Page 55 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 707 © JOI 17 MAI 1973 S
ss Œ3

1848— moment de afirmare a voinţei de dreptate

socială, neatîrnare şi unitate naţională a poporului român

~.................... .................................................................................................................................................... .............................................................................................................

„Trăsătura caracteristică comună a re­ IIBERTÂTII
voluţiei în toate ţările române a fost, pe Glii! SPRE CIMPIA Nicolae Bălcescu :
de o parte, lupta pentru lichidarea rela­ t | Jurămintul de la Blaj | „Zi de 15 mai 1848 ! Zi
de lumină, de libertate şi
ţiilor feudale şi realizarea unor reforme „Jur...ca român voi susţine totdeauna naţiunea =
Dacă am putea trezi la via­ Plentru acest trudit popor, gia moţească a tînărului can- de mărire română, te pome­
economice şi social-politice de natură să ţă strălucitele evenimente gîndurile de lumină şi de c/elist de la Tîrgu Mureş, I noastră română pe calea dreaptă şi legiuită şi o \
nim şi te serbăm cu drag !
Tu minunaşi lumea şi îi a-
dea cîmp liber dezvoltării forţelor de pro­ care s-au depănat pe această slobozenie pe care le adu­ Avram Iancu; străbate la voi apăra cu toate puterile în contra oricărui atac i
cîmpie înainte cu 125 de ani, ceau vînturile vremii erau ca Cluj, la Orăştie, pretutindeni rătaşi că naţia română e
ducţie şi să ridice ţara la nivelul de orga­ am asista atunci la unul din rouă ce cade pe glia pirj oli­ unde era o suflare de cărtu­ : şi asuprire ; nu voi lucra niciodată în contra drep- j
martoră, vrednică de liberta­
te şi d-a intra în frăţia cea
nizare al ţărilor avansate din Europa, iar cele mai mişcătoare frag­ ţă de soartă. Fiii cei mai buni rari români şi o simţire de turilor şi a intereselor naţiunii române, ci voi ţinea j
mare a naţiilor. In analele
mente de epopee din cîte ai lui au deprins meşteşu­ progres şi înălţare. şi voi' apăra legea şi limba noastră română, pre- j
pe de altă parte, revendicarea cerinţei vi­ s-au. petrecut vreodată în via­ gul învăţăturii, au şters col­ De aici, din oraşul de la j cum şi libertatea, egalitatea şi frăţietatea ; pe aces- j
române altă zi nu strălu­
ceşte mai frumos decît tine
tale a constituirii statului naţional unitar ţa popoarelor şi a naţiunilor. bul de pe hrisoavele îngăl­ îmbinarea celor două Tîrna- ie principii voi respecta toate naţiunile ardelene,
Am vedea în această clipă benite, prin migăloasie cerce­ ve, se redactează proclama­ şi cea asemenea ţie, sora ta
— condiţie a însăşi emancipării naţiunii de sărbătoare naţională cum tări de istorie şi de limbă, ţia lui Aron Pumnul, care poftind egală respectare de fa dînsele. Nu voi in- I iunie
zîua
11
iubită,
de
1848 a popolului din Bucu­
române, a mersului înainte al societăţii tresar munţii şi văile Tran­ ferecînd în slove mîndria na­ cheamă la sfat naţional, la cerca să asupresc pe nimenea, dar nici nu voi su­
reşti".
silvaniei, cum iobagii de de­ ţională şi temeiurile dreptu­ şedinţă de senat popular, feri să ne asuprească nimeni; voi conlucra după
(„Mişcarea românilor din
româneşti pe calea progresului şi civili­ mult înalţă mîini aspre la lui străbun. toată suflarea românească de putinţă la desfiinţarea iobăgie/, la emanciparea in­
Ardeal la 1848", în „Juni­
zaţiei“. frunţi încreţite, la ochi nă­ In pragul marilor mişcări pe cuprinsul Transilvaniei... dustriei şi a comerţului, la păzirea dreptăţii, la j
mea română", Paris, 1851,
NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea la pădiţi de lacrimi şi cutremu­ europene din prima jumăta­ Şi apoi „Un zvon din sat in înaintarea binelui umanităţii, al naţiunii române şi \
nr. 2 iunie).
raţi de fiorul sfînt al liber­ te a veacului al XlX-lea, sat străbate,/Şi dă norodului
adunarea populară de la laşi consacra­ tăţii şi dreptăţii, deşteptat cărturarii poporului au ţinut curaj,I El pleacă-n valuri tul- j al patriei noastre". j
tă aniversării a 125 de ani de la revoluţia din „somnul cel de moarte" mina pe pulsul vremii şi au burate/Şi se îndreaptă către
burghezo-democraticâ din 1848 în Româ- în care erau ţinuţi de duş­ receptat radiogramele sufle­ Blaj //‘. Colo către munţii al­
nia. manii hrăpăreţi şi de o soar­ teşti ale revoluţiei europene, baştri ai apusului se aud tro­
tă potrivnică. Şi am auzi difuzînd informaţii exacte şi pote de cai şi darabane bă­ Mărturii străine Vasile Âlecsandtri:
din nou uraganul care poar­ autenţice despre mişcările tute pe funduri de doniţe. Se
tă libertatea peste ţări şi po­ din Franţa, din Italia, de la ridică valuri de pulbere pes­ despre adunarea HOiî ARDEALULUI
Viena
împărătească
şi
din
poare oprindu-se, la 3/15 Budapesta lui Kosuth. Zvonul te dealuri, se aud chiote „Hai să dăm mină cu mină
bărbăteşti. Coboară moţii !
mai 1848, asupra gloatelor de
FLĂCĂRI mucenici din această parte a de libertate, egalitate şi fră­ „Vine Iancu de la munte/Cu de !a Blaj Cei cu inima română,
Să-nvîrtîm hora frăţiei
ţării, cărora nu le mai rămă­
ţietate răzbate şi pe aceste
opt mii şi nouă sute"/, care,
IAKOB ELEK, publicist
seseră decît sufletul necăjit meleaguri. Mai întîi, această călare e un armăsar alb, cu maghiar: Pe pămîntul României.
n
PESTE TIMP în viitor. toare, chiar de aici de la brîul plin de pistoale, pare se desfăşura in fata noastră. Ziua sfîntă-a libertăţii I
dar îmbălsămat de nădejdea
deviză zguduie inimile simţi­
mantie albă de beliduce, cu
A sosit ziua dreptăţii
„Măreţ era spectacolul ce
Blaj, din ctitoria culturală a
Dacă la început viaţa lor
întruchiparea gloriei străbu­
se petrecea doar în tînguiri lui Inocenţiu Micu Clain, fău­ ne reînviate. Ţărani cu feţele arse de Tot creştinu-nveseleşte,
România întinereşte !
/ de doine, în umile petiţii la ritorul de înflăcărate progra­ De către Stîncel coboară soare şi supte de suferinţă,
Epoca paşoptistă, faptele de tatea socialistă multilateral un împărat îndepărtat şi me şi dîrz Infruntător de cotele fără număr alic lui îmbrăcaţi în portul lor de Ardelean, copil de munte,
epopee pe care „căuzaşli" dezvoltată. Reluînd o idee pe hain, cînd cuţitul pătrundea conţi şi de privilegii neome­ acasă, grupaţi în cete, mai Iar ridică-acum cea frunte
le-au înscris la laşi, Bucureşti, care o formula recent con­ pînă la inimă, aceşti desmoş- noase. Moldovan, care a răscolit mari sau mai mici, ofereau Şi te-nsuflă de mindrie
Blaj sau Munţii Apuseni, lu­ ducătorul partidului şi statului teniţi punteau mina pe coase Sufletul unor tineri frun­ Cîmpia şi Tirnavele, de către un tablou extraordinar de Că eşti fiu de românime I
minează istoria noastră naţio­ nostru, tovarăşul Nicolae şi pe topoare, pe furci şi taşi ca Timotei Cipariu şi A- Mănărade apare Axente cu interesant şi zguduitor. Ta­ Ardeleni I lumea ne vede I Alecu &U5SQ :
nală prin tezaurul el ideo­ Ceauşescu, putem afirma că pe tînjelele de la plug ca ron Pumnul se aprind la a- cetele de la Orlat ,şi Ţinutul bloul era completat de fla­ România-n noi se-ncrede
logic. întreaga pleiadă de steagul pe care revoluţionarii să-şi mistuie obida ca pe vre­ Sibiului. Pe văile Mureşului, mura cea mare tricoloră a Căci de acum românu-n lume „Era o zi frumoasă pe un
seînteie
ajunge
ceastă
care
militanţi plini de clarviziune din 1848 l-au ridicat şi l-au mea legendarului Horea şi a la Bărnuţiu la Sibiu, la An­ a Secaşului, de pe Crişuri şi naţiunii române“. Va fi vrednic de-al său numej cîmp întins, unde patruzeci
şi-au Qdus contribuţia la cre­ purtat cu demnitate pe bari­ drei Mureşanu la Braşov şi Strei vin gloate fără număr, STEPHAN L U D W I G Ura fraţi în fericire ! de mii de români stă să as­
area unei opere impresionan­ cade se află în mîinî bune, tovarăşilor săi de glorie şi de care aprinde mai ales ener- iobagi cu cămăşi de cîlţ şi ROTH, gînditor paşoptist Ura fraţi intr-o unire culte, sub aripile unui steag
te prin caracterul ei progre­ în manile poporului român ce roată. cu palmele groase de munca sas, istoric şi profesor : Să-nvîrtim hora frăţiei, in trei culori, cuvintul inteli­
sist, înaintat, prin patriotis­ construieşte socialismul sub nerăsplătită, oameni cuprinşi „Deşi drapelul naţional Pe pămintul României I genţei ardelene. Moldoveni
mul ei ardent. Infrînată prin conducerea încercată şi clar­ de dorul slobozeniei, pentru n-a fost ridicat atît de sus şi munteni, pribegi ai tulbu­
intervenţia forţelor reacţionare văzătoare a partidului său co­ care au trecut rîuri fără po­ ca să fie văzut de la Du­ rărilor din ţară, privea cu
externe, revoluţia română a munist. Căci partidul este as­ duri, au înfruntat biciuri şi năre. totuşi, cunoscînd co­ bătaie de inimă adunarea
rodit pe parcursul istoriei ul­ tăzi conducătorul de drept al spînzurători munitatea spirituală unitară, oştită grămadă cîte grăma­
terioare a României, Toate poporului român, în virtutea le­ Intr-o zi cu cerul limpe­ cred că fluturarea acestor dă. Un popor întreg, de a-
marile acte ale secolului al gităţii fireşti a istoriei ; isto­ de, aici, pe Cimpul Libertă­ culori aici, în acest loc, tre­ celaşi port şi aceeaşi limbă
XlX-lea — Unirea Principate­ ria noastră l-a creat şi i-a ţii, intelectuali şi opincari, buie să fi produs bătăi de ca şi al nostru, sta măreţ
lor, reforma agrară, întemeie­ încredinţat misiunea de a ne cu mina pe inimă rostesc inimă la Bucureşti şi Iaşi“. în lumina soarelui şi printre
rea unor instituţii de invăţă- scoate din trecut şi a ne marele jurămînt pentru na­ GENERALUL SCHURTER. sumane se videa amesteca­
mînt corespunzătoare epocii, purta în viitor. Deşi rădăcini­ ţiune, libertate, egalitate şi reprezentantul armatei im­ te multe surtuce ; aceste
asigurarea unui cadru mai le sale coboară adine în frăţie. periale : surtuce acoperea pepturile
favorabil înaintării ţării pe multele veacuri de împJ'itvre Printre moţii cu plete bă­ „O adunare de popor atît. tipsrotuiui de frunte ieşit din
calea dezvoltării industriale socială şi naţională care s-au lane, printre iobagi şi tribu­ Blaj şi din Şcoalele Ardea­
au realizat marile idealuri a- scurs peste noi, în el aspira­ nii cu ochi de vultur se văd de numeros, care să fie con­ lului, tineret cu mare cura-,
firmate cu atîta putere in re­ ţiile de ieri te unesc cu che-, şi oaspeţi dragi, caro vin din dus în atîta linişte, să giu şi mare iubire de nea­
voluţia paşoptistă. Pe terenul marea către mîine. Partidul cealaltă parte a munţilor, dovedească atîta cultură, mul românesc".
pe care ei au implantat pri­ s-a născut din voinţa noastră din Muntenia şi Moldova, atîta superioritate, atît en­ („Cugetări")
mele jaloane au rodit mai de libertate, din arzătoarea pentru că pătrunşi de ace­ tuziasm nobil, nn mai vă­
apoi dezideratele, gîndirea no a slVă ' 'tete de dreptate şi leaşi simţuri nu puteau să zusem în toată Europa“.
clasei muncitoare, ale* 'rfiişcS-' “dm apriga noastră năzuinţă lipsească- de- la această--adu­
rii noastre socialiste. Tradiţia spre'trtai "’bîhe. Astăzi avem sa­ nare a libertăţii reînviate.
luminoasă, cu umanismul ei tisfacţia de a trăi într-o ţară a Se află aici, pe cîmpia de lin­ „între noi şi voi armele
militant şi înnoitor, avea să cărei orînduire politică^ şi so­ gă Tîrnavă, Alecu Russo, cîn-
fie preluată de Partidul Co­ cială se situează printre cele tătorul României, Alexandru niciodată nu pot hotărî...“
munist Român, ridicată pe o mai înaintate din lume ; o loan Cuza, dezrobitorul de
treaptă superioară, îmbogăţi­ ţară în care nu mai există ex­ ■ÍV i '•'j mai tîrziu al ţăranilor, bardui • „...Firea ne-a aşezat în • ........ Românii şi ungurii au :
tă necontenit, în noile condi­ ploatarea omului de către om, de la Mirceşti, Vasile Alec- nna patrie, ca împreună să neapărată trebuinţă de cea ;
mai strînsă frăţie... Cine sea- !
ţii istorice, sociale şi politice. în care au fost lichidate sandri, şi alţii. Chiar aici, pe : asudăm cu!tivind-o şi împreu- mană duşmănie, ură şi pro- ţ
i nă să gustăm dulceaţa fruc-
Sîntem astăzi în măsură să clasele exploatatoare, orice Cîmpia Libertăţii şi poate j telor ei... Convlngeţi-vă de­ duce vărsare de sînge între ;
apreciem, în perspectiva ce­ inegalitate şi asuprire naţio­ . r>.>vJ"îwVî.^» chiar atunci, la 3/15 mai plin că între noi şl voi, ar­ aceste două naţiuni surori, ;
lor 125 de ani'cgre au tre­ nală şi de clasă ; o ţară care 1848, a găsit inima lui mele niciodată nu pot ho­ este trădător al propriei na- ;
ţiuni“.
tărî...“.
cut de la 1848, tă flăcările şi-a propus ca obiectiv rea­ Vasile Alecsandri accente ca (Din scrisoarea lui A-
revoluţiei, care au înlănţuit list să ajungă în scurt timp acelea pe care le-a turnat în vram Iancu către revo­ (Din scrisoarea lui Si- :
atunci în viitoarea lor între­ la nivelul ţărilor avansate din versuri nemuritoare, ne care luţionarul maghiar Si- monffy Iozsef către •
gul cuprins românesc, repre­ punct de vedere economic. Tri­ T. Cipariu le-a publicat la monffy Iozsef). Avram Iancu). :
zintă o piatră de hotar în colorul românesc, consacrat în 19 mai 1848 în gazeta lui po­
cronica milenarei noastre Is­ zilele revoluţiei de la 1848 ca porală : „Fraţilor nădejde bu­
torii, marchează începutul u- drapel - de stat, n-a fluturat nă, fiţi cu toţi in veselleJCe-
nui ev nou în dezvoltarea niciodată mai falnic ca as­ rul însuşi ocroteşte scumoa
poporului român. Şl tot din tăzi, cînd poartă stema Repu­ noastră Românie HAzi e ziua Istoricul Jules Michelet despre români
perspectiva celor 125 de ani blicii socialiste, cînd este de-nviere a românului popor/
care au trecut, omagiem as­ stindardul unui popor liber şi Care singur îşi urzeşte, dulce,
tăzi gîndurile, faptele şi unit, independent şi suveran, mîndru viitor!".
jertfa acelor revoluţionari au­ stăpîn unic şi deplin al pă- Avram Iancu conducînd pe moţi la luptă. Despre însemnătatea operei de gtita vreme fiind depar­ asupra mobilităţii lor aparen­
tentici şi profunzi, denumiţi mîptulul străbun, al destine­ Prof. ION FRÂŢILA istoricului francez Jules Mi­ te de barbarie cultivaţi arte­ te. Iţi venea ameţeală cînd
în limbajul romantismului po­ lor şi vieţii sale noi. chelet s-a scris şi s-a discu­ le păcii — păstraţi întotdea­ reflectai asupra istoriei lor,
litic — paşoptişti. In cartea istoriei naţionale tat în numeroase ţări ale lu­ una o amintire recunoscătoa­ ca şi călătorului care, stînd
Sărbătorim aniversarea a — care rămîne, după spusa upă adunarea de la două năluci săltînd cu caii Noaptea, au poposit, proba­ mii. Franţa s-a mîndrit şi se re pentru naţiunile orientale, pe ţărmul Dunării, contem-
125 de ani de la acea pri­ lui Bălcescu, cea dintîi şi cea Blaj, din 30 aprilie prin codri şi pe poteci, mer- bil, în actualul parc al ora­ mîndreşte cu istoricul de re­ care, situate la frontierele Eu­ plind cursul ei furtunos ar
măvară a anului 1848, în mal importantă şcoală a nea­ 1848, ţinută fără apro­ gînd dintr-un sat în altul, şului. MuZica-fanfară forma­ nume mondial, autor al „Is­ ropei, ne-au acoperit şi apărat. vrea să fixeze din ochi. să
condjţiile în care poporul mului — momentul 1848 barea guvernului, participan­ de la o biserică la alta“. tă din ţărani cînta continuu toriei Franţei“ în 18 volume Aceste popoare i-au oprit prindă, să numere valul ce
român înalţă edificiul unei constituie una dintre pagini­ ţii se împrăştie prin satele ' Spre Cîmpia Libertăţii, „Marşul lui Iancu" : „Astăzi şi a „Istoriei revoluţiei fran­ adesea' pe barbari, adesea trece mereu peste val, dar,
societăţi întemeiate pe drep­ le cele mal strălucite şi mai Transilvaniei p'entru a înştiin­ Iancu porneşte urmat de toţi cu bucurie/Românilor veniţi/, ceze“ în 7 volume i-au învins, v-au servit mă- descurajat, şi-ar întoarce pri­
tate şi echitate socială, socie­ vibrante. ţa poporul să fie prezent, în Pe Iancu în Cîmpie/Cu toţii-I Lucrarea lui Jules Michelet cinînd furia duşmanilor lui virea, deplîngînd munca sa
număr cît mai mare la Blaj, însoţiţi". despre meleagurile româneşti, Dumnezeu şi îndurînd atît zadarnică.
în 15 mai, „unde se va ho­ In tot cursul celor trei a- „Legendes démocratiques du de mult. Valul se schimbă jără în­
tărî ştergei-ea îobăgiei pe ve­ dunări, din 14, 15 şi 16 mai, Nord" (Paris 1850 şi 1854), scri­ Cum să numesc România, cetare, fondul nu se schimbă.
cie şi se vor proclama drep­ MM mu, Iancu a fost mereu în mij­ se imediat după revoluţia din pe valahi şi moldoveni ? Na­ România, de la Traian pînă
sacrificată.
ţiunea
Ungaria,
1848, are importanţă datori­
Manliesfăn dedicate aniversării tăţile poporului român". de locul mulţimilor, a împărţit tă faptului că istoricul fran­ Polqnia au avut cel puţin Ia noi. îşi rămîne credincioa­ în
să
însăşi,
ei
nemişcată
numeroasă
ceata
Şi
sfaturi,
îndrumări
oamenilor
moţi condusă de Iancu şi „porunci“ cu privire la cez, dincolo de zapise şi hri­ gloria suferinţelor lor, nume­ geniul ei primar. Popor năs­
revolufies dsn 1848 so-ndreaptă spre munţi. Bu- 15 ■ MM 1848 comportarea lor cuminte, li­ soave, a căutat să înţeleagă le lor a răsunat în lumea în­ cut pentru a suferi. natura
teanu a rămas să-l însoţeas­ niştită. Lingă el, oameni pri­ poporul român în intimitatea treagă: Popoarele din josul l-a înzestrat cu două lucruri
© Ieri după amiază, Ia Liceu! agricol din Geoagiu, în-faţa că pe Bărnuţiu la Sibiu şi cepuţi şi dîrzi : Buteanu, Pa- firii sale. Redăm în continua­ Dunării n-au obţinut aproape care-l fac să dureze: răbda­
unor numeroşi elevi şi cadre didactice, cercetătorii Adriai’ Rusu să reprezinte Munţii Apuseni piu, Moldovan, Aroente, So- re un pasaj din lucrarea a- deloc interesul Europei. re şi elasticitate, care fac ca,
şi Mircea Dan Lazăr de la Muzeul judeţean Hunedoara — în consfătuirile premergătoa­ lomon, Balint, Vlăduţ, Dobra mintită. De-abia opt milioane de a- mereu plecat, mereu să se
Deva au făcut o largă evocare a momentelor revoluţiei de Ia re adunării de la 15 mai. — legaţi cu toate fibrele fiin­ „In Munţii Carpaţi şi in ceeaşi limbă, de aceeaşi rasă. ridice. Nu le comparaţi cu
1848 în Ţările Române. Pînă la data fixată pen­ cărturarii din munţi şi de ţei lor de cauza poporului. marile clmpii care se întind una din marile naţiuni ale monumentele romane, cu
© Astă seară, la Institutul de mine din Petroşani va avea tru adunare, moţii îşi desă- vreo zece mii de moţi, orga­ Bariţiu, care l-a ascultat şi la sud de aceşti munţi şi la lumii, ei treceau neobservaţi. drumurile veşnice care-i brăz­
loc un simpozion consacrat aniversării a 125 de ani de la revo­ vîrşesc organizarea. înconju­ nizaţi în cete şi disciplinaţi el pe Avram Iancu vorbind nord de Dunăre, locuieşte un De ce ? dează teritoriul. Este vorba
luţia din 1843, cu participarea unor cercetători de la Arhivele rat de întreg tineretul din milităreşte. Sîmbătă seara, pe Cîmpia Libertăţii, consiem- popor care nu se aseamănă Este însăşi fondul sărăciei mai curînd de rezistenţă ; re­
statului şi Muzeul judeţean Hunedoara—Deva. Vor prezenta munţi, Iancu pregăteşte po­ apariţia moţilor la Blaj a in­ nează : „Iancu nu era un o- cu popoarele vecine. în­ lor: bătuţi de o mare furtu­ zistenţa puternică şi mlădioa­
comunicări : Mihai Cerghedean — „Puncte comune în progra­ porul pentru adunare. Este spirat pe lingă încredere rator în sensul modern ; vor­ conjurat de naţiuni slave, noasă de o sută de popoa­ să a digurilor de nuiele în
mele revoluţiei din Ţările Române" ; Vasile lonaş — „Adunarea însoţit mereu de învăţătorul şi un entuziasm de ntedescris. bea rar şi fără obişnuitele ar­ el vorbeşte o limbă năs­ re diferite, schimbindu-şi me­ care se sparge oceanul; a-
de la Blaj" ; loan Andriţoiu — „Aspecte hunedorene ale revo­ şi prietenul său Clemente' Iancu venise călare, îmbră­ tificii. Pare că-1 ved.em acum cută din latină, ca franceza reu stăpînii, ei oboseau aten­ cesta ar fi smuls diguri de
luţiei din 1348"". Aiudeanu, „In ajunul revo­ cat în haine de muntean : înaintea ochilor. Ori de cîte şi italiana. Se numeşte el în­ ţia, tulburau privirea aţintită granit...“.
© ...Miine, la Casa de cultură din Hunedoara, profesorul luţiei — consemnează un do­ cojoc albastru cu blană albă ori lua cuvintul, era peste suşi român (şi socoate că se
de istorie L. David, de la liceul nr. 1 din localitate, va susţine de miel pe margini, pantaloni putinţă să nu răpească cu si­ trage din coloniştii stabiliţi
expunerea „1848 — anul marii ridicări la luptă a poporului cument al vremii — trecăto­ strimţi, vîrîţi în cizmle, peste ne pe ascultători. Iancu mai acolo tn timpul Imperiului
român". rii adesea vedeau, în pute­ mijloc încins cu un şerpar .era şi unul din Junii cei mai roman).
rea nopţii, doi călăreţi ca în care odihneau pistoalele. frumoşi al timpului său“. Popoare din Occident, care
LANCEA LUI HOREA
La 15 mai 1848, poporul împăratul primi şi a doua pe- lui Laurian este înlocuit cu
adunat pe Cimpia Libertăţii tiţiune a celor 13 deputaţi altul, reverenţlos şi linguşitor
de la Blaj a ales două dele­ români, cîţi mai merseră aco­ la adresa suveranului. Laurian,
gaţii care trebuiau să pre­ lo de la Viena, conduşi de Cipari, Popasu, şi alţii refu­
zinte cererile românilor dietei d. episcop Andrei Şaguna. ză să semneze noul act. El par­
de la Cluj precum şi împăra­ M. Sa asigură acum români­ vine împăratului în ziua de
tului la Viena. lor naţionalitatea lor şi toa­ 23 iunie, semnat de 13 mem­
Prima delegaţie a fost pri­ bri, în frunte cu Şaguna. Su­
mită la Cluj cu multă răcea­ te drepturile politice după veranul se pronunţă acum în
lă. Pentru tergiversarea discu­ dinse ; întemeierea şcoaleior termeni mai promiţători,, fă­
ţiilor, a fost numită o comi­ ş.a. din visteria statului, ca şi ră însă a reveni asupra hotă-
sie ,,de cercetare". Comisia la alte naţiuni şi confesiuni ; rîrii anterioare.
desemnată pentru examinarea le recomandă şi în viitoriu Ştirea din „Gazeta de
protocolului de la Blaj a credinţă statornică către tron“. Transilvania“ se referă la a
respins propunerea profeso­ Prima întrevedere a dele­ doua audienţă.
rului Szăsz Kâroly, secretar de Era deci un moment de
stat în guvernul ungar, ca gaţiei cu împăratul a fost to­ răscruce pentru revoluţia din
naţiunea română să fie re­ tuşi descurajantă. Transilvania. In ceea ce-l pri­
cunoscută ca a patra naţiu­ Şaguna opinează pentru o veşte pe Avram Iancu, aces­
ne egal îndreptăţită cu cele­ nouă audienţă la împărat. ta nu mai are încredere de­
lalte naţiuni din Transilvania. Noua petiţie este redactată cît în puterea poporului. So­
Despre ,,a doua deputăciu- de Laurian intr-un ton plin de sise timpul pentru împlinirea
ne“, „Gazeta de Transilvania" revoltă, culminînd cu decla­ acelui gînd rostit în urmă cu
(nr. 51 din 1848) pomeneşte un an : „nu cu argumente
pe scurt : „De la Insbruck lu- raţia că românii nu vor re­ filozofice şi umanitare vei pu­
arăm ştire, cu data de 23/11 nunţa la cerinţele lor. La in­ tea învinge pe acei tirani, ci
In clădirea cu numărul 29, da pe actuala stradă Avram Iancu, din Sibiu, s-a aflat sediul
„Comitetului naţional român“ în timpul revoluţiei de la 1848—1849. iunie, cum că Maiestatea Sa sistenţele lui Şaguna, textul cu lancea lui Horea I"
V- ______ ______ Monumentul revoluţiei din 1848 (Blaj).
\