Page 56 - Drumul_socialismului_1973_05

"^ ^BnmimammmmaBimmKmamaaBscaamBKammmaaKammmaammwm
inm n, a*w 'uumujtiLuinwnwiiiiim.MJwmu^ 1 »ni'«w>»irh.^-..,-.i..J'"J,i- '•" " - ” - '
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 707 • JOI 17 MAI 1973

Al • Solemnitatea decorării

•
...
.
i
unor întreprinderi bucureştene

contribuţia activă adusă la tinşi cu Ordinul Muncii cla­
sa a II-a tovarăşii Ion Gh.
(Urmare din pag. 1) Janos Fazekas ; secţiunea pen­ muncă, asistentă socială şi nomice şi Sociale a României. Cuvîntarea tovarăşului opera de edificare socialistă Dumitrana, specialist gravor,
şi merite deosebite în mun­
tru bunuri de larg consum — ocrotirea sănătăţii — Emil In cadrul şedinţei s-au con­ că, cu prilejul aniversării u- Elena E. Iordan, director,
Gheorghe Oprea; ca secretar Leonte Răutu; secţiunea pen­ Bodnăraş ; secţiunea pentru stituit, de asemenea, secţiunile, nei activităţi îndelungate a Ilie R. Nicolae, specialist co-
general — tovarăşul Emilian tru agricultură, industria ali­ învătămîat, educaţie şi cultu­ Consiliul aprobînd în unanimi­ . acestor unităţi. rodor. De asemenea, prin
Dobrescu. mentară şi ape — Gheorghe ră — Paul Niculescu-Mizil; tate componenta lor. Din aces­ La solemnitate au luat decret^ al Consiliului de Stat
In continuarea lucrărilor Pană; secţiunea pentru trans­ secţiunea pentru sistematiza­ te secţiuni fac parte atît mem­ NIÙIÜE CtAUSESCU parte tovarăşi Ion Ghleorghe au mai fost conferite 12 or-
Consiliul Suprem al Dezvoltării porturi şi telecomunicaţii — rea şi dezvoltarea economico- bri ai Consiliului, cît şi acti­ Maurer, Paul Niculescu-Mi­ dinie şi 42 de medalii unor
Economice şi Sociale au fost Emil Drăgănescu ; secţiunea socială a teritoriului •— Gheor­ vişti de partid, de stat, din zil, Ilie Verdeţ, Gheorghe muncitori, maiştri, tehnicieni,
aleşi preşedinţii secţiunilor, pentru relaţii economice ex­ ghe Cioară ; secţiunea finan­ economie şi specialişti. Mă bucură, de asemenea, Cioară, Dumitru 'Popescu, ingineri şi funcţionari din
după cum urmează: secţiunea terne şi cooperare inter­ ciară — Gheorghe Rădulescu ; In încheierea lucrărilor a Stimaţi tovarăşi, faptul că şi colectivul Fabricii membri ai guvernului, rectori cadrul întreprinderii poligra­
pentru baza de materii prime, naţională — Ion Păţan ; secţiunea pentru problemele luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Doresc ca, în numele Co­ de timbre are rezultate bune ai unor institute de învăţă- fice „Fabrica de timbre".
combustibil şi energetică — secţiunea pentru ştiinţă, teh­ apărării naţionale — Ion Ioniţă. Ceauşescu. mitetului Central al Partidului, în activitatea sa, că, la fel ca toţi mînt superior, alte persoane Cu prilejul aniversării a
Maxim Berghianu; secţiunea al Consiliului de Stai, al Con­ oamenii muncii din acest sec­ oficiale. 75 de ani de existenţă a în-
pentru industria metalurgică, nologie şi protecţia me­ Preşedintele, prim-vecepre- siliului de Miniştri, al meu tor de activitate, din toate ra­ Tovarăşul Constantin Stă- văţămîntului superior de ar­
şi construcţii de maşini — diului înconjurător — Ioan şedintele, vicepreşedinţii şi In aceeaşi zi au avut loc personal, să adresez calde feli­ murile dealtfel, depune efor­ tescu, secretarul Consiliului hitectură, pentru contribuţia
Gheorghe Oprea; secţiunea Ursu ; secţiunea pentru nive­ secretarul general, precum şi şedinţe ale celor 15 secţiuni citări colectivelor de oameni turi pentru a contribui la de Stat, a dat citire decrete­ adusă la formarea specialiş­
pentru industria chimică — lul de trai al populaţiei, co­ preşedinţii secţiunilor consti­ ale Consiliului, în cadrul că­ ai muncii de la Uzina de pom­ realizarea în bune condiţiuni lor de decorare. tilor şi la dezvoltarea şcolii
Miron Constantinescu ; sec­ merţ interior, turism, prestări tuie, în conformitate cu legea, rora s-au ales vicepreşedinţii Pentru contribuţia adusă Ia naţionale de arhitectură, In­
a cincinalului. Urez, de ase­
ţiunea pentru construcţii, ma­ de servicii către populaţie — şi secretarii şi s-au precizat pe Bucureşti şi de la Fabrica menea, acestui colectiv, comu­ industrializarea ţării şi parti­ stitutului de arhitectură
teriale de construcţii, silvicul­ Virgil Trolin ; secţiunea pen­ Biroul Permanent al Consiliu­ problemele concrete de mun­ de timbre, pentru distincţiile niştilor succese tot mai mari ciparea activă a colectivului „Ion Mincu" din Bucureşti
tură şi industria lemnului — etra demografie şi forţă de lui Suprem al Dezvoltării Eco­ că ce le revin. ce le-au fost înmînafe cu pri­ Uzimei de pompe-Bucureşti i-a fost conferit Ordinul
lejul împlinirii a 90 şi respec­ in activitatea lor. (Aplauze). Muncii ’ clasa I.
tiv a 100 de ani de existenţă In ce priveşte institutul de la opera de construire a so­ Cu acelaşi prilej, pentru în­
a întreprinderilor lor. doresc să arhitectură, dăm o înaltă apre­ cialismului, cu prillejul ani­ delungată şi rodnică activi­
versării a 90 de ani de acti­
Cuvîntarea tovarăşului fesorilor şi studenţilor Institu­ are în formarea unor serii în­ vitate întreprinderi bucureş­ sorilor universitari Mircea A.
asemenea,
De
ciere rezultatelor pe care le
didactică,
ştiinţifică,
tate
neîntreruptă,
acestei
adresez felicitări tuturor pro­
practică şi educativă, profe­
vechi
tregi de generaţii de arhitecţi,
tene i-a fost conferit Ordi­
„Ion
arhitectură
tului
de
Mincu“ cu prilejul înmînării contribuţiei pe care aceştia o nul Steaua Republicii Socia­ Alifanti şi Grigore G. lones-
aduc la dezvoltarea ţării, la
cu le-a fost conferit titlul de
distincţiei acordate institutului realizarea unor construcţii ce liste România clasa I. „Proflesor Universitar Emerit"
Cu acelaşi prilej, pentru me­
Ia împlinirea a 75 de ani de imbină in mod armonios tradi­ rite deosebite în opera de al Republicii Socialiste Ro­
N I C O L A E C E A U Ş E S C U existenţă a învăţămîntului de ţionalul cu utilul, frumosul cu contribuţia adusă la dezvol­ mânia ; profesorilor universi­
construire a socialismului şi
economicitatea.
arhitectură în România. Fe­
tari Alexandru I. Cişmigiu,
licit, totodată, în mod călduros
Aş dori, de asemenea, să
Ştefan
Nicolae
Gh.
Lupu,
pe toţi tovarăşii care au pri­ urez tuturor profesorilor şi tarea Uzinei de pompe, strun­ Petre P. Mănciulescu, Gheor­
mit astăzi înalte distincţii ale studenţilor succese tot mai garului Ioniţă T. Marin i-au ghe Gh. Petraşcu, Gheorghe
(Urmare din pag. 1) punzătoare acestei probleme, Avînd deci un cîmp atît Economice şi Sociale îşi în­ Republicii Socialiste România, mari în activitatea lor. Ani­ fost conferite titlul de „Erou I. Simota, Gabriel Napoleon
al Muncii Socialiste" şi me­
deoarece se ştie, că, cu toate de vast de activitate, fiind cetează activitatea Comisia pe toţi muncitorii şi tehnicie­ versarea a 75 de ani de învă- dalia de aur „Secera şi Cio­ N. Sudan şi conferenţiarului
tăţii noastre este stabilită d-e rezultatele bune pe care dealtfel — însuşi prin denu­ Centrală de partid şi de stat nii, pe profesorii caro au fost ţămînt de arhitectură să cons­ canul". universitar Ion Eugen N.
organele corespunzătoare ale le-am obţinut îndeosebi în mirea sa — un organism e- care a funcţionat pînă acum, distinşi cu ordine şi medalii tituie pentru ei un imbold de Ghica — Ordinul Munci: cla­
De la aceeaşi întreprindere,
partidului, — forţa politică perioada planului cincinal conomico-social, consiliul va şi comisiile pe ramuri, în­ ale Republicii Socialiste Ro­ a acţiona pentru perfecţiona­ ing. Dimitrie Grecov a fost sa a II-a, iar eonf. univ.
conducătoare a societăţii 1966—1970, şi în acest cinci­ trebui deci să aibă în vede­ treaga activitate pe care au mânia. (Aplauze). rea continuă a activităţii. Vă Ludwig Teodor H. Staadec-
noastre. Dar, aşa cum am nal, mai avem încă multe de re întotdeauna crearea condi­ efectuat-o acestea fiind pre­ Acordarea acestor înalte uraz dumneavoastră, comuniş­ distins cu Ordinul Steaua ker a fost distins cu ordinul
menţionat mai înainte, por­ făcut pentru a realiza o dez­ ţiunilor corespunzătoare pen­ luată de Consiliul Suprem şi ordine atît uzinelor respective tilor, succese tot mai mari în Republicii Socialiste Româ­ „Meritul Ştiinţific" clasa a
nind de la aceste orientări voltare corespunzătoare a tu­ tru afirmarea principiilor eti­ de secţiunile care au fost şi institutului de arhitectură, activitatea pe care o desfă­ nia, clasa a II-a, iar tovarăşii II-a.
şi de la linia generală poli­ turor zonelor, a tuturor ju­ cii, echităţii socialiste în în­ constituite astăzi. cît şi oamenilor muncii şi şuraţi. (Aplauze). Gheorghe V. Codin, sudor, Prin decret al Consiliulţv,
A
tică elaborată de congrese, deţelor ţării noastre, pentru treaga noastră viaţă socială, Ţinind seama de faptul că, profesorilor constituie o ex­ încă o dată doresc să ex­ Ion C. Dumitrescu, lăcătuş, de Stat au mai fost conie, -
conferinţe naţionale şi Comi­ asigurarea apropierii în con­ pentru afirmarea capacităţi­ în curînd, trebuie prezentat presie a aprecierii pe care prim convingerea conducerii Constantin V. Matache, tur­ te un număr de 12 ordine şi
tetul Central, Consiliul^ Su­ tinuare a activităţii indus­ lor personalităţii umane, a planul pe 1974 plenarei Co­ partidul şi guvernul o dau ac­ partidului şi statului că toţi nător, Dumitru V. Muşat, 8 medalii unor cadre didac­
prem va trebui, la rîndul triale de zonele mai rămase omului, — una din preocu­ mitetului Central al partidu­ tivităţii depuse, de aceste co­ oamenii muncii din întreprin­ maistru turnător, Eugen Ti- tice şi salariaţi de la Insti­
său, să ajute prin studiile în urmă. pările, de asemenea, impor­ lui şi trimis apoi întreprinde­ lective în domeniile respective. derile decorate astăzi, cadrele beriu, Ioan L. Zarcula, ingi­ tutul de arhitectură „Ion
pe care le va efectua la o Desigur, această preocupa­ tante ale societăţii pe care rilor, în conformitate şi cu Avem, intr-adevăr, rezultate didactice şi studenţii de la ner, au fost distinşi cu Or­ Mincu“ din Bucureşti.
bună documentare în întoc­ re ridică probleme de econo­ o edificăm. prevederile Legii de planifi­ bune în toate domeniile d.e institutul de arhitectură vor dinul Muncii clasa a II-a. Mulţumind conducerii de
mirea programelor şi a mă­ micitate, dar noi trebuie' să Lucrînd ca un organ de care, în preocupările imedia­ activitate. Mă bucură faptul depune toate eforturile pen­ De asemenea, prin decret partid şi de stat, tovarăşului
surilor stabilite de organele avem în vedere şi probleme­ partid şi de stat, este de în­ te ale consiliului şi secţiuni­ că oamenii muncii de la Uzina tru a contribui Ia înfăptuirea al Consiliului de Stat au Nicolae Ceauşescu pentru
conducătoare de partid. De­ le sociale. Trebuie să ştim ţeles că, în fond, consiliul lor trebuie să intre studierea de pompe — Bucureşti au în- programului elaborat de Con­ mai fost conferite 31 de or­ înaltele distincţii acordate,
altfel, însăşi componenţa con­ să îmbinăm în mod corespun­ îşi va desfăşura activitatea şi definitivarea planului pe tîmpinat împlinirea a 90 de ani gresul al X-lea, de Conferinţa dine şi 80 de medalii unor au luat cuvîntul Dimitrie
siliului reclamă şi impune a- zător considerentele de eco­ sub conducerea nemijlocită a 1974, analizîndu-se lucrările de existenţă a întreprinderii Naţională, în vpderea edificării muncitori, maiştri, tehnicieni, Grecov — directorul Uzin'ei
cest lucru. nomicitate, de eficienţă cu Comitetului Central al parti­ care au fost efectuate pînă cu rezultate remarcabile, că societăţii socialiste multilate­ ingineri, economişti şi func­ de pompe, Elena Iordan —
In centrul activităţii tre­ cele de ordin social — şi pe dului, a Comitetului Execu­ acum, şi sînt destul de avan­ vor încheia cincinalul — aşa ral dezvoltate, a ridicării bu­ ţionari de la Uzina de pom­ directorul Fabricii de timbre,
buie să stea preocuparea care trebuie să le avem per­ tiv, în toate domeniile de ac­ sate, şi prezentîndu-se apoi cum a arătat directorul uzinei năstării şi făuririi fericirii pe Bucureşti. şi arh. Cezar Lăzărescu —
pentru asigurarea dezvoltă­ manent în vedere în stabili­ tivitate. observaţiile corespunzătoare, — cu succese deosebite. Do­ întregului nostru popor. întreprinderii poligrafice rectorul Institutului de ar­
rii în ritm înalt a forţelor rea repartizării forţelor de In ce priveşte secţiunile, odată cu planul, plenarei resc să urez întregului co­ Vă urez tuturor succese tot „Fabrica de timbre“ i-a fost hitectură „Ion Mincu".
de producţie, — factor pri­ producţie pe teritoriu. Desi­ ele sînt chemate ca fiecare, Comitetului Central al parti­ lectiv, comuniştilor din a- mai mart 1 Transmiteţi colec­ conferit Ordinul Muncii cla­ Felicitînd pe cei decoraţi,
mordial al întregii dezvol­ gur, se poate ca la un mo­ în^domeniul său de activita­ dului. ceastă uzină succese tot mai tivelor dumneavoastră cele sa I, pentru contribuţia adu­ a luat cuvîntul tovarăşul
tări a societăţii noastre so­ ment dat, unele calcule eco­ te — aşa cum este definit In acelaşi timp, avînd în mari în realizarea sarcinilor mai bune urări de sănătate şi să la dezvoltarea industriei Nicolae Ceauşescu.
cialiste — punînd desigur pe nomice să ne demonstreze că prin constituirea comisiilor vedere că în cursul acestui ce le revin. (Aplauze). fericire! (Aplauze). poligrafice şi participarea ac­ Cuvintele calde de felici­
prim plan industria, agricul­ e mai eficient să construim — să studieze temeinic pro­ an trebuie definitivate prog­ tivă a colectivului său- la tare adresate de preşedinte-
tura, cele două ramuri prin­ o întreprindere sau alta în- blemele, să atragă şi alţi spe­ nozele şi proiectul planului opera de construire a socia­ lie Consiliului de Stat au
cipale ale economiei româ­ tr-un centru existent; dar cialişti, care nu sînt în comi­ cincinal 1976—1980, urmînd Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, brieii die timbre, unor mun­ lismului cu prilejul aniversă­ fost subliniate cu puternice
neşti. dacă ţinem seama şi de for­ sii, în analizarea şi studierea ca în cursul anului viitor să preşedintele Consiliului de citori, maiştri, tehnicieni şi rii a 100 de ani de la înfi­ aplauze.
O atenţie deosebită va tre­ ţa de muncă şi de necesita­ tuturor problemelor. Dealtfel, aibă loc Congresul al XT-lea, Stat, a înmînat, miercuri, în ingineri de la aceste între­ inţare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
bui să acorde consiliul pro­ tea de a asigura rămînerea însuşi consiliul, ca atare, va care va dezbate aceste docu­ cadrul unei solemnităţi, înal­ prinderi, precum şi Institu­ De la această întreprinde­ Ion Gheorghe Maurer, cei­
blemelor ştiinţei, învăţămîn- în zonele şi în judeţele res­ trebui să pornească de la ne­ mente, precum şi proiectele te decoraţii ale Republicii tului de arhitectură „Ion re, pentru merite deosebite lalţi conducători de partid şi
tului, culturii — factor de o pective a populaţiei, vom cesitatea de a se sprijini per­ de prognoză şi de plan, este Socialiste România Uzinei Mincu“ şi unor cadre didac­ în muncă, cu prilejul cente­ de stat s-ku întreţinut apoi
deosebită importanţă pentru constata că trebuie să acor­ manent pe un larg activ, pe necesar ca în următoarele de pompe Bucureşti şi Fa- tice ale institutului, pentru narului fabricii, au fost dis­ cordial cu cei decoraţi.
progresul general al societă­ dăm cîte o dată prioritate atragerea în studierea şi pre­ luni consiliul şi secţiunile să
ţii noastre, fără de care nu considerentelor de ordin so­ gătirea diferitelor propuneri acorde o atenţie deosebită în­
se poate concepe nici dezvol­ cial. Insist asupra acestor a specialiştilor, a oamenilor tocmirii acestor lucrări în
tarea rapidă a forţelor de probleme pentru că tocmai de ştiinţă din diferite dome­ spiritul la care m-am referit.
producţie şi, dealtfel, nici rin acum elaborăm planul anual, nii de activitate. In acest Doresc să închei, expri-
succes în oricare domeniu elaborăm şi prognozele, şi sens, fără îndoială că diferi­ mînd convingerea că activi­ "noteijlformaţii •]
de activitate. cincinalul, şi trebuie să ţi­ te institute de cercetare şi tatea cdnsiliului va îndrep­
Preocupîndu-se de toate a- nem seama de toate aces­ proiectare, diferite facultăţi tăţi pe deplin toate aşteptă­
cestea, consiliul va trebui de­ tea. şi catedre din învăţămîntul rile, că el va îndeplini în
sigur să aibă în vedere să In fine, este de înţeles că superior vor trebui să fie a- bune condiţiuni sarcinile puse RQMA „ZiSeie culturii româneşti“ organizate
se înfăptuiască neabătut po­ Consiliul va trebui să acorde o trase în mod. mai activ decît de Conferinţa Naţională, a-
litica partidului de ridicare atenţie corespunzătoare pro­ pînă acum la elaborarea tu­ tribuţiunile ce • îi sînt încre­
continuă a bunăstării mate­ blemelor sistematizării teri­ turor propunerilor ce vor fi dinţate prin lege. De aseme­
riale şi spirituale a poporu­ toriului, a oraşelor şi satelor. făcute. Totodată, aş dori să nea, aş dori să mulţumesc de „Centrul de acţiune latină“
lui, să se asigure ca, pe mă­ Vorbind de sistematizarea şi atrag atenţia că va trebui a- consiliului pentru alegerea
sura dezvoltării forţelor de organizarea teritoriului, am sigurată o largă consultare mea ca preşedinte, să mulţu­ ROMA 16 — Coresponden­
producţie şi a creşterii bogă­ în vedere o înţelegere, ceva a oamenilor muncii — a mesc şi în numele celorlalţi portanţa acestei acţiuni pen­ a prezentat cîteva considera­ festări închinat României şi
ţiei naţionale, să se realize­ mai largă, de a acorda aten­ muncitorilor, ţăranilor, ingi­ tovarăşi, care au fost aleşi tul Aglerpres, Radu Bogdan, tru mai buna cunoaştere şi ţii pe marginea poeziei lui culturii româneşti constituie
ze şi sporirea veniturilor di­ ţia cuvenită tuturor proble­ nerilor şi specialiştilor din ca prim-vicepreşedinte, vice­ transmite : In capitala Itali­ apropiere dintre popoarele Marin Sorescu. o contribuţie importantă la
recte ale oamenilor muncii, melor care concură la buna diferite domenii şi sectoare preşedinţi şi secretar,, şi să ei au fost inaugurate „Zilele român şi italian pentru strîn- In cercurile culturale din stimularea pe mai departe a
precum şi intensificarea chel­ organizare a ţării noastre, a de activitate — în aşa fel în- vă asigur că, în ce mă pri­ culturii româneşti", manifes­ gerea ” continuă a legăturilor capitala Italiei se apreciază raporturilor culturale dintre
tuielilor şi a acţiunilor socia­ teritoriului, la folosirea co­ cît propunerile pe care le vor veşte, voi face totul pentru tare de prestigiu, organizată prieteniei dintre cele două că acest nou ciclu de mani­ cele două ţări.
le menite . să contribuie la respunzătoare a condiţiunilor prezenta secţiunile şi. apoi, a contribui la desfăşurarea în de „Centrul de acţiune lati­ ţări şi popoare. In continua­
îmbunătăţirea condiţiilor de naturale, la protejarea şi dez­ Consiliul Suprem, să fie ex­ bune condiţiuni a activităţii nă“ în colaborare ou amba­ re, a fost deschisă o expozi­
viaţă ale întregului nostru voltarea lor, la utilizarea ra­ presia unei conlucrări strînse consiliului în îndeplinirea ro­ sada română, în întîmpina- ţie românească de carte, cu-
popor. Aceasta trebuie să ţională a apelor şi la o bună şi a unei participări active lului important pe care îl are rea vizitei pe care o va efec­ prinzînd cele mai noi şi mai Reuniunea multilaterală
constituie o preocupare per­ organizare a întregului sis­ a maselor largi populare, a în întreaga viaţă economică tua în Italia preşedintele semnificative apariţii edito­
manentă deoarece, după cum tem hidrotehnic, după o con­ celor mai buni specialişti. A- şi socială. Sînt sigur că şi Consiliului de Stat al Repu­ riale din ţara noastră. Seara
se ştie, însuşi ţelul politicii cepţie unitară şi pe baza u- ceasta va da şi garanţia că ceilalţi tovarăşi. Biroul Per­ blicii Socialiste România, to­ inaugurală a „Zilelor cultu­ de fa Helsinks
partidului nostru, al socialis­ nui program bine studiat şi măsurile ce le vom adopta manent, întregul consiliu vor varăşul Nicolae Ceauşescu. rii româneşti" a fost încheia­
mului, este tocmai ca întrea­ elaborat, la rezolvarea pro­ vor corespunde cît mai bine lucra în acelaşi spirit şi, îm­ „Zilele culturii româneşti“ tă cu concertul susţinut de HELSINKI 16 — Corespon­ S-au reunit, de asemenea,
ga activitate, tot ceea ce fa­ blemei drumurilor; în sfîr- — fără a exclude faptul că preună, vom reuşi să răspun­ îşi propun să ilustreze prin- cunoscuta soprană Virginia denţă de la D. Ţinu: Reu­ membrii grupului de lucru în­
cem să servească bunăstării şit, am în vedere toate pro­ vor mai fi întotdeauna şi de­ dem încrederii pe care între­ tr-un program complex de Zeani. niunea multilaterală de la sărcinat cu problemele coo­
şi fericirii întregului nostru blemele legate de organiza­ fecte şi lucruri de îmbunătă­ gul partid şi popor o pune în manifestări bogatele tradiţii Miercuri, la „Centrul de Helsinki, consacrată pregătirii perării economice, tehnico-
popor. rea şi sistematizarea, pe ba­ ţit — şi trebuie să ţinem acest organism, o pune în ge­ allé relaţiilor seculare româ- acţiunie latină“ a fost deschi­ conferinţei pentru securitate ştiinţifice şi în domeniul pro­
O atenţie deosebită va tre­ ze ştiinţifice, a teritoriului, permanent seama şi de aceas­ neral, în partidul nostru, în no-italiene şi, în acelaşi să o expoziţie colectivă de şi cooperare în Europa, cu­ tejării şi ameliorării mediu­
bui acordată înfăptuirii poli­ dezvoltarea oraşelor şi sate­ ta. In orice caz, o largă con­ fiecare dintre noi în munca timp, să facă cunoscut me­ pictură, cu lucrări reprezen­ noaşte o amplă desfăşurare. lui înconjurător, precum şl
ticii partidului de repartizare lor noastre. Ţinem seama că sultare va da o mai mare ga­ pe care o avem. (Aplauze pu­ sajul umanist al culturii ro­ tative ale unui grup de pic­ Miercuri, au avut loc niai ai grupului care se ocupă de
judicioasă a forţelor de pro­ societatea socialistă şi comu­ ranţie că măsurile pe care le ternice, prelungite). mâneşti contemporane, de tori români contemporani. In multe şedinţe ale diferitelor definitivarea documentelor
ducţie pe teritoriul ţării, por­ nistă trebuie să asigure din vom adopta ţin seama de ce­ Doresc să urez comisiilor, care cultura italiană se sim­ cadrul unei mese rotunde, grupuri de lucru. Astfel, a privind principiile ce trebuie
nind şi de la considerente e- toate punctele de vedere con­ rinţele dezvoltării societăţii întregului nostru consiliu, te legată. avut o nouă întîlnire grupul să guverneze relaţiile între
conomice şi sociale. E nece­ diţiuni corespunzătoare de noastre în etapa respectivă. succes şi o activitate bună Cu prilejul festivităţii inau­ prof. Alexandru Bălăci, di­ de lucru pentru problemele
sar să sublinidm acest lucru muncă şi de viaţă tuturor Odată cu formarea Consi­ şi rodnică. (Aplauze puter­ gurale au luat cuvîntul Al­ rectorul Bibliotecii române cooperării culturale şi rela­ statele participante. La rîndul
şi să acordăm atenţia cores­ locuitorilor patriei noastre. liului Suprem al Dezvoltării nice). berto Folchi, vicepreşedinte din Roma, a făcut o expu- lor, experţi financiari au a-
al „Centrului de acţiune la­ ţiilor umane, care a început vut un nou schimb de păreri
tină" şi Iacob Ionaşcu, <, am­ niere legată de orientări ale redactarea textelor referitoa­
basadorul ţării noastre la culturii româneşti contempo­ re la dezvoltarea contactelor referitor la distribuirea chel­
Roma, care au subliniat im- rane, iar prof. Paolo Soldaţi şi schimburilor de persoane. tuielilor legate de desfăşura­
Totodată, continuă negocieri­
de ani de la Revoluţia ■ rea conferinţei. In cadrul unui
Cinema din 1848 In Transllva- : FOT BAL le privind redactarea textu­ alt grup de lucru au fost
nia; lui integral al preambulului
16,00- -17,00 Teleşcoală. la acest capitol al ordinii de discutate unele aspecte ale
DEVA: Cowboy („Patria“): — Fizică: Tranzistorul. zi a viitoarei conferinţe. organizării conferinţei.
Seceră vintul sălbatic („Arta“); — Matematică: Probleme
SIMERIA: încrederea („Mure­ recapitulative. Rezultatele etapei de ieri
şul“); HUNEDOARA: Organiza­ — Filozofie: Naţiunea so­
ţia („Siderurgistul“); CALAN : cialistă;
Gentlemenii norocului („11 Iu­ 17.30 Emisiune In limba ma­ jului românesc, arhitectura
nie“); GHELAR: Boxerul („Mi­ ghiară; 'ŢUvT
nerul“); PETROŞANI: Drumul (a 24-a) a diviziei \ > veche şi nouă din România,
spre Vest („7 Noiembrie“); 18.30 Telex; • -»>«»* ..••£Nk ' ca şi progresele înregistrate
Naufragiaţi în spaţiu, seriile 18,35 Publicitate; I! de poporul român in făurirea
I-II („Republica“); LUFENI: 18,40 Univers beethovenian — „U" Cluj — Steaua 0—0 ; Steagul roşu — Jiul 1—0
Poliţia mulţumeşte („Cultu­ film de educaţie muzicală; vieţii sale noi.
ral“); LONEA: Aventurile unei (a înscris Pescaru, din penal ti); „TJ" Craiova — Sportul
prinţese germane la curtea re­ 19,05 Artă plastică: „Pro mu- VIENA. — La raiaiul Hof- CONAKRY. — La Conakry
gelui Soare („Minerul“); ANI- seo“ — pledoarie pentru studenţesc 4—1 ; S.C. Bacău — F.C. Argeş 2—1 ; Dinamo burg, s-au încheiat lucrările
NOASA: Doamna şi vagabon­ un muzeu de artă con­ — A.S.A. Tg. Mureş 2—0; U.T.A. — C.F.R. 3—0 ; Rapid au avut loc convorbiri oficia­
dul („Muncitoresc“); PETRILA: temporană românească; celei de-a 7-a sesiuni a Con­ te între Ahmed Seku Ture,
Ceaikovslci, seriile I-II („Mun­ 19.20 1001 de seri; — F.C. Constanţa 2—1; Pe trolul — C.S.M. Reşiţa 1—0. siliului O.N.U. pentru Dezvol­ preşedintele republicii si se­
citoresc“); VULCAN Adio, ar­ 19,30Telejurnal; tarea Industrială (O.N.U. D.I.), cretar general al Partidului
me — seriile I-II („Muncito­
resc“); URI CÂNI: Pasărea libe­ 20.15 Cîntecul săptămînii: „Ţara Ia care au participat delegaţi Democrat din Guineea, şi No-
ră („7 Noiembrie“); ORĂŞTIE: mea“ de Ion Stavăr; din cele 54 de state membre rodom Sianuk, şeful statului
Marea evadare, seriile I-II 20.20 ..Omul de lingă tine“. ale consiliului. România a fost
( Patria"); 20 000 de leghe sub Elena Bucureşteanu — re­ cambodgian, preşedintele Fron­
mări („Flacăra“); GEOAGIU- portaj; reprezentată de o delegaţie tului Unit Naţional al Cam-
BĂI: Misiunea sublocotenentu­ 20,35 Comici vestiţi ai ecranu­ Vind apartament 2 camere, condusă de Dumitru Aninoiu, bodgiei, aflat în vizită în a-
lui Sipoş; HAŢEG: O duminică lui: Charlie Chaplin; confort. I. Deva, Micro 15. In­ ambasadorul României la ceastă ţară.
pierdută („Popular“); BRAD: formaţii, str. Bălcescu, bloc 1, Viena.
Frumos, onest, emigrant in 21,25 Tinerii despre el înşişi; ICI! sc. C. ap. 36.
Australia („Steaua roşie“); GU- 21,55 Imagini din Norvegia. O HANOI. — Ministerul de Ex­
RABARZA: Farmecul ţinuturi­ zi la Oslo; Vind casă. Informaţii, şo­ TOKIO. — In capitala ni­ terne al R.D. Vietnam a dat
lor sălbatice („Minerul“): ILIA: 22.15 24 de ore. seaua naţională 29, Simeria. ponă a fost deschisă expozi­
Să cumpărăm o maşină de Din ţările socialiste; publicităţii o declaraţie in ca­
pompieri („Lumina“). Vind casă cu grădină. Hune­ ţia „România — realizări şi re protestează împotriva ata­
22,45Lumea de mîinc: Blocron Vînd SKODA 1 009 MB roşie. doara, str. Stejarilor, 46 A.
— reportaj despre aplica­ 48 OOOkm. Informaţii, telefon tradiţii", organizată de Liga curilor aviaţiei S.U.A. asupra
rea ritmurilor biologice la 33162, Timişoara. Pierdut carnet de calificare nr. UNESCO pentru artă şi edu­ unor zone administrate de
Tefevsziune mărirea productivităţii în 862/17, nov. 1948 şi adeverinţă caţie din Japonia, Asociaţia Guvernul Revoluţionar Provi­
industrie. Vind Renault 10 M. Haţeg, studii original, nr. 1142/15 oct, de prietenie Japonia — Româ­
str. Florilor, 21. 1942, pe numele Andrei Boris, zoriu al Republicii Vietnamu­
3.00 Curs dc limba franceză. str. Horia 135 Deva. Le declar nia şi firma Mitsubishi", cu lui de Sud.
Lecţia a 55-a; Vind Dacia 1100. Deva, stra­ nule. sprijinul ambasadei române,
da Eminescu 14. după orele 17,
9,30 Prietenii lui Aşchiuţă — Pierdut carnet de calificare SANTIAGO DE CHILE. —
emisiune pentru preşco­ Vînd Renault 10. Hunedoara, electro-lăcătuş, pe numele Pu- LONDRA. — In capitala La Santiago de Chile a avut
lari; Mihai Viteazu, bloc B 2, ap. 85. vak Iosif, eliberat de I.M. Angliei, la • Institutul regal al Io: constituirea noului Con­
10.00 Telex; Ghelar, cu nr. 24/1980. H declar arhitecţilor britanici, a avut gres Naţional, configurat d“
10,05 Program dc muzică popu­ Rezultatele concursului din Vînd motor în 6. Stare nul. loc o seară consacrată Româ­
lară instrumentală şi dan­ 16 mai 1973 : excepţională, cu anexe (dife­ alegerile parlamentare desfă­
suri, susţinut de Ansam­ renţial, cutie de viteză) — 5 000 După 10 ani de la absolvirea niei. Cu acest prilej, o serie şurate la 4 martie a.c. Cu a-
blul „Rapsodia Română“; Extr. I : 44, 11, 10, 9, 1, 17. lei. Mihălţan Ştefan, telefon liceului Simeria, promoţia 1962 de arhitecţi englezi, care, in cest prilej, a fost reînnoită
12277, Hunedoara. — 63 serală, roagă absolvenţii
în jurul orei 10,30 Transmisiu­ Fond de premi : 510 093 lei. să comunice adresele lor şi septembrie 1972, au făcut o
ne directă de la Blaj, Vînd IJ cu ataş, motor nero­ colegilor la Ion Calotă sau vizită de studii în România, complet Camera Deputaţilor
dc la adunarea popu­ Extr. a 11-a : 38, 23, 22, dat, piese rezervă. Szekely — Pop (Codrea) Ionel — „Post (150 de reprezentanţi) şi ju­
lară organizată pe Cîm- 18, 12. Simeria, str. Fabricii, bl. 22, Restant" — Simeria, pînă la ALEXANDEKPLATZ — punct îndrăgit de întîlnire în Berlin. au vorbit despre ţara noas­
pia Libertăţii, cu pri­ ap. 19, orele 16—20. data de 15 Iunie 1973. In fotografie, în prim plan, ceasul universului şi, în spate, ho­ tră, ilustrind prin imagini fil­ mătate din numărul senatori­
lejul împlinirii a 125 Fond de premii: 486 993 lei. telul Berlin. mate de ei frumuseţea peisa­ lor, adică 25 de mandate.
Redacţia şi administraţia zia rului: Deva, str. Dr. Petra iGroza, nf. 35, Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe -scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.