Page 57 - Drumul_socialismului_1973_05

Succese de prestigiu în întrecere

ale oamenilor muncii hunedoreni

grupurile de mecanisme x.©cuta în ziua respectivă
în devans faţă de menţionate cuprinde citeva reparaţia celui de-al Il-Iea
cazan de locomotivă pe lu­
sute d* piese de mare im­
portanţă şi tehnicitate". na în curs. Lucrări cx.ecuta-
Comunistul Valentin Gro-
termenele prevăiute za, care lucrează de 32 de te în condiţiile economisirii
unei
mari
cantităţi
de
ani ca strungar la între­ ţeavă, c>eea ce înseamnă
mal mult metal pentru ţa­
in grafice prinderea simeriană, ne-a ră!
spus: „încă din 22—23 a-
prilie, noi am început să
SIMBRIA. Ne-am aflat, lucrăm în contul lunii mai.
alaltăieri după-amiază, în Aş enumera, printre cei Timpul de reparaţii
mijlocul muncitorilor de la care şi-au îndeplinit sarci­
I.M.M.R. Simcria care înre­ nile cu mar« responsabili­
gistrează, în aceste zile de tate, echipele conduse de redus cu 160 ore
mai, succes>9 semnificative Ioan Pepenar, Petru Tot,
UNUL XXV Nr. 5 708 VINERI 18 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI în întrecerea socialistă. Oa­ formaţia de rindelari con­ HUNEDOARA (de Ia co­
menii, angrenaţi în activi­ dusă de Petru Duma şi alte­ respondentul nostru Vasile
tatea schimbului II, ne-au le. Practic, la rindelari, gău­ Grigoraş). Colectivul de
vorbit despre pr.eocupările ritori şi frezori s.e adună, muncă de la cuptoare in­
pentru ultimele operaţii de
din
C.S.
dustriale
lor actuale dc muncă —
cadrul
ADUNAREA POPUIARA DE LA BLAJ CONSACRATA ANIVERSARII prelucrare, toate pies.ele Hunedora înscrie în agenda
bazaţi pe o cunoaştere per­
fectă a sarcinilor de anv.er-
din cadrul atelierului înain­
de
fapte
noi
întrecerii
te de a trece la s.ecţia mon­
prestigiu. Printr-o mai bu­
gură pe care Ie au de re­
zolvat. „Aproape toate echi-
La montaj şi cazangerie,
p,ele din cadrul atelierului taj". nă organizare a activităţii
la toate punctele de lucru,
mecanic. — ne-a declarat to­ am găsit la lucru circa 60 muncitorii, tehnicienii şi
varăşul inginer Iuliu Bog­
de muncitori sub conduce­
inginerii acestui sector de
A125 DE ANI DE EA REVOLUŢIA BURGHEZO - DEMOCRATICA dan — se află, în ce priveş­ rea maistrului Ionel Gh.er- activitate au reuşit să re­
timpul
ducă
simţitor
te activitatea, în devans fa­
de
man. „Pe aprilie — ne-a
ţă d.e termenele prevăzute
reparaţii planificat Ia cup­
în grafice. Astfel, formaţia spus maistrul — au fost toarele industriale din sec­
montate şi redate circulaţiei
de lucru care execută pie­ feroviar.e 15 locomotive. ţiile productive ale combi­
sele necesare pentru apara­ Mîine (ieri — n.n.) pleacă natului. Numai la oţelăria
D
R
DIN 1848 IN OMÂNIA a terminat lucrările respec­ d.e-a opta locomotivă din timpul de reparaţii cu 160
pentru probă, pe linia Si-
tul de rular.e al locomotivei
au
aceştia
electrică
redus
meria — Hunedoara, cea
ore, ceea ce a permis ela­
tive cu 4 zile mai devreme.
La fel cei carâ au execu­
750 tone dc oţel peste pre­
în diverse faze de montaj,
tat piesele pentru m.ecanis- luna mai. Simultan, se află borarea unei cantităţi de
mul motor, suspensia şi frî- apropiate cţp final, şi alte vederi. Ş-au adus o contri­
na locomotivei. Pentru a locomotive car.c vor fi ter­ buţie deosebită comuniştii
17 mai 1973. In această zi gari. Văzindu-i, tribunul A- naţionalităţile conlocuitoare, înţelege mai bin« valoarea minate în zilele următoare". Nicolae Pletoianu, Petru
— la scurtă vreme după vi­ vram Iancu avea să excla­ pentru unirea eforturilor tu­ rez.ultatelor respective, tre­ Cazangiul-ţevar Ioan Basa, Veiss, EmanoiI Toma, Iosif
branta adunare populară de me : „Sîntem mulţi ca şi cu­ turor locuitorilor acestor me­ Plecarea tovarăşului buie precizat că fiecare din după cum ne-a declarat, e- Avram, Ioan Cristea şi alţii.
la Iaşi — a avut loc, în pre­ curuzul brazilor, sîntem leaguri, indiferent de naţio­
zenţa tovarăşului Nicolae mulţi şi tari". Nu pentru nalitate, în lupta pentru scu­
Ceauşescu, secretar general al prima oară se ridicau mul­ turarea jugului asupririi so­
NIÇOISE CEAUŞESCU la Blaj
Partidului Comunist Român, ţimile de români, maghiari ciale şi naţionale. Rememo­
preşedintele Consiliului de şi germani din Transilvania, răm cuvintele de adîncă sem­
Stat, o nouă şi impresionan­ să scuture lanţurile iobăgiei nificaţie ale cărturarului ar­ PRODUCŢIA PENTRU EXPORT—LA TIMP.
tă manifestare omagială con­ şi ale despotismului. De pe delean Simion Bărnuţiu, care I . i i - ------------ r - — — --------------------------------------------------------------------------------------------
sacrată aniversării a 125 de aceste ţinuturi au pornit răs­ spunea că naţiunea română, : ;i
ani de la Revoluţia burghezo- coalele de la Bobîlna, cele voind a se constitui şi orga­ Joi dimineaţa, tovarăşul cretarului general al partidu­ GCÎ înalte perfOrmante câutative
democratică din 1848 din conduse de Gheorghe Doja, niza pe temei naţional, „n-are Nicolae Ceauşescu, secretar lui, mii de oameni ai muncii
România. Horia, Cloşca şi Crişan, care cuget duşman în contra al­ general al Partidului Comunist din întreprinderile şi instituţii­
le oraşului, care îi fac o cal­
De data aceasta, inima în­ au pus în lumină eroismul tor naţiuni şi cunoaşte ace­ Român, preşedintele Consiliu­ dă primire. La coborîrea d:n
tregii ţări a bătut pe cimpia popular, dîrzenia, spiritul de laşi drept pentru toate, vo­ lui de Stat al Republicii Socia­
Blajului, ce poartă un nume sacrificiu al celor obidiţi, fă­ ieşte a le respecta cu since­ liste România, a plecat la Blaj avion, t o v a r ă ş u l Nicolae Strădanii colective pentru onorarea
cu valoare de simbol — Cîm- ră deosebire de naţionalitate, ritate, cerînd respect împru­ pentru a participa la aduna­ Ceauşescu este salutat de pri­
pia Libertăţii — pe care, în în lupta împotriva împilato­ mutat după dreptate; prin rea populară de pe Cîmpia mul secretar al Comitetului
primăvara neuitatului an rilor. Revoluţia din Transil­ urmare, naţiunea română nici Libertăţii, organizată cu prile­ judeţean de partid, Richard
1848, a strălucit cu putere vania — parte integrantă a voieşte a domni peste alte jul împlinirii a 125 de ani de Winter.
flacăra revoluţiei din Tran­ revoluţiei din ţările române naţiuni, nici nu va suferi a la revoluţia din 1848 în Tran­ O gardă de onoare, formată exemplară a comenzilor externe
silvania, flacăra năzuinţei de — reprezenta, aşadar, copti- fi supusă altora, ci voieşte silvania. din militari ai forţelor noas­
libertate socială şi naţională, nuarea pe o treaptă superioa­ drept egal pentru toate“. La Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tre armate, membri ai gărzi­
şi unde a răsunat răspicat şi ră a luptei seculare pentru rîndul său, revoluţionarul este însoţit de tovarăşii Ion lor patriotice şi ai formaţiuni­ — Oamenii noştri lucrează cu multă răs­ a se evita deformările sau crăpăturile. Şe­
ferm hotărîrea poporului nos­ eliberare socială şi naţională, maghiar Simonffy Jozsef Gheorghe Maurer, Gheorghe lor de pregătire a tineretului pundere pentru îndeplinirea prevederilor la ful de brigadă Nagy Ludovic supraveghează
tru de a săvirşi unitatea na­ înscriindu-se la loc de cinste scria lui Avram Iancu, în iu­ Pană, Janos Fazekas, Miron pentru apărarea patriei, pre­ export, sînt preocupaţi permanent pentru a în permanenţă procesul tehnologic pe în­
ţională. Pe această cimpie — în zbuciumata şi glorioasa nie 1849 : „Românii şi ungurii Constantinescu şi Mihai Gere. zintă onorul comandantului onora in mod exemplar toate comenzile be­ tregul flux. Iar oamenii de la sortare, În­
intrată in istorie — s-a des­ istorie a patriei. au neapărată trebuinţă de La plecarea din Bucureşti, suprem. Se intonează Imnul neficiarilor externi. Intr-o recentă adunare deosebi muncitorul Constantin Lăpîrdă, ve­
făşurat, acum 12 decenii şi Adunarea de la Blaj a să­ cea mai strînsă frăţie". Ca pe aeroportul Băneasa, erau de stat. de partid, cînd am analizat exportul, s-a ghează ca în pachetele destinate firmelor
jumătate, Adunarea Naţio­ dit adînc, în conştiinţa parti­ în atîtea împrejurări ale is­ prezenţi tovarăşii Manea Mă- Tineri şi tinere oferă con­ putut dovedi din nou, prin intervenţiile co­ străine să nu ajungă decît cărămizi dialit
nală de la Blaj, cel mai de cipanţilor, ideea necesităţii toriei, românii, maghiarii ger­ nescu, Paul Niculescu-Mizil, ducătorilor partidului şi statu­ muniştilor, angajarea fermă a colectivului perfecte, atît ca format olt şi ca densitate,
seamă moment al revoluţiei unităţii naţionale, idee om­ manii, s-au aflat alături şi Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver- nostru la realizarea în condiţii optime a rezistenţă şi aspect comercial.
paşoptiste de pe meleagurile niprezentă în tot timpul des­ in timpul mai multor mo­ det. Maxim Berghianu, Gheor­ lui nostru buchete de flori. livrărilor pe piaţa externă. — Muncitorii din această brigadă, condusă
transilvănene, cu largi im­ făşurării evenimentelor din mente ale revoluţiei de la ghe Cioară, Florian Dănălache, Mulţimea aflată pe aeroport Afirmaţia aparţine tovarăşului Octavian de comunistul Nagy, sînt cu adevărat meş­
plicaţii în mişcarea generală Transilvania şi atît de vi­ 1848. La adunarea de pe Cîm- Emil Drăgănescu, Petre Lupu, aclamă cu însufleţire, scan­ Ciorlea, secretarul comitetului de partid din teri în pregătirea producţiei la export — ne
a acelui an revoluţionar în brant exprimată în strigătul pia Blajului au participat şi Dumitru Popescu, Leonte Rău- dează numele t o v a r ă ş u l u i secţia materiale de construcţii Bîrcea a spunea tovarăşul Silviu Anghel, şeful ate­
România. La acea memora­ ţăranilor întruniţi aici : „Noi cercuri largi din rîndul na­ tu, Gheorghe Stoica, Ştefan Nicolae Ceauşescu. I.M.C. Deva, şi are la bază realităţi evi­ lierului dialit. Din milioane de cărămizi pe
bilă întrunire au participat vrem să ne unim cu ţara. Ar­ ţionalităţilor conlocuitoare, a- Voitec, Cornel Burtică, Mihai In această atmosferă de pu­ dente, lesne de observat la fiecare loc de care le trimitem în multe ţări din lume,
peste 40 000 de oameni — dealul e acuma România". păsate de aceeaşi asuprire de Dalea, Aurel Duca, Ion Ionită ternică însufleţire, tovarăşul muncă, mai cu seamă în atelierul de cără­ nu cred că este una care să nu corespundă
cărturari şi tîrgoveţi, ţărani Acesta era un deziderat na­ clasă, care înţelegeau că in­ şi Ştefan Andrei. Nicolae Ceauşescu, tovarăşul mizi dialit. Aici, fiecare muncitor şi şef de celor mai mari pretenţii.
iobagi veniţi de pe Someş, ţional fundamental. teresele lor supreme se îm­ Ion Gheorghe Maurer, ceilalţi brigadă manifestă mare grijă pentru respec­ Pentru colectivul secţiei este intr-ade­
Mureş şi Tîrnave, de lingă Cei mai înaintaţi revoluţio­ pleteau cu cele ale români- ★ conducători de . partid şi de tarea riguroasă a tehnologiei de fabricaţie, văr, un titlu de mîndrie că este In stare
Sibiu. Braşov, Hunedoara şi nari de la 1848 au militat stat părăsesc Sibiul cu elicop­ asigurind cărămizilor densitatea, rezistenţa de asemenea realizări. Strădaniile lor pentru
Făgăraş, mineri din Munţii pentru întărirea prieteniei şi Lr sosirea pe aeroportul Sibiu terele, îndreptîndu-se spre şi aspectul cerut de cei mai exigenţi bene­ onorarea promptă a comenzilor externe se
Apuseni, lucrători şi meşteşu­ frăţiei poporului român cu (Continuare în pag. a 4-a) au venit, în întîmpinarea se- Blaj. ficiari. Muncitoarea Ana Zara, care lucrea­ concretizează, după 4 luni, în depăşirea pla­
ză la malaxor,-este preocupată să realizeze nului la export cu 7,5 la sută. Chiar în ziua
un amestec omogen al elementelor cantita­ cînd am fost în secţie se pregătea un lot
de citeva zeci de mii de cărămizi
tive ale cărămizilor. Muncitoarea Elena Mu-
Cuvîntarea tovarăşului care cărămidă să fie scoasă şi aşezată pe (Continuare In pag. a 3-a)
tulea, prinzător la presă, ane grijă ca fie­
__________________ AL. VALERIU
cărucior la formatul cel mai bun, pentru
NICOLAECEAUŞESCU Intensificarea livrărilor Cooperare |
în devans
| pe termen lung {
După ce au încheiat primele patru luni ale anului
Dragi tovarăşi şi prieteni, habsburgic, şi în special a duşi de Gheorghe Doja împo­ de exploatare feudală, a gra­ rit de frăţie şi solidaritate cu un spor de 7,86 milioane lei valută faţă de planul de
nevoilor de materii prime mi­ triva nobilimii asupritoare, velor inegalităţi care. apăsau este faptul că, la evenimen­ export aferent perioadei, colectivele din industria jude­ I In primul trimestru al j
Luăm parte cu deosebită nerale ce se extrăgeau în care a înspăimîntat de moar­ umerii mulţimilor, acordarea tele care au avut loc la Pesta ţului intensifică livrarea produselor spre beneficiarii ex­ ; anului, la Fabrica de in-
emoţie, aici, pe Cîmpia Li­ Transilvania încă din vre­ te clasele stăpînitoare şi a libertăţilor naţionale, răstur­ la 27 martie — 8 aprilie, un terni. Astfel, in această lună, din principalele întreprin­ ; dustrie locală Orăştie —
bertăţii, la marea adunare muri îndepărtate, această stîrnit un profund ecou în narea jugului dominaţiei hab- mare număr de români au deri ale judeţului au luat drumul exportului Importante ! distinsă recent cu „Ordi-
populară consacrată aniversă­ parte a ţării a cunoscut o întreaga Europă. Una dintre sburgice. luat parte activă, împreună cantităţi de produse de calitate superioară, mult soli­ î nul Muncii" clasa a IlI-a
rii a 125 de ani de la revo­ dezvoltare industrială mai cele mai profunde şi mai ră­ Este tocmai perioada cînd, cu masele populare maghiare, citate în diverse ţâri ale lumii. Intre altele, s-au expediat : — a fost organizat un nou
luţia burghezo-democratică timpurie şi mai accentuată sunătoare mişcări ţărăneşti pe continent, popoarele asu­ circa 5 000 tone laminate, 1100 mc produse forestiere, j sector productiv. Dotat cu
din Transilvania, de la ridi­ decît celelalte provincii. Da­ cunoscute pe continentul nos­ la eliberarea din închisoare confecţii din blănuri in valoare de 302 000 lei valută, 200 j 6 prese de înaltă tehnici-
carea la luptă a maselor largi torită dezvoltării relaţiilor de tru a fost, de asemenea, răs­ prite îşi cereau cu hotărîre a revoluţionarilor democraţi, mp covoare orientale şi numeroase cusături şi ţesături, i tate şi încadrat cu per-
populare — români, maghiari, producţie capitaliste, în via­ coala iobagilor de la 1784. dreptul la viaţă liberă şi in­ printre care se afla şi mili­ aproape o jumătate de milion de ouă şi 95 tone le­ j sonal cu calificare supe-
germani — pentru înlătura­ ţa socială îşi fac apariţia cele condusă de Horia, Cloşca şi dependentă, respectarea en­ tantul paşoptist român Efti- gume de seră. S-au mal expediat cărămizi dialit şi pro­ ; rioară, noul sector condus
rea vechilor rînduieli sociale, două clase sociale noi — bur­ Crişan, care a produs o pu­ tităţii lor naţionale, se ridi­ mie Murgu, conducătorul de duse din mase plastice. ; de maistrul Nicolae Ţe-
pentru progres social şi li­ ghezia şi proletariatul. După ternică frămîntare şi agita­ cau pentru constituirea In mai tîrziu al mişcărilor revo­ Datorită eforturilor depuse pentru creşterea şi diver­ ; ghe produce o gamă vart-
bertate, pentru drepturi na­ ţie în întreg Imperiul hab­ state naţionale unitare suve­ luţionare din Banat. sificarea producţiei la export, precum şi pentru onora­ I ată de armături uşoara j
ţionale. (Aplauze puternice, cum se ştie, burghezia era sburgic. In aceste mari răs­ rane. Ecoul acestor lupte, as­ O serie de militanţi revolu­ rea promptă a contractelor, numeroase colective au li­ ; necesare construcţiei de i
prelungite; urate). interesată în reglementări piraţii şi revendicări, care ţionari români şi maghiari locuinţe.
sociale care să-i permită as­ coale ţărăneşti, ca în toate produceau mutaţii profunde vrat in devans un volum sporit de produse. In prima de­ Acest nou tip de produ-
Doresc să vă adresez dum­ censiunea economică, cerîn- înfruntările de clasă cu ex­ îşi exprimau speranţa şi con­ cadă a acestei luni, spre exemplu, colectivele de la I.C.
neavoastră, tuturor locuitori­ du-şi, totodată, cu insistenţă, ploatatorii feudali, în lupta în destinul popoarelor din vingerea că cele două popoa­ Orâştie, I.M.C. Deva, „Vidra" Orăştie, I.L.F. Deva şi ; se, fabricate din platban-
lor judeţului Alba, în numele dreptul de a ocupa un rol pentru condiţii de viaţă mai Europa, se face puternic sim­ re îşi vor uni forţele şi vor „Avicola" Mintia au realizat intre 36 şi 96 la sută din ; dă, de o calitate ireproşa-
Comitetului Central al parti­ conducător In viaţa social- omeneşti, pentru drepturi şi ţit şi în cadrul Imperiului lupta împreună împotriva a- planul lunar de export. Aceste rezultate permit să se i bilă şi cu aspect comerci-
dului, al Consiliului de Stat, libertăţi sociale, iobagii ro­ habsburgic. Se conturează tot supritorilor comuni, pentru | al deosebit, se realizează
al guvernului şi. al meu per­ politică. Clasa muncitoare, în mâni şi maghiari s-au aflat mai clar aspiraţiile popoare­ cauza eliberării lor sociale şi estimeze că pină la finele lunii mai se vor acumula noi j în cadrul unui program
sonal, un fierbinte salut to­ formare, îşi manifesta tot întotdeauna umăr la umăr, lor asuprite de acest imperiu naţionale, pentru constitui­ şi importante depăşiri faţă de prevederile planului de i internaţional de cooperare
vărăşesc şi cele mai bune mai viguros revendicările e- în strînsă frăţie şi unitate, pentru eliberare socială şi na­ rea, potrivit propriei lor export. ; pe termen lung cu firme
urări. (Aplauze puternice. Se conomice, sociale şi politice, animaţi de aceleaşi interese ţională, pentru constituirea voinţe, în state naţionale de L.. I din Europa occidentală.
scandează: „Ceauşescu şi po­ luptînd pentru condiţii- de şi ţeluri, conştienţi că numai în. state naţionale indepen­ sine stătătoare.
porul"). Doresc, de asemenea, viaţă mai bune, pentru drep­ dente. In acest context se ac­ In aceste împrejurări, mili­
să vă mulţumesc, in modul turi şi libertăţi democratice. împreună pot dobîndi victo­ centuează şi procesul de re­ tanţii revoluţionari transilvă­
cel mai călduros, pentru pri­ Cu toate acestea, tabloul de ria împotriva duşmanului de deşteptare naţională a româ­ neni hotărăsc convocarea fe-
mirea deosebit de cordială pe clasă al Transilvaniei din clasă comun, îşi pot asigura nilor, de formare a naţiunii toricei adunări- populare de Lucrări de maximă urgenţă în agricultură
care ne-aţi făcut-o astăzi, să prima jumătate a secolului libertatea şi fericirea. (Aplau­ române. la Blaj. Apelul lansat găseş­
mulţumesc pentru cuvintele trecut continua să fie puter­ ze puternice, prelungite; ura- In împrejurările interna­ te o profundă rezonanţă în
rostite aici cu privire la po­ nic dominat de conflictul din­ le; se scandează „Ceauşescu ţionale arătate, şi pe fondul rîndul maselor largi popu­
litica partidului nostru co­ tre ţărănime şi marea moşie- şi poporul"). contradicţiilor interne deo­ lare. Pentru a elabora intr-un
munist care continuă cu cin­ rime feudală. Nobilimea, Este cunoscut că, de-a lun­ sebit de ascuţite, încep să se larg consens public platfor­ Grăbirea însâmîiiţării
ste glorioasele tradiţii de principala forţă economică şi gul secolelor, pe meleagurile agite, în primăvara anului ma politică a revoluţiei şi
luptă revoluţionară pentru politică a societăţii de atunci, Transilvaniei, alături de lo­ 1848, masele populare din pentru a alege în mod demo­
dreptate socială şi naţională se opunea cu înverşunare ori­ cuitorii români de baştină, Transilvania, atît din rîndul cratic conducătorii luptelor
ale înaintaşilor noştri. căror reforme şi tendinţe de s-au aşezat, au trăit şi au poporului român, cit şi din şi plantării legumelor
înnoire care-i ameninţau pri­ muncit şi populaţii de alte sociale, aici, pe cîmpia Bla­
In toate acestea vedem o rîndul naţionalităţilor conlo­ jului, s-au adunat din toate
expresie a încrederii dum­ vilegiile de clasă, reprimind naţionalităţi — unguri, ger­ cuitoare. In luna martie a a- colţurile Ardealului, într-o
neavoastră, a tuturor oame­ cu sălbăticie orice mişcare cu mani, saşi, secui şi alţii. celui an încep să se organi­ impresionantă ordine cetăţe­ B Plantatul verzei şi tomatelor iu mai te. Plantarea ardeiului şi vi-
nilor muncii din judeţul Alba caracter revoluţionar. Moşie­ Structura naţională a popu­ zeze întruniri, să apară ma­ nească, animaţi de un puter­ netelor nu a început, rămî-
ca şi a întregului popor în rii feudali, fără deosebire de laţiei Ardealului la jumăta­ nifeste cu revendicări revolu­ nic elan revoluţionar, patrio­ neri in urmă existînd, de a-
partidul comunist — condu­ naţionalitate, aplicau aceeaşi tea veacului trecut cuprin­ ţionare, ale căror direcţii tic, peste 40 000 de oameni. suferă întîrzîere! semenea, la însămînţarea fa­
cătorul încercat al naţiunii politică de exploatare econo­ dea, după cum se arată în solei şi castraveţilor.
noastre pe calea bunăstării şi mică a ţărănimii şi de dezbi­ documentele vremii, două principale erau : abolirea pri­ Este deosebit de semnificativ B Pe terenurile care au fost acoperite de Restanţe îngrijorătoare, da­
fericirii. (Aplauze puternice; nare şovină a maselor popu­ treimi români şi circa o trei­ vilegiilor feudale, a robiei că alături de ţăranii, munci­ torate slabei mobilizări a co­
urate). lare, in scopul de a le do­ me celelalte naţionalităţi con­ iobăgiste, scoaterea vieţii so­ torii şi meseriaşii români, în ape să fie refăcute grabnic culturile operatorilor la finalizarea ac­
mina şi asupri mai uşor. locuitoare. ciale din marasmul relaţiilor masa participanţilor la adu­
Marea adunare populară de de producţie medievale, dez­ narea populară de la Blaj se ţiunilor care reclamă maxi­
la Blaj, ca şi aceea care a In Transilvania, marea ma­ Clasele exploatatoare din B Acordul global—pîrghie esenţială pentru mă urgenţă in legumicultu­
avut loc, cu puţin timp în joritate a populaţiei o consti­ Ardeal, şi în mod deosebit voltarea nestingherită a acti­ aflau şi iobagi unguri, saşi ra, se întîlnesc la cooperati­
urmă, la Iaşi, se înscrie în tuia ţărănimea iobagă, clasa nobilimea, care avea in mîi- vităţii economice, comerciale, şi secui, care simţeau că vele agricole din Pricaz, Au­
suita manifestărilor pe care cea mai oropsită, mai exploa­ nile sale puterea in principat, financiare, libertăţi democra­ luptînd împreună cu revolu­ asigurarea sporirii producţiei la hectar rel Vlaicu, Orăştie şi altele.
le prilejuieşte aniversarea tată şi asuprită, care nu se erau în special de naţionali­ tice. Revoluţia burghezo-de­ ţionarii români îşi vor putea Este o notă bună că în uni­
revoluţiei de la 1848 în în­ bucura de nici un fel de tate maghiară şi germană. mocratică din Transilvania, împlini visurile şi aspiraţiile, tatului legumelor nu poate tăţi a existat o preocupare
Centrul de legume şi fruc­
treaga ţară. După cum se drepturi şi libertăţi. Amploa­ Referindu-se la această stare datorită dominaţiei politice, se vor putea elibera din lan­ te Orăştie a contractat cu fi considerat ca satisfăcător. susţinută pentru producerea
ştie, cu 125 -de ani în urmă, rea relaţiilor feudale este a- de lucruri, Karl Marx scria economice şi militare hab- ţurile exploatării, vor putea cooperativele agricole din ca­ Ţinind seama că pe aproape răsadurilor necesare. In ace­
revoluţia burghezo-democra­ testată de faptul că din cele că „Pînă în 1848, românii din sburgice, a căpătat, ca şi în cuceri o viaţă mai dreaptă, 60 dte hectare culturile s-au laşi timp s-au asigurat se­
tică devenise in toate ţările 1960 de gşezări rurale ale Transilvania... erau conside­ celelalte ţări supuse ocupa­ mai bună, o viaţă liberă. drul consiliilor intercoopera- compromis din cauza inunda­ minţele necesare reînsăminţă-
tiste G'eoagiu şi Orăştie pro­
române o necesitate obiecti­ Transilvaniei. 1866 erau lo­ raţi pe propriul lor pămînt ţiei acestui imperiu, şi un (Aplauze puternice, prelun­ ducţia de legume de pe 332 ţiilor (suprafeţele între 8 şi rii suprafeţelor compromise.
vă pentru descătuşarea ener­ cuite de iobagi, din care pe­ „naţiune tolerată" şi că „erau pronunţat caracter naţional. gite: se scandează „Ceauşescu Se impune însă o grijă spo­
giilor creatoare ale naţiunii, ste 1 000 000 români şi circa numiţi plebea vagabondă, Cînd, la 15 martie 1848, la — P.C.R."). hectare. Realizarea produc­ 33 de hectare fiind afectate rită faţă de efectuarea la
la
Aurel
Geoagiu,
C.A.P.
pentru înscrierea ei pe orbita 213 000 maghiari. Ilustrativ deşi formau 2/3 din populaţie, Pesta a izbucnit revoluţia ca­ Are, de asemenea, valoare ţiei planificate depinde hotă- Vlaicu şi Pricaz), au mai ră­ timp a întregului volum de
civilizaţiei moderne, pentru pentru situaţia materială de­ în timp ce ungurii, saşii, se­ re proclama lichidarea supre­ de înalt simbol faptul că pe rîtor de acţiunile care se în­ mas de însămînţat şi plan­ lucrări de sezon în grădinile
împlinirea visului secular — plorabilă a ţăranilor este fap­ cuii, grecii, armenii formea­ maţiei aristocratice, deschi­ Cîmpia Libertăţii de la Blaj, treprind în aceste zile în tat legume pe 70 la su­ de legume — însămînţarea
unirea în graniţele unei sin­ tul că din cele 7 zile ale săp- ză numai cealaltă treime". derea barierelor sociale ce împreună cu Avram Iancu, grădini Deşi timpul este mult tă din suprafaţa planifi­ culturilor, aplicarea lucrări­
gure ţări. tămînii aceştia erau obligaţi Această situaţie economică, frînau desfăşurarea largă a Simion Bărnuţiu, George Ba- înaintat, o serie de lucrări cată O asemenea situaţie ri­ lor de întreţinere, recoltarea
Generată de aceleaşi con­ să lucreze pînă la 5 zile de socială şi naţională genera producţiei capitaliste, promo­ riţiu, Timotei Cipariu, Al. sînt rămase în urmă, fiind dică serioase semne de între­ şi valorificarea produselor
diţii şi cauze economico-so- clacă pe moşiile nobililor, în Transilvania o stare de varea în viaţa socială a prin­ Papiu-Ilarian şi ceilalţi frun­ necesare măsuri energice pen­ bare, cunoscînd că pînă la (ceapă, ridichi, salată).
ciale comune, revoluţia de la fără nici o plată. Datorită a- profundă nemulţumire în ma­ cipiilor egalităţii, revoluţio­ taşi revoluţionari ardeleni, se tru recuperarea întîrzierilor, jumătatea decadei următoare In unităţi există suficiente
1848 din Transilvania a îm­ cestor stări de lucruri, Tran­ sele largi populare, atît ro­ narii din Transilvania — atît găseau şi militanţi revoluţio­ mai ales dacă se are în ve­ a acestei luni trebuie să fie forţe pentru a asigura ca
brăcat şi o serie de trăsături silvania a fost de nenumăra­ mâne, cit şi de alte naţiona­ români, cit şi maghiari, secui, nari din celelalte provincii dere că o parte din culturi îndeplinit integral planul la restanţele să fie recuperate.
Important este insă ca orga­
şi caracteristici deosebite, de­ te ori, în decursul secolelor, lităţi crea un adevărat ghem germani şi de alte naţiona­ româneşti, ca Alexandru Ioan au fost afectate de revărsarea toate culturile. Intîrzieri se nele comunale de partid şi
terminate de particularităţile teatrul unor mari răscoale de contradicţii sociale şi na­ lităţi — şi-au manifestat so­ Cuza, Vasile Alecsandri, A- apelor. constată la fiecare specie. La de stat împreună cu condu­
concrete ale dezvoltării isto­ ţărăneşti. Este, astfel, cunos­ ţionale ce impuneau cu nece­ lidaritatea, i-au aplaudat şi lecu Russo, Costache Negri, — Intr-adevăr — ne-a re­ varza de vară s-au realizat cerile C.A.P. să acţioneze e-
rice a acestei provincii româ­ cut marele război ţărănesc sitate obiectivă schimbări ra­ i-au susţinut din tot sufletul latat tovarăşul Aurel Gher- abia 50 la sută din prevederi,
neşti. Ca urmare a intereselor din 1514, purtat de armata dicale în Însăşi structura so­ pe militanţii din Ungaria. E- man, şeful centrului — sta­ iar tomatele s-au plantat pe
economice ale Imperiului revoluţionară a iobagilor con­ cietăţii, înlăturarea relaţiilor locvent pentru starea de spi­ (Continuare In pagina a 2-a) diul însămînţărilor şi al plan­ 5 din cele 15 hectare stabili­ (Continuare In pag. a 3-a)