Page 58 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5708 © VINERI 18 MAI 1973

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

participe activ şi la confe­
(Urmare din pag. 1) vendicările democratice ale jin în împiedicarea alipirii în furtunosul an 1848. Revo­ sate ale maselor populare. oamenilor muncii, fără deo­ tră, care acţionează în con­ rinţa general-europeană pen­
poporului împotriva armate­ Transilvaniei la Ungaria. Ma- luţia din Ardeal, ca şi cele Mai tîrziu a fost creat Parti­ sebire de naţionalitate. Vom cordanţă cu interesele vitale tru adoptarea de hotăriri şi
populare,
largi
ale
maselor
lor trimise de împăratul de nevrînd în acest fel, Curtea din Moldova şi Muntenia au dul Comunist Român care a face totul şi în viitor pentru ale întregului popor. Acest măsuri concrete, în concor­
Gheorghe Sion, Dimltrie Bră- la Viena. Proclamaţia adună­ imperială a reuşit să evite în­ făcut cunoscut lumii marea marcat intrarea într-un sta­ cimentarea frăţiei dintre po­ conducător este partidul nos­ danţă cu cerinţele şi năzuin­
porul român şi naţionalităţi­
tianu şi alţii. Aceasta a iost rii de la Lutiţa, Intitulată fruntarea trupelor austriece cu sete de libertate şi de nea- diu nou avansat a luptei, re­ le conlocuitoare, combătînd tru comunist — sînge din ţele tuturor popoarelor de
o expresie elocventă a frăţiei „Fraţi concetăţeni români şi armata ţărănească a lui Avram tîmare a poporului român, voluţionare din România. Sub cu hotărîre orice manifestări sîngele clasei muncitoare, al pe continent. Să facem din
de luptă a tuturor românilor saşi", spunea: „Dorim ca în Iancu, putîndu-şi concentra voinţa sa de neinfrînt de a conducerea comuniştilor, po­ tributare concepţiilor înapo­ poporului ! (Aplauze puterni­ continentul european un con­
de la 1848 pentru realizarea această ţară să domnească astfel forţa de atac împotriva scutura jugul asupririi socia­ porul român a cucerit vic­ iate ale trecutului, orice re­ ce, prelungite; se scandează tinent al colaborării şi păcii 1
revendicărilor revoluţiei bur- pacea şl libertatea, de roa­ armatelor maghiare. Din rîn­ le şi al dominaţiei străine, toria în lupta împotriva orîn- ziduuri ale naţionalismului îndelung; „Ceauşescu — (Aplauze puternice, prelun­
ghezo-democratice, pentru a- dele dulci ale cărora să ne dul revoluţionarilor români ■ de a-şi făuri o viaţă liberă duirii burghezo-moşiereşti, şi şovinismului, promovate P.C.R."). gite, urale). De pe „Cîmpia
firmarea dorinţei şi voinţei putem bucura împreună cu s-au ridicat numeroase glasuri şi demnă, de a participa, a- împotriva fascismului şi răz­ odinioară de clasele exploa­ Iată de ce, sîntem siguri Libertăţii" doresc să afirm
de unitate naţională, de fău­ voi". „Recunoaştem — se a- care au avertizat asupra pri­ lături de celelalte naţiuni, la boiului. Victoria insurecţiei tatoare. Vom face totul pen­ de victorie în înfăptuirea încă o dată că realizarea nă­
rire a statului naţional uni­ firma în continuare — naţio­ mejdiei deosebite pe care o dezvoltarea civilizaţiei uma­ naţionale antifasciste armate tru întărirea unităţii în lupta programului de făurire a so­ zuinţelor de securitate stă în
a deschis drumul eliberării
tar. (Aplauze puternice). nalitatea, limba şl credinţa prezenta învrăjbirea naţiona­ ne. Luptele revoluţionare de pentru totdeauna a maselor comună pentru socialism şi cietăţii socialiste multilateral puterea popoarelor, că pentru
La Blaj a fost adoptat un voastră şi sîntem gata să le lă dintre unguri şi români şi la 1848 au afirmat dreptul populare de exploatare şi a- comunism I (Aplauze puterni­ dezvoltate! In acest scop, a realiza o Europă a păcii şi
vast program economic, so­ apărăm cu sabia în mînă". pierderea din vedere a faptu­ sacru al poporului român la suprire, al cuceririi depline a ce; urale). Să nu uităm nici­ partidul nostru va uni toate colaborării, o lume a păcii şi
cial şi politic, în centrul că­ Caracterizînd adunarea se­ lui că duşmanul principal, îm­ existentă de sine-stătătoare, independenţei naţionale, a odată învăţămintele istoriei, forţele creatoare ale naţiunii. colaborării, este necesar ca
ruia se afla cerinţa desfiin­ cuilor ca „faptă istorică de potriva căruia trebuiau orien­ precum şi hotărîrea sa de a creat condiţii ca poporul, stă- care arată că numai în strîn­ Vom face' totul pentru a în­ toate popoarele, toate' forţele
ţării iobăgiei fără nici o des­ mare valoare... după adună­ tate forţele revoluţionare, era merge în pas cu ideile avan­ pîn pe destinele sale, să-şi să unitate, muncind şi luptînd tări continuu partidul, unita­
păgubire din partea ţărani­ rile românilor din anul 1848", imperiul habsburgic. sate ale epocii, de a înainta cot la cot, oamenii muncii, tea sa, forţa sa, pentru ca să democratice şi progresiste
lor. Programul cerea, de ase­ George Bariţiu spunea: „A- „Fraţilor români — spunea neabătut pe calea democra­ făurească — aşa cum doreşte fără deosebire de naţionali­ ne poată conduce din victo­ să-şi unească eforturile. De­
— o viaţă liberă, indepen­
menea, libertate industrială ceastă adunare secuiască dă revoluţionarul paşoptist Cezar ţiei şi progresului. (Aplau­ tate, îşi pot făuri viaţa în rie în victorie, spre societa­ pinde de ele, stă în puterea
şi comercială, Înlăturarea tu­ lectorilor imparţiali ocaziu- Bolliac — Pătrundeţi-vă odată ze puternice, se scandează dentă şi fericită, (Aplauze pu­ mod conştient, liber, aşa cum tea socialistă multilateral lor să realizeze o lume nouă!
nea de a trage paralele inte­ „Ceauşescu şi poporul"). ternice, prelungite). Sîntem convinşi că poooarele
turor piedicilor şi stavilelor resante între temperamente­ de acest adevăr; astăzi nu După cum se ştie, tot în Măreţe sînt înfăptuirile po­ o doresc. Vremurile s-au dezvoltată, spre comunism.
puse în calea activităţii eco­ le, caracterele şi gradul de sînt luptele între cutare şi cu­ acel an apărea marea Cartă porului român în anii con­ schimbat în interesul şi spre (Aplauze puternice, prelun­ vor înfăptui această mărea­
nomice, a schimburilor cu ţă­ cultură ale acestor două na­ tare naţie, între cutare şi cu­ a comunismului scrisă dle strucţiei socialiste 1 întreaga binele popoarelor. Aici, în a- gite ; urale; se scandează : ţă năzuinţă ! (Aplauze puter­
rile vecine, elaborarea unei ţiuni, români şi maghiari- tare împărat; astăzi este o Marx şi Engels, „Manifestul ţară a fost transformată din ceastă parte a Europei, unde „Ceauşescu — P.C.R."). nice, urale).
constituţii noi pentru Tran­ secui". (Aplauze puternice, singură luptă în toată Euro­ Comunist", care chema po­ temelii. Nu există judeţ — îşi exercita dominaţia impe-j Aici, pe Cîmpia Libertăţii, No pronunţăm cu fermitate
pentru înfăptuirea unor măsuri
silvania şi instituirea unei prelungite). pa : este lupta între libertate poarele la luptă pentru e s-ar putea spune nu există riul habsburgic, există astăzi aşa cum spuneau revoluţio­ 'concrete de dezarmare si dez­
Adunări Constituante care Nobilimea feudală din Tran­ şl tiranie, între popoare şi di­ societate nouă. Astfel, revo­ oraş sau comună — unde să state socialiste vecine şi prie­ narii de acum cinci pătrimi
să-şi întemeieze activitatea silvania nu numai că nu dă nastie. Dinastiile îşi dau mîna luţia de acum cinci pătrimi nu se vadă înfăptuirile socie­ tene, între care nu mai sînt de veac, „dăm de ştire tutu­ angajare militară. Este necesar
pe „principiile libertăţii, ascultare voinţei ţăranilor de din toate părţile spre a-şi prop­ de veac poate fi considerată tăţii socialiste, unde să nu motive de animozităţi şi vraj­ ror" că poporul român este ca uriaşele mijloace, sulele de
dreptăţii, egalităţii şi frăţie­ a desfiinţa rînduielile iobăgis- ti tronurile ce se surpă şi toa­ o expresie grăitoare a fră­ clocotească munca creatoare bă, ale căror popoare păşesc ferm angajat, ca în strînsă miliarde de dolari cheltuite
tăţii", „purtarea comună a te, dar chiar recurge la teroa­ tă speranţa ce Ie-a mai rămas mântărilor pe care le-au în­ a minunatului nostru popor, umăr la umăr, în strînsă uni­ unitate — români, maghiari, pentru distrugere să fie puse
sarcinilor publice" şi şterge­ re pentru a-şi păstra privile­ este neînţelegerea şi învrăjbi- , ţeles şi prevestit clasicii mar­ care, sub conducerea parti­ tate, pe calea edificării so­ germani şi alte naţionalităţi în slujba progresului, a bună­
rea privilegiilor, asigurarea giile. In aceste condiţii, ţăra­ rea popoarelor între dînsele“. xismului, a începutului trans­ dului comunist, edifică cea cialismului şi comunismului. — să-şi făurească viaţa şi stării şi fericirii omului. Ro­
libertăţii personale, a liber­ nii trec la răsturnarea pe ca­ Din păcate, cu toate inter­ formărilor revoluţionare care mai înaintată societate din (Aplauze puternice, prelungi­ destinul, liber şi independent, mânia va acţiona cu toată fer­
tăţii adunărilor şi a tiparu­ le revoluţionară a jugului feu­ venţiile clarvăzătoare ale unor aveau să ducă la victoria lume — societatea socialistă te ; urale). să edifice comunismul! (A- mitatea pentru înfăptuirea în
prelungite;
planze
puternice,
lui, precum şi alte .revendi­ dal, la luarea în stăpînire cu personalităţi lucide din ambe­ socialismului în multe ţări şi comunistă. (Vii aplau­ Stimafi tovarăşi şi prieteni, urale). practică a unor măsuri con­
cări impuse de mersul înain­ forţa a unor pămînturi moşie­ le părţi, nici conducătorii re­ din Europa. (Aplauze puter­ ze ; urale; se scandează Dăm, de asemenea, de şti­ crete de dezangajare şi dezar­
te al societăţii. O mare în­ reşti. Clnd reacţiunea începe voluţiei maghiare şi nici cei nice, prelungite). Ideile atot­ „Ceauşescu şi poporul"). Pe întreg cuprinsul patriei re că, acţionînd pentru edi­ mare în Europa şi în lume,
semnătate istorică are faptul să reprime mişcarea ţărăneas­ ai revoluţiei româneşti nu au biruitoare alé lui Marx şi Au fost lichidate definitiv se desfăşoară, în prezent, o ficarea cu succes a societă­ pentru dezarmarea generală,
că adunarea populară de la că, căpeteniile revoluţiei chea­ reuşit să înţeleagă, la timpul Engels s-au răspîndit pe toa­ clasele exploatatoare. Astăzi amplă activitate creatoare ţii socialiste multilateral dez­ şi în primul rind pentru scoa­
Blaj a adoptat rezoluţia prin mă poporul să pună mîna pe potrivit, politica de învrăjbire te continentele, şi, după vic­ clasa muncitoare, ţărănimea, pentru înfăptuirea programu­ voltate pe pămîntul Româ­ terea în afara legii a armelor
care „Naţiunea română se de­ arme. Această chemare stră­ dusă de reacţiunea habsburgi- toria Marii Revoluţii din Oc­ intelectualitatea, celelalte ca­ lui edificării societăţii socia­ niei, a comunismului, poporul nucleare, a tuturor armelor
clară şi se proclamă naţiune bate de-a lungul şi de-a latul că. Astfel se face că, în toam­ tombrie, a revoluţiei socia­ tegorii sociale muncesc, în liste multilateral dezvoltate, nostru îşi aduce totodată de distrugere în masă. (Aplau­
de sine stătătoare", exprimînd munţii Ardealului. Ţăranii se na anului 1848, după ce şi-a liste dintr-un şir de state eu­ strînsă unitate şi frăţie, pen­ elaborat de Congresul al X- contribuţia la creşterea for­ ze puternice).
într-un singur glas, într-o • adună şi se organizează, hotă- încheiat pregătirile, Curtea ropene, ele au triumfat şi în tru a-şi făuri noul destin în lea şi de Conferinţa Naţio­ ţelor socialismului, la spori­ Pentru a obţine paşi noi pe
singură voinţă aspiraţia: rîţi mai bine să moară decît imperială de la Viena a tre­ alte ţări din Asia şi America mod liber şi conştient. Pu­ nală a partidului. Toţi cetă­ rea influenţei şi prestigiului calea destinderii şi colaboră­
„Vrem să ne unim cu ţara !". să cadă iar sub jugul robiei cut la reprimarea sîngoroasă Latină. Astăzi, tot mai mul­ tem spune că aspiraţiile de ţenii muncesc cu elan pentru lor în lume, va milita ferm rii este necesar să se lichide­
(Aplauze puternice, prelun­ feudale. Lupta maselor ţără­ atît a revoluţiei ungare, cît şi te popoare îşi afirmă hotă­ acum 125 de ani nu numai îndeplinirea angajamentelor pentru întărirea prieteniei şi ze orice surse de încordai
gite ; uralo ; se scandează neşti ia amploare, înlăturînd în a celei române din Transilva­ rîrea de a edifica societatea că au fost îndeplinite, dar privind realizarea planului colaborării cu toate statele să se pună capăt oricăror con­
„Ceauşescu şi poporul"). multe localităţi vechea admi­ nia. Imperiul habsburgic îşi socialistă. (Aplauze puternice, comuniştii, forţele revoluţio­ cincinal înainte de termen, socialiste, pe temelia princi­ flicte, să se asigure găsirea de
Marea adunare populară nistraţie şi înlocuind-o cu ad­ trimite trupele în Ardeal, ho urale). nare, poporul le-au ridicat pentru accelerarea dezvoltă­ piilor egalităţii şi respectului soluţii politice, paşnice, pen­
pe o treaptă mult mai înaltă.
pa­
a
economioo-sociale
rii
Acum, cînd aniversăm me-
de la Blaj a demonstrat că ministraţia nouă, revoluţiona­ tărît să reducă la tăcere po­ borabilele evenimente revo­ Aceasta priveşte atît felul triei şi ridicarea mai rapidă reciproc, întrajutorării tovă­ tru rezolvarea problemelor li­
porul, cu ajutorul forţei. Pă-
mişcarea revoluţionară din ră, a poporului. In Munţii Apu­ trunzînd în Transilvania, tru­ luţionare de la 1848 putem de muncă din societatea a nivelului de trai, material răşeşti, a 'marxism-leninismu- tigioase dintre staie. Apreciem
Ardeal nu a fost o acţiune seni, Avram Iancu instaurea­ pele imperiale reuşesc să ocu­ afirma, pe bună dreptate, că noastră — muncă liberă, des­ şi cultural, al poporului, De­ lui, în spiritul solidarităţii în că trebuie să se acţioneze cu
izolată, expresia unor reven­ ză o adevărată „republică- ro­ nimic nu a putut opri popoa­ povărată pentru totdeauna de păşirea prevederilor de plan lupta comună. (Aplauze pu­
dicări înguste, sau o acţiune. mânească“. Aşa cum consem­ pe ţara, cu excepţia zonei rele, clasa muncitoare — ca­ exploatare —, modul de îm­ pe primii doi ani ai cincina­ ternice, prelungite ; urale). fermitate pentru înfăptuirea a-
de import, ci o manifestare nează Karl Marx „acest ţinut Munţilor Apuseni, apărată de re se afirma în acei ani ca părţire a veniturilor — ba­ lului, precum şi pe primele " Sîntem hotărîţi să acţio­ cordurilor de la Paris în ce
cu adevărat populară care al minelor deveni centrul ade­ Avram Iancu şi a ţinutului se­ purtătoare a năzuinţelor spre zat pe egalitate şi echitate —, * 4 luni ale acestui an de­ năm pentru afirmarea cu tot priveşte Indochina. Conside­
întrunea adeziunea maselor văratului război naţional“. cuiesc, unde conducea acţiu­ o viaţă mai bună, spre drep­ cît şi relaţiile noi de convie­ monstrează realismul obiecti­ mai multă putere a raportu­ răm necesar să se acţioneze
rilor de tip nou dintre ţările
largi, asuprite, dorinţa şi ■ Respectarea adevărului is­ nile de rezistenţă revoluţiona­ tate socială şi naţională — ţuire şi întrajutorare tovără­ velor stabilite de Congresul socialiste, fiind convinşi că pentru soluţionarea conflictu­
voinţa tuturor de a cuceri o toric ne obligă ca, elogiind la­ rul secui Gabor Axon. Cînd, de a merge din victorie în şească a cetăţenilor societăţii al X-lea şi de Conferinţa Na­ aceasta are o mare însemnă­ lui din Orientul Apropiat, în
viaţă liberă şi independentă. turile pozitive ale mişcărilor Ia începutul lunii decembrie victorie. Toate piedicile, re­ noastre socialiste. Aplauz-e pu­ ţională, precum şi hotărîrea tate pentru ilustrarea concre­ spiritul rezoluţiei Consiliului
Dacă în Moldova revoluţia a revoluţionare de la 1848 din 1848, guvernul revoluţionar din presiunea, teroarea nu au ternice : urale: Se scandează nestrămutată a clasei munci­ tă, convingătoare, a superio­ de Securitate din 1967, să se
Transilvania şi Ungaria, să Pesta trimite în Transilvania ajungă la retragerea truprior
reuşit să cuprindă îndeosebi consemnăm, în acelaşi timp, armata comandată de genera­ putut împiedica dezvoltarea „Ceauşescu şi poporul"). Prin toare, ţărănimii, intelectualită­ rităţii socialismului, pentru
cercurile largi ale intelectua­ limitele principale şi greşelile lul polonez Bem, împăratul mişcării revoluţionare, trans­ munca unită a tuturor oame­ ţii de a face totul pentru tradu­ convingerea popoarelor că israeiiene din teritoriile ara­
lităţii şi să se sprijine, în Franz Joseph apelează la. aju­ formarea ideilor comuniste nilor muncii, fără deosebire cerea în viaţă a acestui mi- socialismul şi numai socialis­ be ocupate, la asigurarea in­
dezvoltarea sa, de abia mai tactice ale acestora, care au torul ţarului Rusiei. Imperiul într-o mare forţă a progre­ de naţionalitate, a fost crea­ . nunat program, pentru înfăp­ mul este calea ce asigură li­ dependentei fiecărui stat din
tîrziu pe masele largi popu­ avut consecinţe dintre cele mai ţarist însuşi ora îngrijorat de sului şi civilizaţiei contempo­ tă o societate nouă, a drep­ tuirea politicii interne şi ex­ chidarea definitivă a inegali­ această zonă, la rezolvarea
lare, în Ardeal ea s-a carac­ nefaste asupra desfăşurării re­ rane. (Aplauze puternice ; se tăţii şi echităţii sociale, a terne a Partidului Comunist tăţii sociale şi naţionale, in­ problemei populaţiei- palestâ-
voluţiei însăşi, asupra intere­ valul mişcărilor sociale înnoi­ muncii libere, în care totul Român. (Aplauze puternice, niene, astfel îneîţ să-i asigure
terizat de la început prin- selor masejor largi populare, toare. care se apropiau verti­ scandează : „Ceauşescu-P.C.R." prelungite). staurarea unei lumi mai
tr-o participare largă a ma­ conducînd, în ultimă instanţă, ginos de graniţele sale, de miş­ Privind harţa Europei de este pus în slujba omului, a Am ascultat cu multă bucu­ drepte şi mai bune în care oondiţiuni de viată liberă, in
selor populare — români, la binecunoscutul eşec tragic carea revoluţionară ce se in­ astăzi, putem constata mari­ bunăstării; demnităţii şi feri­ rie cele spuse aici de primul naţiunile şi. popoarele să con­ concordanţă cu Interesele şi
cirii sale. (Aplauze puterni­
maghiari, germani, secui — tensifica în propria-i ţară. Pe le schimbări ce s-au produs secretar, de ceilalţi tovarăşi lucreze paşnic pentru propă­ dorinţele sale.
şi tocmai aceasta a imprimat al acestor mişcări revoluţio­ baza intereselor comune, cele în aceşti 125 de ani. Imperi­ ce ; se scandează: „Ceauşescu care au luat cuvîntul cu pri­ şirea fiecăreia în parte, pen­ Ca detaşament activ al miş­
luptător pentru pac,3 şi po­
forţa şi durata mişcării revo­ nare. Eroarea fundamentală pe ile care s-au pus atunci de-a por“). vire la realizările obţinute de tru înflorirea generală a civi­ cării comuniste şi muncitoreşti
luţionare de la 1848. care au comis-o atît revoluţio- două mari imperii absolutiste curmezişul luptei revoluţiona­ judeţul Alba în înfăptuirea lizaţiei umane. (Aplauze pu­ internaţionale, Partidul Comij-
Despre amploarea şi semni­ parii unguri cît şi cei români — de fapt cele mai reacţiona­ re a popoareloi pentru drep­ Revoluţionarii de la 1848 ternice ; urale puternice). nist Român militează cu fer­
a fost aceea că în loc să-şi re forţe din Europa de atunci tate socială şi naţională au cereau deplina egalitate în­ sarcinilor planului cincinal, De aici, dc unde a răsunat
ficaţia acestui adevărat fo­ unească forţele în asaltul co- — şi-au datt mîna, ajutîndu-se tre naţiuni şi naţionalităţi, la faptul că şi oamenii mun­ mitate pentru întărirea cola­
rum popular întrunit la Blaj, să şi- prelungească dominaţia dispărut. Pe ruinele lor a-au participarea egală la toate cii din Alba s-au raliat che­ puternic glasul poporului borării' şi solidarităţii ' cîi ‘par­
;
:
contemporanii au lă'sat măr­ - mun împotriva- puterii âbŞohi-- asupra popoarelor, să salveze • înălţat state independente, sarcinile, beneficierea de toa­ mării oamenilor muncii din care lupta pentru indepen­ tidele comuniste şi muncito­
turii pline de admiraţie. „A- tiste liabsbuigice, care-i asu­ pentru încă o perioadă de timp puternice state socialiste, ca­ te drepturile Putem spune, Capitală, fiind hotărîţi să fa­ denţă naţională, asigurăm reşti, cu partidele socialisto şi
ceasta — spunea Alexandru prea deopotrivă, în loc să-şi orînduirea feudală condamna­ re acţionează unite pentru a astăzi, că una din marile că totul pentru îndeplinirea mişcările de eliberare naţio­ social-democrate, cu forţele re­
înfăptui prînduirea nouă —
Papiu-Ilarian în „Istoria ro­ concentreze atacul împotriva tă de istorie, să frîneze, de •orînduirea socialistă şi comu­ victorii istorice ale orîndui- înainte de termen a planului nală, popoarele care mai gem voluţionare, democratice, cu
sub jugul sclaviei coloniale,
mânilor din Dacia superioa­ reacţiunii imperiale, duşmanul fapt, însuşi procesul dezvoltă­ nistă. (Aplauze puternice ; se rji noastre socialiste este în­ cincinal. (Aplauze puternice; că vom face totul pentru în­ mişcările de eliberare naţiona­
ră“ — a fost o adunare unde principal şi al unora şi al al­ rii progresiste a societăţii o- s c a n d e a z ă ; „Ceauşescu— făptuirea, pe baza politicii urale). tărirea prieteniei şi solidari­ lă, cu forţele progresiste de
ţinea consiliu poporul despre tora, şi de înfrîngerea căruia meneşti în această parte a Eu- P.C.R.“). naţionale marxist-leniniste a Fără îndoială, avem rezul­ tăţii cu ele, că le vom. acorda pretutindeni, adueîndu-şi con­
scăparea republicii j pe feţele depindea satisfacerea reven­ ropoi. partidului nostru comunist, a tate minunate în toate dome­ întregul nostru sprijin spre tribuţia la cauza unităţii şi co­
lor se putea citi toate dure­ dicărilor lor sociale vitale, e- Abia în faţa acestei situaţii, Istoria ne învaţă că atunci deplinei egalităţi în drepturi niile vieţii economico-sociale, a-şi cuceri independenţa de­ eziunii marelui front mondial
rile trecutului şi toate virtu- liberarea lor naţională, aceş­ revoluţionarii români şi ma, cînd popoarele înţeleg să ac­ a tuturor oamenilor muncii, ştim însă, totodată, că mai plină şi făuri o viaţă demnă, antiimperialisl. Considerăm că
cînd
fermitate,
cu
ţioneze
ţiilc pe care Ie mintuiesc pre­ tia şi-au închipuit că-şi pot a- ghiari şi-au dat seama de qre- sînt unite, nu există forţă în fără deosebire de naţionali­ avem mult de făcut pentru a liberă, indenondentă, aşa cum este necesar mai mult ca ori-
zentul Şi viitorul naţiunii; tinge ţelurile revoluţionare cu şelile comise şi de necesitatea lume în stare să împiedice tate, cimentarea unităţii şi realiza pe pămîntu] Româ­ doresc ! (Aplauze puternire, cînd să se facă totul pen'ru
seriozitate în adunare, eroism sprijinul împăratului de la Vic- imperioasă de a se alia în lito­ mersul lor înainte. Este bine colaborării frăţeşti între ro­ niei acea societate care să urale : se s c a n d e a z ă : unirea acestor forte, în vede­
în război, daca se cere". na. In esenţă .Şi unii şi alţii au ta împotriva duşmanului co­ să repetăm aceste învăţămin­ mâni, maghiari, germani, asigure tuturor locuitorilor „Ceauşescu — luptător, pen­ rea continuării cursului des­
(Aplauze puternice, prelun­ căzut pradă manevrelor diver­ mun. Revoluţionarul paşoptist te astăzi, cînd mai sînt po­ secui, sîrbi şi alte naţionali­ cele mai bune condiţii de tru pace şi popor"). tinderii şi colaborării în lume.
gite). sioniste ale Curţii imperiale, Nicolae Bălceşcu a venit spe­ poare ce gem sub robia co­ tăţi, în lupţa pentru înflori­ viaţă materială şi spirituală. La această mare adunare In acest spirit România, Par­
Istoricul şi memorialistul jocului subtil practicat de a- cial în Transilvania pentru a lonială, care luptă pentru in­ rea României socialiste. (A- Am învins multe ' greutăţi, populară de pe Cîmpia Li­ tidul Comunist Român sînt ţio-
maghiar, Jakab Elek, martor ceasta, pe baza vechiului dic­ contribui la unirea paşoptişti­ dependenţă, pentru constitui­ plauze puternice, urale; se mai avem însă mult de fă­ bertăţii afirmăm hotărîrea ţărîte să-şi aducă şi în viitor
ocular la aceste evenimente, ton „divide et impera“, Urmă­ lor români şi maghiari, la pe­ rea în state naţionale. scandează : „Ceauşescu-P.C.R.“, cut pentru a^ ajunge la acel fermă a României socialiste contribuţia la lupta generală
scria : „Măreţ era spectacolul rind învrăjbirea celor două po­ cetluirea alianţei lor de luptă, învăţămintele evenimente­ „Ceauşescu şi poporul"). nivel de dezvoltare a indus­ de a dezvolta relaţii de cola­ a popoarelor pentru o viaţă
ce se desfăşura în faţa noas­ poare, aţîţarea unuia împotri­ După cura se cunoaşte, s-a şi lor de la 1848 atestă cu pu- In întreaga politică • de e- triei _ şi agriculturii care să borare multilaterală cu toa­ mai bună, pentru o lume a co­
tră. Această masă imensă de va celuilalt, în scopul de a a- ajuns la realizarea unei înţe­ tede faptul că formarea na­ dificare a noii societăţi, parti­ poată asigura din belşug tu­ te statele lumii, fără deose­ laborării şi păcij. (Aplauze pu­
turor cetăţenilor patriei tot
oameni părea o inare linişti­ tenua forţa de şoc a revoluţiei legeri româno-maghiare, sem* ţiunilor, a statelor naţionale dul şi statul ţin seama de bire de orînduire socială. în ternice, urale, Se scandează:
tă, pe a cărei suprafaţă nu ce începuse să-şi ridice vîlvă- naţe la Seghedin, în care se este un proces legic, irever­ faptul că pe unele meleaguri ceea ce au nevoie, Dar mer­ spiritul principiilor coexis­ „Ceauşescu -- P.C.R.“)
se zărea nici cel mai mic val, tăile în această parte a im­ consemna că cele două naţiuni sibil, că nu există forţă în ale p: triei noastre, alături de gem - aş putea spune zi de tentei paşnice, de a participa
activ la diviziunea interna­
în ale cărei adîncuri nu se periului, de a cîştiga timp în „sînt destinate prin poziţia lor lume care să poată împiedi­ români, s-au aşezat de-a lun­ zi —= pe aeesţ drum ! Obţi­ ţională a muncii, la schimbul Dragi tovarăşi şi prieteni.
putea bănui nici cel mai mic vederea pregătirii contrarevo­ topografică, prin asemănarea ca acest proces, să poată In­ gul veacurilor, unguri, ger­ nem succese în această di­ mondial de valori, punînd la
recţie zi de zi, ceas de ceas !
indiciu de agitaţie; aproape luţiei, împăratul a prins şi pe intereselor lor, şi, mai ales, fringe voinţa popoarelor de a mani, Secui, sîrbi şi alte na­ baza colaborării cu toate na­ Acum, la această adunare
nici nu se putea observa că unii şi pe aţii în mreaja unor prin primejdia de care sînt a- trăi libere şi independente. ţionalităţi că tot ce s-a cre­ Sîntem convinşi că stă în pu­ ţiunile principiile egalităţii solemnă, cînd cinstim momen­
terea noastră ca, sub condu­
aici e atît popor întrunit promisiuni înşelătoare. meninţate, să se ajute reciproc (Aplauze puternice). at în decursul timpului pe depline în drepturi, respectul te istorice epocale, cea mai
pentru prima oară în viaţa Imperiul habsburgic s-a gră­ şi să lupte sub acelaşi drapel După cum se ştie, deşi înă­ aceste me'eaguri este rodul cerea partidului comunist, în suveranităţii şi independenţei înaltă preţuire pe care o pu­
lui cu scop de consfătuire po­ bit să-şi dea adeziunea la i- pentru apărarea libertăţii“. (A- buşită în sînge, lupta revo­ muncii lor comune, că toate strînsă unitate, să realizăm naţionale, neamestecul în tre­ tem da înaintaşilor noştri, ace­
victoriile
împotriva
obţinute
litică". Sub impresia puter­ deea alipirii Transilvaniei la plauze puternice, prelungite). luţionară a poporului român exploatatorilor şi asupritori­ acest minunat obiectiv care burile interne, avanatajul re­ lora care s-au jertfit, care
se numeşte societatea comu­
nică a celor văzute la Blaj, Ungaria, ştiind că, pe această De asemenea, prin mijlocirea a continuat cu vigoare. La lor au fost rezultatul luptei ' nistă. (Aplauze puternice, u- ciproc, renunţarea, la forţă şi şi-au dat viaţa pentru ca po­
profesorul sas, Ştefan Lud- cale, va stîrnt nemulţumirea lui Nicolae Bălceşcu se reali­ numai 11 ani de la revoluţia lor unite Lichidînd cauzele rale. Se scandează; „Ceauşescu ameninţarea cu forţa în so­ porul nostru să trăiască liber,
wig Rqth, scria la rîndul său: poporului român, va provoca de la 1848 s-a înfăptuit uni­ care generau animozitate, - P.C.R.“). luţionarea problemelor inter­ să-şi făurească destinele aşa
„IViaselc care au venit la a- sciziune între mişcările ^revo­ zează o înţelegere între guver­ rea Moldovei cu Muntenia. neîncredere şi învrăjbire în- naţionale. (Aplauze puternice, cum doreşte, este de a ne lua
ceasţă grandioasă adunare luţionare ale celor două na­ nul revoluţionar maghiar şi A- La trei decenii de la revo­ ţre oamenii muncii de dife­ Cunosc eroismul cu care şi prelungite ; urale). angajamentul solemn că vom
vram Iancu cu privire la înce­
porniseră pentrp a auzi cu- ţiuni. tarea oricăror lupte armate în­ luţie, Principatele Unite şi-au rite naţionalităţi, combătînd oamenii muncii din Alba, ca împreună 6u toate ţările acţiona în strînsă unitate, sub
întregul nostru popor, mun­
vîntul despre desfiinţarea ro- Unele cercuri politice pro­ tre maghiari şi români. Din cucerit, prin luptă, indepen­ şi lichidînd vechea politică a iubitoare de pace milităm conducerea partidului nostru
botelor... In fiecare partici­ gresiste maghiare şi-au dat păcate, toate aceste înţelegeri denţa naţională de stat. claselor exploatatoare care cesc pentru înfăptuirea poli­ neobosit pentru instaurarea comunist, pentru înfăptuirea
pant însă se deşteptase gîn- seama de consecinţele grave au fost realizate prea tîrziu şi La sfîrşitul primului răz­ urmăreau aţîţarea naţionalis­ ticii partidului, pentru reali­ în viaţa internaţională a u- neabătută a programului ela­
zarea acestor obiective mi­
dul naţionalităţii. Acest gînd cara puteau decurge din uni­ boi mondial a avut loc Ma­ mului şi şovinismului, parti­ nunate, De aceea, aş dori ca, nui climat de încredere şi co­ borat de Congresul al X-lea
prinsese rădăcini atît de a- rea forţată a Transilvaniei cu n-au mal putut asigura desfă­ rea Revoluţie Socialistă din dul şi statul nostru au creat Ia această* mare adunare, să laborare fructuoasă între na­ şi de Conferinţa Naţională,
dînci, îneît el nu va mai pu­ Ungaria şi au atras atenţia a- şurarea cu succes a revoluţiei, Octombrie care a îngropat condiţii economice şi sociale adresez tuturor oamenilor ţiuni. Vom contribui tot mai pentru bunăstarea şi fericirea
tea fi niciodată scos din ini­ supra greşelii de a persevera n-au mai putut împiedica înă­ sub ruine imperiul ţarist şi pentru manifestarea plenară activ la dezvoltarea cursului naţiunii noastre socialiste, pen­
mile românilor". pe acest drum. însăşi gazeta buşirea ei sîngeroasă de că­ a dat naştere primului stat în eîmpul vieţii sociale a fie­ muncii din Alba cele mai nou care se afirmă în lume, tru socialism şi comunism ne
calde felicitări pentru minu­
Cîmpia de la Blaj, care a revoluţionarilor maghiari, in­ tre forţele habsburgice şi ţa­ al muncitorilor şi ţăranilor cărui cetăţean, fără deosebire la soluţionarea tuturor dife- pămîntul României! (Urale în­
dobîndit numele simbolic de titulată simbolic „Cincispreze­ riste. din lume, deschizînd o eră de naţionalitate, pentru par­ natele rezultate pe care le-au rendurilor dintre state pe delungate ; se scandează :
înfrîngerea revoluţiei a ofe-, nouă în istoria omenirii, era obţinut pînă acum în acti­ calea tratativelor. Conside­ „Ceauşescu şi poporul“).
„Cîmpia Libertăţii", avea să ce martie“ — data declanşării rit profunde învăţăminte lup­ ticiparea tuturor, cu drepturi vitatea lor. (Aplauze puternic răm că o importanţă hotărî­
devină în tot. cursul revolu­ revoluţiei din Pesta — scria în socialismului şi comunismu­ egale, la întreaga viaţă pu­ ce: urale. Se scandează : toare pentru consolidarea Doresc în încheiere să vă
ţiei de la 1848 locul în care, acele zile: „In Transilvania, tătorilor români şi unguri. Trti- lui. (Aplauze puternice, pre­ blică, ia conducerea societă­ „Ceauşescu şi poporul"). Este securităţii şi păcii, pentru re­ urez dumneavoastră, tuturor
în momente hotărîtoare, de două puteri au să hotărască a- gînd concluzii din experienţa lungite), Sub loviturile puter­ ţii, (Aplauze puternice, pre­ de înţeles că, atunci cînd mă zolvarea problemelor spinoa­ oamenilor muncii din judeţul
istorică, Nicolae Bălceşcu spu­
cumpănă, era convocat foru­ supra soartei uniunii: dieta si nea : „Astăzi este învederat nice ale luptei revoluţionare lungite; urale; se scandează: refer la rezultatele pe care se actuale, în conformitate cu Alba noi şi noi succese în în­
„Ceauşescu-P.C.R.“).
mul popular, se adunau zeci poporul român. Dieta nu repre­ pentru tot românul cu minte de eliberare socială şi naţio­ le-aţi obţinut, am în vedere interesele fiecărei naţiuni, treaga activitate, multă sănă­
de mii de cetăţeni pentru a zintă decît cîteva sute de oa­ şi cu inimă că libertatea na­ nală, sub influenţa Revolu­ Astăzi, naţionalităţile corn şi rrjunca depusă de organi­ are participarea activă a tu­ tate şi fericire! (Aplauze pu­
lua hptărîri -asupra soartei meni ; românimea înseamnă ţionalităţilor nu poate veni de ţiei Socialiste din Octombrie locuitoare sînt reprezentate zaţiile de partid. Deci, feli­ turor statelor, fie ele mari, ternice, prelungite ; se scan­
luptei revoluţionare. Transilvania întreagă. Uniunea la curţile împărăteşti şi din s-a prăbuşit şi imperiul hab­ în toate organismele vieţii citările adresate oamenilor mijlocii sau mici, la întrea­ dează : „Ceauşescu — P.C.R,“,
Trecînd în revistă desfăşu­ Transilvaniei cu Ungaria, fără sburgic. Pe ruinele lui s-au sociale, inclusiv în forurile muncii se referă, deopotrivă, ga viaţă internaţională. A- „Ceauşescu şi poporul“).
rarea revoluţiei de la 1848 consimţămîntul românilor, e un mila împilatorilor şl a despo- creat multe state naţionale, supreme ale ţării: în consi­ şi la organizaţiile de partid, vem ferma convingere că
în Ardeal, trebuie să men­ lucru de care nici să nu ne a- ţllor, cl numai dintr-o unire care au asigurat o nouă via­ liile populare judeţene, oră­ la comuniştii care acţionează nici o problemă nu poate fi Trăiască Partidul Comunist
şeneşti şi comunale sînt cir-
ţionăm că o altă manifesta­ pucăm“. strînsă înlre toţi românii şi ţă popoarelor ce fuseseră sub­ oa 16 000 deputaţi maghiari, în strînsă unitate eu oame- soluţionată în interesul tu­ Român — forţa politică con­
re de amploare, care oglin­ Aceeaşi gazetă trăgea sem­ dintr-o ridicare a tuturor îm­ jugate ade acest imperiu. (A- germani, sîrbi şi de alte na­ nii muncii. (Aplauze puterni­ turor popoarelor, al păcii in­ ducătoare a întregului nostru
deşte participarea naţionali­ nalul de alarmă .asupra perico­ preună şi în solidaritate cu plauze puternice, prelungite). ţionalităţi. iar în Marea A- ce ; urale. Sc scandează; ternaţionale, fără o partici­ popor spre o viată naai bună,
tăţilor conlocuitoare, alături lului ca revoluţionarii să se la­ toate popoare’e împilate“. La In aceste împrejurări istori­ dunare Naţională — 62. Na­ „Ceauşescu — P.C.R,“). pare activă la găsirea celor liberă, independentă, spre co­
munism I (Aplauze puternice,
de poporul român, la bătălia se înşelaţi de promisiunile şi rîndul lor, unii conducători re­ ce, prin voinţa şi lupta ma­ ţionalităţile conlocuitoare au mai potrivite soluţii'' a tutu­ urale).
voluţionari maghiari aveau să
pentru libertate şi dreptate manevrele Curţii habsburgice. selor populare din întreaga posibilitatea de a învăţa în Dragi tovarăşi şi prieteni, ror naţiunilor lumii. (Aplau­
socială, pentru scuturarea ju­ de primejdia de a-i confunda recunoască greşelile săvîrşite ţară s-a înfăptuit şi idealul limba maternă în 1 397 uni­ învăţămintele revoluţiei din ze puternice). Trăiască minunatul nostru
gului habsburgic, a fost adu­ pe duşmani cu prietenii şi pe în Rpvolutia de la 1848, prin secular al poporului nostru tăţi de învăţămîpţ preşcolar, 1848, învăţămintele istoriei, A sosit timpul ca pe con­ popor, constructor al socialis=
narea populară a secuilor de prieteni cu duşmanii. Cauza ne ignorarea drepturilor naţiona­ — crearea statului naţional în circa 2 000 şcoli generale în general, ne arată că multe tinentul european — unde muiui, căruia Ii dorim vjată
la Lutiţa. Această remarca­ este comună — se spune într- le ale poporului român şi ale român unitar. (Aplauze puter­ şi licee. In institutele de în- înfrângeri ar fi putut fi evi­ au avut loc atîtea războaie, veşnică, liberă şi independen­
nice ; urale; se scandează —
bilă reuniune, la care au par­ un articol al acestei publicaţii alţor popoare. Revoluţionarul „Ceauşescu-P.C.R.“), văţărpint superior învaţă cir­ tate, multe victorii s-ar fi unde popoarele au avut atîta tă ! (Aplauze puternice, urale).
ungur Rertalan Szemere, fost
ticipat zeci de mii de secui, — de asemenea şi duşmanul ministru în guvernul de la Peş­ Odată cu dezvoltarea for­ ca 12 500 de studenţi ma­ putut obţine — şi unele mult de suferit ca urmare a po­
s-a pronunţat, în esenţă, pen­ e comun: tirania birocratică in, scria : „Noi n-am ţinut sea­ ţelor de producţie şi a noi­ ghiari, germani şi de alte na­ mai devreme — dacă masele liticii de dominaţie şi război, Trăiască colaborarea între
tru aceleaşi revendicări bur- austriacă. împotriva acestoia mă că şi la alte ponoare din lor relaţii de producţie în ţă­ ţionalităţi, reprezentând circa populare ar fi avut în lupta — să instaurăm relaţii noi, toate ţările socialiste, între
partidele comuniste şi munci­
ghezo-democratice ca şi adu­ trebuie să ne unim maghiari, Ungaria s-a dezvoltat cu deo­ rile româneşti, cu pătrunde­ 8,5 la sută din numărul to­ lor o linie politică clară, un care să asigure fiecărui stat, toreşti, între toate forţele nn-
narea de la Blaj, cerînd des­ croaţi, sîrbi, români. Numai sebită putere ideea naţională. rea viguroasă pe arena so- tal al studenţilor. Naţionali­ conducător caro să le orga­ fiecărdi popor posibilitatea tiimperialiste ! (Aplauze puter­
fiinţarea iobăgiei, „egala îm­ astfel putem dobîndi şi păstra Noi am crezut că nu e decît eial-poiitieă a clasei muncitoa­ tăţile conlocuitoare dispun de nizeze şi să le îndrume. Da­ de a-şi concentra eforturile nice, urale).
părţire a drepturilor şi obli­ independenţa, libertatea pa­ un zgomot artificial, ceea re re — forţa cea mgi înainta­ 19 ziare, 37 de reviste, 12 in­ că poporul român a putut spre dezvoltarea economico-
gaţiilor în societate" şi altele. triei. Să nu asculţăm de cei ca­ de lapt era tunetul cerului“. tă a societăţii — lupta pen­ stituţii artistice profesioniste obţine victoria împotriva cla­ socială de sine stătătoare, în Trăiască colaborarea între
şi
mijloace
alte
importante
Adunarea secuilor a avut şi re ne aţîţă unul împotriva ce­ Opinia p’'bboă europeană a tru înfăptuirea idealurilor de de cultură şi informare în selor asupritoare şi edifica concordanţă cu năzuinţele sa­ toate naţiunile lumii! Trăias­
un pronunţat caracter anti- luilalt. Fraţilor, să ne unim 1“ timpului a corrrentat cu ad­ eliberare soéialá şi naţională limba proprie. Ca rezultat al eu succes societatea socialis­ le. Considerăm că sînt crea­ că pacea între popoare! (A-
habsburgic. O parte din par­ (Aplauze puternice, prelungite ; miraţie şi sţimă dîrzenia re­ a poporului român a fost ri­ politicii naţionale marxist-le­ tă, aceasta se datoreşte fap­ te condiţii pentru convocarea plauze puternice, prelungite;
ticipanţi, proveniţi din rîndu- urale). voluţionară şi Înaltul snirit dicată pe o treaptă superioa­ niniste a partidului, care a tului că am 'avut şi avem un în vara acestui an a confe­ răsună urale îndelungate ; în­
rile militarilor înrolaţi în Trebuie spus că şi o parte de sacrificii al paşoptiştilor, ră. Organizîndu-şi, cu 80 de lichida* pentru totdeauna conducător cu o linie politică rinţei general-europene, care treaga adunare ovaţionează
trupele habsburgice, au smuls din revoluţionarii români ar­ subliniind că revoluţia din ani în urmă, partidul politic orice fel de discriminare şi clară, marxist-leninistă, care să aşeze relaţiile dintre state minute în şir pentru Partidul
de pe hainele lor însemnele deleni şi-au pus nădejdea în Ardeal a fost una dintr'e cele revoluţionar, proletariatul a inegalitate, orice formă de se călăuzeşte neabătut de le­ pe principii noi. România Comunist Român, pentru Co­
imperiale şi au decis să se împăratul de la Viena, care mai grele, mai îndelungate înscris pe steagul său de asuprire naţională, s-a dez­ gile obiective ale dezvoltării este hoţărîtn ca aşa cum a mitetul său Central, pentru se­
organizeze într-o armată promovînd o politică duplici­ şi mai dramatice din cîte a luptă împlinirea idealurilor voltat conştiinţa unităţii de­ sociale şi le aplică la condi­ participat la reuniunea pre 1 cretarul general al partidului,
populară care să apere re­ tară, promitea acestora spri­ cunoscut continentul nostru şi aspiraţiilor celor mai avan- pline de interese a tuturor ţiile concrete din ţara noas­ gătitoare de la Helsinki să tovarăşul Nicolae Ceauşescu)