Page 59 - Drumul_socialismului_1973_05

BBSS ¡ROA ¡a«ereaggzi
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nţ. 5 708 « VINERI 18 MAI 1973

r v *' > T Economia Judeţului oferă îargi posibilităţi de calificare
însemnări despre activitatea ÎIC ÎTI Altni TI

unor gazete Apropierea sfirsitului anului

Gazetele de perete, ca o care nu înţeleg să participe Răchitova. Lăsînd la o par­
modalitate deosebit de efi­ ia acţiunile de interes ob- , te materialul legat de săr- şcolar păşeşte elevi bine
cientă în realizarea unei a- ştesc. Sînt unii care, încâl­ bătoarea de la 1 Mai (vizi­
gitaţii vii, active, mobiliza­ cind în mod flagrant legi­ ta noastră a fost efectuată
toare se află în permanen­ le statului, ignorînd norme­ in ziua die 15 mai), artico­
ţă în atenţia comitetelor şi le de etică şi echitate socia­ lul „Angajamentul — aco­
organizaţiilor de partid, a listă, sustrag bunuri din perire în fapte" spune prea pregătiţi pentru alegerea
consiliilor populare. Reve­ magaziile fermei I.A.S., ce­ puţin despre îndatoririle
latoare apane în acest sens reale, produse furajere. Cu pe care le au cetăţenii de
gazeta biroului comitetului aceştia e necesar să se mun­ aici pentru buna gospodă­
de partid şi a consiliului popu­ cească mai mult. Factorii e- rire şi înfrumuseţare a co­ unei profesiuni
lar comunal Unirea. In cadrul ducaţionali — cămin cultu­ munei şi deloc despre mo­
ei sînt inserate materiale ral, bibliotecă — îndrumaţi alii in care trebuie acţlo-
sub două generice: „Cu ei de consiliul comunal al -îat. Al treilea se referă la Au mai rămas puţine biectele speciale şi de cul­
ne mîndrim“ şi „Cu reflec­ Frontului Unităţii Socialiste Diata impozitelor. zile de numărat pînă cînd tură generală. Nu lipsesc,
torul prin comună", titluri­ au datoria de a desfăşura Stîlpii tclescopioi realizaţi la F.I.L. Orăştle au o mare solicitare pe piaţa externă. Aceas­ un nou an şcolar îşi va so­ apoi, din proiectele lor a-
le ilustrînd elocvent tema­ acţiuni eficiente şi variaţie ta, datorită calităţii superioare şi competitivităţii lor, factori care sînt asiguraţi de măiestria coti, în promovaţi şl note propiate Liceul agricol de
La
cooperativa
agricolă
tica articolelor redactate. în special în sectorul IA.S. de producţie din Ciula Ma­ şi responsabilitatea muncitorilor care îi realizează. Printre aceştia se numără şl lăcătuşii din mari, roadele sale bogate. la Geoagiu, Grupul şcolar
echipa condusă de comunistul Solomon Voinea.
Oei cu care comuna se şi C.A.P. pentru ca aceste re, cadrul gazetei a fost e- Foto: VIRGIL onoiu Elevii de toate vîrstele şi siderurgic de la Hunedoa­
mîndreşte sîpt: „Fruntaşi în abatleri, în viitor, să fie xecutat cu grijă. Păcat că categoriile se gîndesc cu ra, preoum şi o serie de
acţiunea de contractări pe prevenite, complet înlătura­ lipseşte ceea ce e mai im­ drag la vacanţa de vară, alte unităţi din larga reţea
1973", „Ei sînt fruntaşi în te. portant ; articolele. Cele In cadrul programului ma- \ a cărei discretă apropiere şcolară a judeţului. Dar
C.A.P. şi în alte treburi două afişe primite, care a- nifestărilor de educare pa- : o resimt ca pe un bun me­ trebuie să spunem, însă, că
gospodăreşti“. In acest prim tîrnă jalnic, nu pot să su­ Evocări — „1848“ triotică a tineretului, iniţia- j ritat. Dar pentru cel din pentru absolvenţii din anul
ciclu mai apare materialul Dacă în cazul gazetei de plinească lipsa de interes te sub genericul „Tineretul j clasele terminale de la şco­ acesta ai şcolii noastre vii­
„Extinderea şi întreţinerea perete din Unirea se re­ a biroului organizaţiei de şi istoria", ce vor culmina cu j lile de 8 şi 10 ani ultimul toarele noi locuri de muncă
livezilor de pomi, o datorie marcă ca o trăsătură defi­ partid din C.A.P. Oare chiar Peste 300 de elevi aparţinînd şcolilor generale marea intîlnire de la Cos- trimestru va fi, desigur, şl şi calificarea profesională
patriotică a fiecărui cetă­ nitorie concreteţea materia­ nu e nimic de spus coope­ din comuna Buceş au participat la o frumoasă fes­ teşti, în aceste zile, în judeţ, i cel mai scurt. Visul de de­ nu sînt întru totul necunos­
ţean de pe raza comunei“. lelor, mai puţin caracteri­ ratorilor prin intermediul tivitate la Cheia — loc istoric amintind de eveni­ au loc o serie de acţiuni. In j mult al meseriei li se pre­ cute. Dimpotrivă chiar,
„Cu reflectorul prin co­ zează acest lucru materia­ gazetei de perete a C.A.P. mentele revoluţionare din 1848 petrecute în Munţii sala festivă a grupului j schimbă dintr-o dată acum excursiile tematice organi­
mună" aduce aspecte mai lele gazetei de perete a co­ Ciula Mare ? Apuseni. După evocarea faptelor eroice ale revo­ şcolar materiale de con- j în cea mai aprigă dorinţă zate în luna martie sub în
puţin lăudabile, chiar con­ mitetului de partid şi con­ strucţii din Deva, s-'a ; de înfruntare curajoasă a drumarea diriginţilor Ma-
luţionarilor paşoptişti a urmat un reuşit program
damnabile ale unor cetăţeni siliului popular comunal M. BODEA artistic. desfăşurat un interesant j emoţiilor şi dificultăţilor e- rioara Cristea, Livia Pleşan
xamenelor de admitere. La şi Maria Gligor le-au îmbo­
Vaţa de Jos, bunăoară, cei găţit considerabil imaginea
Manifestări în cadrul mai mulţi elevi şi-au în­ despre natură, conţinutul şl
tocmit deja primele scheme exigenţele meseriilor la ca
programului da educare recapitulative sub îndruma­ re năzuiesc de multă vre­
Mnria Moise, fostă gestio­ judecat şi a fost respins. rea atentă a profesorilor de me. Contactul nemijlocit eu
nară a magazinului alimen­ Paguba, oricum ai încer­ patriotică a tineretului, specialitate, uşurîndu-şi ast­ muncitorii, din secţiile Ter­
tar nr, 47 din Vulcan a ile nu au nici un fel de „acoperire“ fel sarcina din preajma mocentralei de la Mintia şl
ca s-o „justifici", rămîne.
fost condamnată la doi ani iniţiate sub genericul concursului. Dar dincolo îndrumările- primite în ate­
închisoare, sentinţa rămî- Fapta, încercarea de a lo­ de fervoarea pregătirilor, lierele Liceului minier din
nînd definitivă, pentru că, vi avutul tuturor — rămî­ optimismul lor pare că se Deva au căpătat pentru ei
în calitatea sa de salariat de lei i-a reţinut pentru care l-au învăţat şi cei nate şi ştampilate. Nu e ne. Fiecare cetăţean pedep­ Tineretul şi întemeiază pe un alt fapt, valoarea unor momente şi
al unei unităţi socialiste, sine „spre a vedea cum mai necunoscători în ale recomandabil „cultul hîrti- sit într-o instanţă are 99 anume că mulţi dintre ei lecţii de neuitat. La fel de
căruia i s-au încredinţat iese cu inventarul". Dacă străbunei mame, latina, a ei oficializate ?“ Ba da. Al au de pe acum hotărît în proaspete în mintea lor sînt
spre păstrare şi mînuire cu eventual inventarul ieşea bunei noastre limbi româ­ acelei hîrtii întocmite cu dreptul să se adreseze ce­ istoria“ minte profilul unităţii şco­ şi impresiile de notil exenv
bună credinţă valori mate­ bine, cîştigul era al gestio­ neşti. E drept, vorba zboa­ tot respectul pentru lega­ lei imediat superioare. A- lare spre care se vo în­ pip cetăţenesc cu care s-aq
r
riale proprietate obştească, narei. Şi cel puţin dacă el ră, scrisul rămînc. Dar litatea noastră socialistă. tunei însă cînd realitatea drepta cu nerăbdare şi în­ despărţit de colectivele de
a dat iama în aceste bu­ ar fi fost — tot un eventu­ dacă faci greşeala să crezi Fapta Elenei Truşcă a e mai mult decît evidentă, dialog literar-artistic pe te- j credere. O însemnată parte mineri din Gurabarza —
nuri. al — rezultat al grijii pen­ că hîrtia scrisă, fie şi de scos-o pentru un an de ma „Formarea limbii şi a l se gîndeşte la şcoala pro­ acum două luni în urmă —,
tru a face economie la pe- propria ta mină, rămîne zile din rindul oamenilor apelul acesta nu poate a-
In sarcina sa, instanţa a risajele stabilite prin lege, ca să te apere de conse­ liberi. poporului român". Parlici- I fesională şi liceul minier după vizitarea acestei între­
reţinut infracţiunea de de­ De aşa ceva însă nu poa­ cinţele faptelor scoase în vea ecoul aşteptat pentru panţiii au avut ca invitate ; din Gurabarza, unde vor prinderi. Acele feţe lumi­
lapidare a sumei de 10 973 te fi vorba căci pagubele afara legii,. poţi păţi cea „Asociaţi“ spre a găsi că intransigenţa legii e a- pe profesoarele Ileana lor- ; putea deprinde meseriile noase şi robuste, născute în
lei şi neglijenţa prin oare mai cruntă dezamăgire, A- ceeaşi, la oricare instanţă. dâchescu şi Silvana .Pogolşa. I devenite tradiţionale în fa­ încleştarea cu necunoscutul
a păgubit avutul obştesc cu provenite din neglijenţă, şa a păţit Elena Truşcă, o portiţă în Cei doi însă sperau să gă­ ★ miliile lor şi în ţinutul Bra­ subteran, au însemnat pentru
peste 18 000 lei. cum s-a văzut, sînt mai fostă gestionară remizieră intransigenţa legii sească împreună o „porti­ Clubul sindicatelor din j dului : muncitor miner, me­ ei întruchiparea omenească a
Maria Moise a vîndut mari decît cele din dela­ la oficiul P.T.T.R. Hune­ Petrila a găzduit întîlnirea j canic de mină, lăcătuş de mi­ sentimentului datoriei şi ho­
429 1 de vin încasînd su­ pidare. Dorinţa de căpătu­ doara. Obiectul dosarului 3131/ ţă“ în această intransigen­ tinerilor din căminele munci- j nă, electromecanic etc. Alţii tărârii neabătute. Un elev
ma de 3 003 lei pe care şi ială, lăcomia şi neomenia în- Vindea ziare şi reviste la 1972 al judecătoriei Petro- ţă, anume ca paguba pro­ toreşti cu scriitorii bucureş- j vor învăţa peste puţin timp mi-a mărturisit chiar la îna­
i-a însuşit. Din sumele pre­ dusă de ei să fie calificată teni Mihai Tunaru şi Con- ! în laboratoarele liceelor mi­ poiere că, dacă se va simţi
date de celelalte vînzătoare altfel decît delapidarea, stantin Georgescu. In cadrul j nier, energetic şi de con­ cîndva ispitit să scrie poezii,
a mai reţinut pentru acţiunii „Mult e dulce şi ; strucţii din Deva, unităţi munca minerului o va ase­
sine 600 lei, contra­ eventual neglijenţă. Par­ frumoasă", oaspeţii au vor- i şcolare cu largă perspec­ măna cu cea mai înălţătoa­
valoarea a doi saci de tenie Dănilă însă a vîndut bit despre actul de creaţie i tivă în judeţul nostru. Popu­ re odă închinată patriei şi
făină albă şi a altor ali­ Avutul obştesc—avutul nostru. Să-l ferim de peyube băuturi din magazia de artistică, au citit din scrie- ! laritatea lor, atît de repede omului. Iată o imagine a
mente şi băuturi vîndute, mînă în valoare de 1680 rile lor. cîştigată, este pe deplin în­ măreţiei efortului subteran,
pînă la completarea sumei ~k dreptăţită, dacă avem în tradusă nu în termeni
de aproape 11 mii lei, ci­ lei, iar banii încasaţi i-a La Hunedoara, in incinta : vedere moderna bază di- maiestuoşi, ci în cuvintele
fră la care „s-au încheiat depus doar atunci cînd a grupului şcolar metalurgic, j dactico-materială de care de ordine obişnuită ale e-
conturile“. să îl fac pe infractorul cu un chioşc. Se poate dela­ şani l-a făcut delapidarea aflat că este cercetat de viitorii siderurgişti au avut : dispun, condiţiile superioare levului de şcoală.
Orice gestionar trebuie aceste „calităţi“ să uite do pida la un chioşc de ziare unei sume de 2 060 lei de organele de miliţie. A fo­ plăcuta ocazie de a purta : de viaţă şi învăţătură pen­
Praf. SABIN SEI.AGEA
c ă manifeste toată grija fa­ căile cinstite pe care se la care faci încasări de • cî- către Partenie Dănilă, fost losit pentru sine mărfuri discuţii cu apreciaţi scriitori j tru elevi, precum şi nivelul directorul Şcolii generale
ţă de bunurile încredinţa­ pot cîştiga bani. teva sute de lei pe zi ? localnici, membri ai cenaclu- j ridicat ai instruirii la o- din Vaţa de Jos
te. Maria Moise însă nu Lipsa de omenie, cinste şi Se poate. Oamenii necin­ gestionar al magazinului a- alimentare de 380 lei dar lui literar „Flacăra".
şi-a pus astfel de proble­ corectitudine îi duce pe stiţi găsesc în orice loc şi limentar nr. 2 din Petro­ bani mu a depus la vînză-
me. Şi-a pus-o în schimb banca acuzaţilor pe toţi în multe feluri posibilita­ şani, şi de către Niculina toarele din raionul respec­
pe aceea cum să facă să aceia care într-un fel sau tea de a se înfrupta din Ittul, fostă vînzătoare la tiv. Cînd avea de gînd să-i o.>. lili!
mascheze. eventualele mi­ altul lovesc în avutul ob­ averea comună, Elena Truş­ acelaşi magazin — a su­ depună ? Mai avea de.
nusuri pe care le-a creat. Şi ştesc,, oricîte şi oricît de că a găsit-o „umflînd" in­ Vă -răspundem Is .întrebare
abile falsuri ar face pentru ventarele, pe care tot ea le mei de 3 611 lei. gînd să-i depună 7 Noroc
a găsit calea: falsificarea t
a-şi acoperi furtul. întocmea şi înainta la o- Pentru această pagubă că organele de cercetare
monetarelor. Cînd am spus ficiu. In inventarul din iu­
„eventualele minusuri“ am lie anul trecut a introdus adusă avutului obştesc În­ penală au intervenit la
avut în vedere că inculpata A „intrat la apă“ cu mărfuri-fantomă în valoare credinţat spre gestionare şl timp, altfel aceste „roză­ Astăzi despre: Raporturi de muncă
nu era o naivă cum s-ar de 1 495 de lei, în cel din bună gospodărire, fiecare toare" nu se sfiesc să
august şi septembrie — de
crede. Ea se gîndea la con­ hîrtie scrisă 1 060 lei, în noiembrie l-a dintre cel dpi au fost con­ „roadă" în continuare din Nicolae Vlădoiu — Petro­ Mihai Roth — Hunedoara. indemnizaţiile şi sporurile
secinţele faptei -de a sus­ „umflat" cu 1 695 lei iar damnaţi la cîte 10 lumi avutul nostru. şani. Vă puteţi adresa Mi­ Acordarea sporurilor la sa­ prevăzute de H.C.M. nr 1053/
trage bani din gestiunea Faţă de hîrtia scrisă, în decembrie — cu 1060 închisoare. De păgubit, a nisterului de Interne să vă lariu pentru angajaţii care 1959.
sa. încasînd banii pe cei ştampilată şi semnată, u- lei. Atunci a fost prinsă- păgubit fiecare pentru sine. Rubrică redactată de elibereze o adeverinţă de­ lucrează in condiţii deose­ Tiberiu Voina — Orăştie.
Delapidase suma de 4 380 Recurs la Tribunalul jude­ spre activitatea depusă, so- bite de muncă sînt regle­ Potrivit art. 118, alin. ultim,
429 1 de vin, ea a afirmat nii oameni au un adevărat lei ; de la un chioşc de ţean însă au declarat amîn- procuror IOSIF POP licitînd ca în aceasta să in­ mentate prin H.C.M. nr. 317 din vechiul Cod al muncii,
că două mii i-ar fi dat cult. „Verba volant,, scripta ziare ; pe baza unor inven­ doi, în deplină solidaritate dice şi grupa de muncă în din 24 martie 1970. Locurile pentru orice pretenţii bă­
unei vînzătoare iar o mie manent“ suna dictonul pe tare umflate — hîrtii sem- de interese. Recursul s-a ION CIOCLEI vederea pensionării în care de muncă sau meseriile neşti ale angajatului, terme­
se încadrează funcţia înde­ (funcţiile) cu condiţii deose­ nul de a ie solicita a fosţ
plinită cit timp aţi lucrat bite la care se pot plăti de un an de Ia data cînd
în cadrul acestuia. sporuri se stabilesc prin re­ aceste sume de bani urmau
Gheorghe Irlea — Nădăştia gulamente întocmite de or­ să fie plătite. La data in­
de Sus. Salariaţii care au lu­ ganele centrale sau Comite­ trării în vigoare a noului
crat în locurile de muncă
tul
Cod al muncii — 1 martie
Consiliului
executiv
al
Marginalii la confruntarea Rezultate pe măsura eforturilor ce se încadrează în grupele popular judeţean, pe ramuri 1973 — în cazul arătat de
I şi a II-a în vederea pensio­
an
termenul
dv.,
un
şi cu aprobările legale. A-
de
nării pînă la data de 18
martie 1969 sînt cei cuprinşi ceste sporuri se acordă fie fiind împlinit, nu mai puteţi
pretinde
sub formă de sume fixe lu­
diferen­
eventualele
în listele anexe la Decretul
ţe de salariu.
republicană a formaţiilor triatlon, sub semnul prieteniei, între elevii şcolilor nr. 292/1959 publicate în Bu­ nare, fie sub formă de pro­ nedoara. Folosirea muncii la
La Haţeg, s-a disputat, de curîpd, concursul de
tarifar,
salariul
Veronica Spătăruie — Hu­
la
cente
pentru timpul efectiv lucrat
letinul oficial nr. 21 din 10
generale din zonă. Concursul a cuprins întreceri de martie 1967. Vă îndrumăm în luna respectivă. Mărimea domiciliu pentru executarea
oină, 60 m, lungime-înălţime. In cadrul acestuia, re­ să solicitaţi sprijinul ofi­ concretă a sporurilor se sta­ unor lucrări de artizanat şi
prezentanţii Şcolii generale din Răchitova au ocu­ ciului juridic al unităţii în bileşte diferenţiat pe locuri a altor produse şi lucrări
artistice pioniereşti pat locul al -doilea (pe echipe). Acest succes a fost care sînteţi încadrat în mun­ de muncă de către organele este reglementată de H.C.M.
că, să vă pună la dispoziţie
sus-arătate.
determinat de clasarea pe primul loc la înălţime;
Conducerea
u-
nr. 1956/1970 şi de regula­
atît Ia fete, cit şi la băieţi, a elevilor Petru Onescu
tare, din care vă veţi putea
dacă locul la care vă desfă­
şi Minerva Lupu. La lungime, Gheorghe Popa s-a aceste liste pentru consul­ nităţii vă poate comunica mentele elaborate în apli­
carea acesteia, pe • care le
situat pe locul al treilea. lămuri în care grupă de şuraţi activitatea este sau puteţi consulta la oficiul ju­
Cu o lună în urmă, • pe faţă de alte ieşiri în public, atenţiei celor care se ocupă Rezultatele amintite se datoresc îndrumării a- muncă v-aţi desfăşurat acti­ nu cuprins în lista anexă ridic al unităţii la care lu­
scena sălii „Arta“ din Deva dubaşii de la Almaş-Sălişte de pregătirea formaţiilor. Fap­ tente acordate concurenţilor de către profesorul dfe vitatea în perioada 1940— pentru acordarea sporurilor, craţi.
s-au stins acordurile fazei fi­ au prezentat cu dezinvoltură tul că ne-am bazat prea mult educaţie fizică, Laurenţiu Herbeiu, condiţiilor de 1958. In cazul în care func­ aplicabilă în unitatea al că­
nale a Festivalului cultural- şi 'farmec unul dintre cele pe colaboratori externi a de­ pregătire oferite de propria bază sportivă, bine a- ţia prestată de dv. în acea rei angajat sînteţi. IOAN VASILIE
artistic' al pionierilor şi şco­ mai străvechi obiceiuri de pe terminat neglijarea iniţierii menajată de către elevi în frunte cu inimosul lor perioadă. nu este* cupripsă Maria Taloş — Haţeg. Sa­ VASILE AVRAM
larilor După o perioadă des­ ades te meleaguri, vorbind (aşa unor învăţători inimoşi care profesor. în acele liste, înseamnă că lariaţii angajaţi la cererea de la Direcţia judeţeană
tul de lungă de aşteptări şi cum pe bună dreptate apre­ pot pregăti, în climatul speci­ v-aţi desfăşurat activitatea lor sînt asimilaţi cu local­ pentru probleme de muncă
emoţii, aflăm şi rezultatele: ciau unii membri ai juriului), ficului local, formaţii de în grupa a IlI-a de muncă. nicii şi nu au dreptul la şi ocrotiri sociale
3 premii I — Grupul vocal- prin interpretare despre va­ înaltă ţinută artistică. Niţ pu­
folcloric de la Şcoala gene­ lorile nebănuite ale teatru­ tem să trecem cu vederea
rală Almaş-Sălişte; gru­ lui popular şl resursele ine­ prezenţa slabă a unor locali­
De­ | Strădanii colective |
pul folcloric al Şcolii gene­ puizabile pe care le oferă tăţi şi zone (Haţeg, ţinutul
rale Romos ; solistul de şcolile din oele mai îndepăr­ pădurenilor, municipiul
muzică uşoară Marius Piena- tate sate de munte. La .Ghe- va) ; genurile moderne pre­ Lucrările agricole de primăvară
ru die la’ Şcoala generală nr. lar, Sulighete, zona Bradu­ zentate au avut o notă de (Urmare din pag. 1)
3, Lupeni 3 menţiuni: Co­ lui şi în alte localităţi de pe maturitate, neglijînd, astfel,
rul Şcolii generale nr- 5 Pe­ valea Mureşului avem for­ Ceea ce este specific copiilor. : pentru a fi trimise unui j
trila, laureat al festivalului maţii şcolare care s-au pre­ Judeţul nostru a prezentat, \ beneficiar din R.F. Ger- de animale, ce urmează să
şi cîştigăţor al premiului zentat la faza judeţeană cu la această fază, un spectacol j orînduit, ambalat frumos, j i im mii ii hiiinn comun se construiască aici. Sfecla
j mania. Totul era perfect j
special al Uniunii generale dansuri de o indiscutabilă închegat, cursiv, antrenant, pe care o are însămînţată
a sindicatelor din România ; valoare folclorică, dar mai de o înaltă ţinută artistică. i cu o ţinută elegantă. Tova- j unitatea pe cele 7 ha este
numai bună de prăşit. Rste
formaţia de dansuri populare puţin lucrate. In această direcţie un merit \ răşul Nicolae Jurca, şef \ Plantele însămînţate s-au la C.A.P. Ţebea ştiu să or­ plină însă de pălămidă, care
a Şcolii generale nr. 8 Hu­ Rămînem, în continuare, deosebit îi revine regizorului j de secţie coordonator, a I dezvoltat frumos şi_în aceas­ suprafeţe cu grîu cît şi cu neplivită şi-a ridicat tulpi­
nedoara : solista de muzică deficitari In ceea ce priyeşte Liviu Nicola. ; ţinut să precizeze : tă primăvară. Odată cu ele ganizeze bine munca. sfeclă, trona aceeaşi acalmie. na de-o şchioapă pesţe
populară. Valeria Moldovan, pregătirea formaţiilor instru­ Cele trei premii I şi men­ ; — Efectuarea unor lu- ; au crescut însă şi buruienile. In raidul nostru am vizitat Brigadierul de cîmp Tiberiu plante.
die la Şcoala generală nr. 6 mentale (taraf şi orchestră) ţiunile primite, prin care ju­ I crări de înaltă calitate s-a I Pentru a le combate, este şi cooperativele agricole din Ilieş, singurul cooperator pe
Lupeni, în primul rînd din cauza in­ deţul Hunedoara s-a situat în : înrădăcinat bine la noi. j necesar să se întreprindă cu Rişca Şi Rişculiţa. In nici una care l-am întîlnit în acestă Acalmia care tronează în
unitate, era angrenat cu re­
Vorbind despre corul Şco­ terzicerii participării elevilor fruntea, tuturor judeţelor, : Sîntem hotărîţi să ne afir- j maximă operativitate 4 plivi- djn aceste unităţi n-am vă­ zolvarea altor probleme to­ aceste unităţi trebuie neîn­
stopată!
Stadiul
târziat
de
lii generale nr. 5 Petrila nu dte la şcolile de muzică la a- vorbesc cu prisosinţă despre j măm cu produse de călită- i tuj şi prăşitul. Stadiul de ve­ zut pe cîmp oameni lucrînd, tal străine de campanie. vegetaţie a culturilor însă­
putem să nu remarcăm din ceste formaţii. Facem aceas­ grija şi atenţia cu care am I te superioară pe piaţa ex- I getaţie a culturilor solicită deşi prezenţa lor era abso­ „Vom începe de mîine cu mânţate solicită să se mobL
nou înalta ţinută artistică, tă remarcă deoarece formaţii fost sprijiniţi de către fac­ : ternă şi In acest sens în- \ să se execute fără nici o în- lut necesară la întreţinerea toate forţele la întreţinerea Uzeze toate forţele de care
La
unitatea
clin
repertoriu] adecvat şi fine­ din celelalte judeţe prezente torii de colaborare, Inspecto­ \ treprindem acţiuni ferme. : tîrziere aceste lucrări în toa­ culturilor. membrii consiliu­ culturilor" — ne-a asigurat dispun unităţile respective
Rişculiţa,
ţea interpretării acestuia. A- în concurs au primit spriji­ ratul şcolar judeţean, Comi­ j Prin intermediul Intreprin- j te unităţile agricole. lui de conducere erau antre­ el, apoi s-a urcat într-o că­ pentru întreţinerea lor în
preciem strădania entuzias­ nul şcolilor de muzică, iar tetul judeţean de cultură şl ; derii „Vitrocim“ Bucureşti \ Iată cum acţionează mem­ naţi în plină zi de lucru, ruţă şi a plecat spre oraşul timp optim.
tului animator al muzicii co­ rezultatele au foşţ remarca­ educaţie socialistă, Centrul \ — exportatorul produselor ; brii cooperatori din unităţile între orele 11—12, într-o şe­ Brad să aducă nişte materi­
rale — maistrul miner Vla- bile. judeţean de îndrumare a j noastre — am contactat di- i aparţinătoare consiliului in- dinţă de consiliu, pentru a ale pentru un nou adăpost N. PANAITESCW .
dimir Ureche — dirijorul co­ Organizarea fazei finale a creaţiei populare şi a mişcă­ : rect o seamă de firme din \ tercooperatist Brad. La discuta unele probleme care
rului, care a dat dovadă de Festivalului cultural-artistic rii artistice de masă şi Con­ \ R.F. Germania, Belgia, : C.A.P. Ţebea, cele două bri­ puteau foarte bine să fie
multă sensibilitate şi dăruire, al pionierilor şi şcolarilor la siliul judeţean al sindicate­ j Franţa, cărora le-am oferit \ găzi de la cultura mare se rezolvate într-una din seri.
Grupul folcloric al Şcolii ■Deva ne-a prilejuit nouă, în­ lor, despre inepuizabilele ta­ \ mostre de cea mai bună j află de cîteva zile în cîmp. Nu a mai fost desigur nevo­
generale din Romos a con­ drumătorilor de formaţii, şi lente pe care le avem in \ calitate şi toate garanţiile j Brigada întîi, condiisă de A- ie de nici o explicaţie de ce Grăbirea fnsâmVnţăriî
stituit o mare surpriză, pre- tineretului şcolar prezent pe şcoli, despre acei „anonimi' 1 j tehnice cerute. Unii bene- : na Brezeştean, formată din nu era în cîmp nici un coo­
zentînd pe scenă o suită de scenă sau în sală. relevarea — dascălii r— qare au dat j ficiari din aceste ţări ne-au : membri cooperatori harnici, perator. O parte din grîu' nu
obiceiuri străvechi (obiceiuri unor aspecte de pare va tre­ dovadă de multă dăruire şi j răspuns favorabil prin co- i a plivit pînă acum de bu­ se prezintă tocmai mulţumi­ şi plantării legumelor
de peste an : Strigarea de pe­ bui să ţinem cont în viitor. pasiune . j menzi ferme pe care ne \ ruieni grîul de pe mai bine tor. Densitatea pe metrul
ste sat, Sînvăsîiul, Daliana), Am subliniat doar cîteva: Şi o ştire de ultimă oră • : străduim să le onorăm e- j de 20 ha din 40 cîte are în pătrat este slabă. Ar trebui
ţoate înglobate în obiceiul prezenţa masivă din celelalte solistul Marina Pienaru şi I xemplar. Insistăm în conţi- j întreţinere. Nu departe de să se acorde o grijă mai (Urmare din pag. 1) în ansamblul măsurilor pe
Căluşerului. De subliniat sen- judeţe a formaţiilor de la sa­ grupul vocal-folcloric din I nuare ca toată producţia ! cei 40 de oameni ai brigăzii mare plivitului. Din neferi­ care le întreprind în această
’ sibilitatea, naturaleţea, bunul te, din localităţile cu vechi Almaş-Sălişte vor reprezenta, : la cărămizi dialit să pă- : întîi i-am întîlniţ pe co­ cire, acest lucru nu se face privinţă. Totodată este de aş­
simţ. cu care obicieiurile de tradiţii culturale şi folclorice, în miezul verii, arta hune- j trundă spre beneficiarii ex- : operatorii din brigada a cu răspunderea cuvenită. nergic în vederea mobiliză­ teptat ea şi aportul între­
peste an (greu de transpus în spre deosebire de judeţul doreană ]a tradiţionalele „Ser­ = terni, din convingerea că, \ doua de la cultura mare, Deşi plantele de grîu sînt rii cooperatorilor la îndepli­ prinderii pentru producerea,
spectacolele şcolarilor) au nostru care s-a bazat pe for­ bări ale mării“, organizate i prin valorificarea superi- \ condusă de Letiţia Groza, cam rare, pe suprafeţele nirea în condiţii ireproşabile industrializarea şi valorifica­
fost prezentate de pionierii maţiile de la oraşe (Hune­ în fiecare vară pe litoral. j oară a unor materii prime I lucrînd la prăşitul sfeclei. respective am văzut cai a sarcinilor stabilite în pri­ rea legumelor şi fructelor
din localităţile Vaidei, Romo- doara, Valea Jiului); respec­ j indigene, vom contribui la î Numărul mare de coopera­ păseînd. Ce-or păzi paznicii vinţa sporirii prodpoţiei de să se facă din plin simţit în
şel şi Romos, toţi elevi ai tul pentru autentic, refuzul Prof. MARIA POPA j dezvoltarea schimburilor \ ' de cîmp ai cooperativei a- legume. Angajarea lucrărilor impulsionarea ritmului de e-
Şcolii generale din Romos. contrafăcutului şi improviza­ şefa comisiei artistice \ comerciale ale României j tori prezenţi la această lu­ gricole din Rişculiţa ? în acord global sau în baza xecuţîe a întregului volum
Consecvenţi şi, se pare cu ţiei în valorificarea folcloru­ la Consiliul judeţean : cu alte ţări ale lumii. I crare dovedeşte că membrii La C.A.P. Rişca, unitate minimului garantat reprezin­ de lucrări în grădinile de le­
o notă de exigenţă în plus. lui, problemă ce se impune al Organizaţiei pionierilor i...................................................I consiliului de conducere de oare are de întreţinut atît tă factori de mare eficacitate gume.