Page 60 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 708 • VINERI 18 MAI 1973
4

ADUNAREA WHiURÂ DE LA BLAJ Mesajul adresat de tovarăşul

IICOIM CEAUŞESCU cadrelor didactice şi

(Urmare din pag. 1) flutură, în adierea primăve­ In aclamaţiile miilor de lo­ Ceauşescu. Cu litere aurite In această atmosferă de vi­ citoreşti, personalităţi ale vie­ studenţilor Institutului de arhitectură
rii, steaguri roşii şi tricolore. calnici, veniţi să le ureze, este înscrisă cifra aniversă­ brant patriotism începe adu­ ţii ştiinţifice, culturale şi ar­
Ghirlande de brad împodo­ din toată inima, bun sosit, rii— 125. In faţa tribunei, pe narea populară de la Blaj. tistice, oameni ai muncii din
lor, că ele impuneau să besc arterele principale. tovarăşii Nicolae Ceauşescu un rond sînt conturate din Deasupra cimpiei s-a aşter­ întreprinderi şi instituţii ale
lupte împreună cu aceştia Locuitorii frumoasei aşe­ şi Ion Gheorghe Maurer iau flori proaspăt sădite datele nut, pentru cîteva momente, judeţului. „Ion Mincu“ din Bucureşti
pentru' dreptate Şi libertate. zări de la confluenţa Tirna- loc îritr-o maşină deschisă, jubiliare ,.1848—1973“, care o tăcere solemnă. Tovarăşul Adunarea populară este
Mesajul de libertate, drep­ velor — care cunoaşte acum îndreptîndu-se spre Cîmpia leagă între ele 12 decenii şi Nicolae Ceauşescu inaugurea­ deschisă de tovarăşul George Stimaţi tovarăşi, tivitâţi de formare şi educa
tate, unitate şi independen­ adevărata sa tinereţe, trăind Libertăţii. jumătate de luptă neînfrica­ ză aleea consacrată bărbaţi­ Homoştean, prim-secretar al re a omului, de pregătire n
ţă al Blajului, a rămas me­ profund înnoirile socialiste — Acum — ca şi atunci, în tă şi de istorice victorii. Pe lor iluştri care, prin gîndi- Comitetului judeţean Alba al îmi face o deosebită plăce­ cadrelor necesare diferitelor
reu viu, statornic, în inimi­ fac o entuziastă, însufleţită acea memorabilă primăvară dealurile cu costişe domoale rea şi acţiunea lor, au pre­ P.C.R. re să vă adresez dumneavoas­ domenii ale construcţiei so­
le generaţiilor care au ur­ primire conducătorului iubit a lui ’48 — Cîmpia Blajului care domină Cîmpia Libertă­ mers evenimentele din 1848 Au luat apoi cuvîntul Ni­ tră, cadrelor didactice şi stu­ cialiste. Aceasta cere să se
mat. al partidului şi statului nos­ freamătă de lume. Aici 6-au ţii, este înscris anul 1848, în­ şi celor care au militat în colao Badea, muncitor la denţilor, un salut călduros acţioneze cu consecvenţă şi
O mărturie emoţionantă o tru. adunat peste 70 000 de oa­ cadrat de iniţialele P.C.R. — focul revoluţiei, un omagiu Combinatul de prelucrare a cu prilejul împlinirii a 75 de hotărîre pentru realizarea u-
constituie prezenta adunare La coborîrea din elicopter, meni : mineri din Baia de R.S.R., o simbolică expresie adus faptei lor măreţe şi ne­ lemnului din Blaj, Georgina ani de la înfiinţarea institu­ nei integrări cît mai organi­
populară de la Blaj, prin tovarăşii Nicolae Ceauşescu Arieş, metalurgiş-ti de la a continuităţii în timp a tra­ pieritoare. Aici, pe această Suciu, profesoară la Liceul tului de arhitectură „Ion ce a tnvăţămîntului cu cer­
care locuitorii Transilvaniei, şi Ion Gheorghe Maurer sînt Aiud, muncitori din Blaj, diţiilor şi idealurilor revolu­ alee, se află, dăltuite în „Iacob Mureşanu" din Blaj, Mincu“, cetarea şi producţia, astfel
întregul nostru popor cin­ salutaţi cu căldură de pri­ Alba Iulia, Petreşti, Sebeş, ţionare. bronz, întru memoria eternă inginerul Kadar Francisc, şe­ In îndelungata sa existen­ ca şcoala să devină un fac­
stesc acea „zi de lumină, de mul secretar al Comitetului Cugir, Zlatna, Ighiu, Ocna Nenumărate urări şi în­ a generaţiilor, busturile lui ful secţiei mecanico-energe- ţă, institutul a desfăşurat o tor tot mai puternic al pro­
libertate şi de mărire româ­ judeţean de partid, de repre­ Mureş, ţărani cooperatori în demnuri — înscrise pe pa­ Nicolae Bălcescu, Avram lan­ tice de la Uzina mecanică activitate rodnică, contribu­ gresului nostru general pe
nă", cum avea să denumească zentanţii organelor judeţene pitoreşti costume, din Alba, nouri — exprimă pregnant cu, Alexandru Ioan Cuza, Cugir, Viorel Şoica, locuitor ind la formarea şî dezvolta­ calea socialismului şi comu­
Nicolae Bălcescu ziua întru­ şi municipale de partid şi de Vinţ, Şona, Galda, Sîntimbru, simţămintele pe care le tră­ Mihail ICogălniceanu, Simion din comuna Avram lancu, şi rea unei valoroase şcoli de nismului. Institutului de ar­
nirii de pe Cîmpia Libertăţii, stat, de alte persoane oficiale. Cenade, Roşia de Secaş, A- iesc în aceste clipe deosebite Bărnuţiu, Vasile Alecsandri, Mihai Reckerth, preşedintele arhitectură românească şi hitectură îi revine sarcina
din mai 1848. Aniversarea a- La marea sărbătoare de la vram lancu, Ohaba, Cîlnic, participanţii la adunare, sen­ Andrei Mureşanu, Gheorghe cooperativei agricole de pro­ impunîndu-se drept una din de răspundere de a pregăti
cestui moment înălţător din Blaj participă, de asemenea, Doştad şi din multe, multe timente de adine respect fa­ Magheru, C. A. Rosetti, Ion ducţie din Şona. unităţile de prestigiu ale în- şi forma viitori arhitecţi în
istoria ţării capătă acum tovarăşii Gheorghe Pană, Ja- alte sate şi comune de pe în­ ţă de tradiţiile revoluţionare Heliade Rădulescu, Cos- In entuziasmul şi însufleţi­ vâţămîntului superior din
semnificaţii dintre cele mai nos Fazekas, Miron Constan- tinsul Transilvaniei. ale poporului, ‘ împletite cu tache Negri, Gheorghe Bari- rea generală, ia cuvîntul tova­ ţara noastră. măsură să soluţioneze cu
succes problemele tot mai
profunde, cînd aspiraţiile tinescu, Mihai Gere, Ştefan Acum, ca şi atunci, se află, dragostea fierbinte faţă de ţiu, Al. Papiu-Ilarian, Petofi răşul NICOLAE CEAUŞESCU. In anii socialismului, con-
pentru care au militat cu în­ Peterfi, preşedintele Consi­ laolaltă,' români, maghiari, partid şi conducere, faţă de Sandor, Cezar Bolliac, Eftimie Ampla expunere a secreta­ tinuînd şi dezvoltînd pe o complexe pe care le ridică
flăcărare luptătorii paşoptişti liului oamenilor muncii de germani. Sînt urmaşii răscu­ patria socialistă. Pe pancarte Murgu, Stephan Ludwig rului general al partidului treaptă superioară bogatele înfăptuirea amplului program
şi-au găsit o împlinire defi­ naţionalitate maghiară, vice­ laţilor lui Doja, Horea, Cloş­ şi pe buzele oamenilor se Roth, A. G. Golescu Negru, este urmărită cu viu interes tradiţii progresiste ale arhi­ de construcţii industriale de
nitivă, cînd socialismul, vic­ preşedinte al Consiliului de ca şi Crişan, sînt urmaşii re­ află urările : „Bun venit la Ion Ioneacu de la Brad, Pe­ de zecile de mii de partici­ tecturii naţionale, institutul a locuinţe şi obiective de in­
torios pe pămîntul românesc, Stat. Sînt prezenţi, totodată, voluţionarilor de la 1848, ca­ Blaj celui mai iubit fiu al tru Maior, Aron Pumnul, panţi şi, prin intermediul pregătit şi format un însem­ teres social-cultural, ce ur­
a descătuşat toate forţele na­ tovarăşii Iosif Banc, Richard re au venit să aducă omagiul poporului, tovarăşul Nicolae Timotei Cipariu, Gheor­ transmisiunii la radio şi tele­ nat număr de cadre, care au mează a fi realizat în perioa­
ţiunii, a ridicat-o pe noi trep­ Winter, Ioachim Moga, Şte­ lor fierbinte tuturor luptăto­ Ceauşescu", „Cinstire patriei ghe Şincai, Ioan Ino- viziune, de întreaga ţară, adus şi aduc o contribuţie da următoare, să asigure so­
te de dezvoltare şi a asigu­ fan Mocuţa, Ferdinand Nagy, rilor pentru emancipare so­ socialiste, partidului conducă­ cenţiu Micu-Clain. In drep­ fiind subliniată în repetate însemnată la realizarea poli­ luţii constructive care să
rat, în fapt, egalitatea în Ludovic Fazekas, prim-fecre- cială şi naţională, pentru so­ tor“, „Ceauşescu — eroism", tul fiecărui bust fac de gardă rînduri de îndelungi aplauze, ticii partidului de edificare îmbine cît mai armonios e-
drepturi a tuturor cetăţeni­ tari ai comitetelor de partid cialism. Sînt cei care — îm­ „România — comunism", membri ai formaţiunilor de cu urale şi ovaţii. socialistă, de propăşire eco­ conomicul cu utilul, folosi­
lor ţării, indiferent de naţio­ ale judeţelor Mureş, Sibiu, preună cu întregul popor — „Ceauşescu să trăiască — pregătire a tineretului pen­ Cuvintele conducătorului nomică şi socială a întregii rea cît mai judicioasă a te­
nalitate. Hunedoara, Cluj, Covasna, sub conducerea partidului, duc România să-nflorească", „Un tru apărarea patriei şi săteni partidului şi statului nostru ţări. In miile de’ fabrici şi u- renurilor şi a spatiilor con­
Harghita, reprezentanţi ai oa­ în portul popular al acestor struite, utilizarea largă a
...In această dimineaţă de menilor muncii din întreaga mai departe idealurile ce au partid avem şi un nume, pre­ meleaguri. Este simbolul pre­ găsesc un larg şi viu ecou în zine pe care le-am înălţat în
mai, Blajul — străvechi lea­ Transilvanie. însufleţit lupta generaţiilor ţuite mult în lume", „Trăias­ luării peste veac a unei flă­ inima şi conştiinţa naţiunii. aceşti ani, în oraşele, cartie­ metodelor moderne de lucru
găn de istorie şi cultură ro­ anterioare, îşi aduc o con­ că unitatea, muncitorilor, ţă­ cări veşnic vii, flacăra pa­ Domneşte o atmosferă sărbă­ rele şi locuinţele noi realiza­ şi a materialelor noi de înal­
mânească, care a jucat un rol O gardă militară prezintă tribuţie de preţ la înflorirea ranilor, intelectualilor, a în­ triotismului. torească. Toţi cei prezenţi, te, în însemnatul volum de tă eficientă. Viitorii specia­
de mare însemnătate în pro­ onorul. Se intonează imnul continuă a patriei comune, tregului poporj în jurul parti­ români, maghiari, germani, construcţii înfăptuit în toa­ lişti formaţi în cadrul insti­
cesul de formare a conştiinţei de stat. Cu dragoste şi ospi­ România socialistă, mîndri dului", „Sub conducerea Parti­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu fii ai patriei iubite — Româ­ te judeţele ţării se află în­ tutului sînt chemaţi să con­
naţionale, în lupta îndelun­ talitate, Mihail Dobîrta, pre­ că trăiesc vremile de izbîn- dului Comunist Român, vom şi Ion Gheorghe Maurer, cei­ nia socialistă, îşi exprimă corporată şi o parte din mun­ tribuie acliv la realizarea
gată a poporului pentru drep­ şedintele cooperativei agrico­ dă mult visate. lupta cu hotărîre pentru rea­ lalţi oaspeţi iau loc, apoi, la sentimentele de dragoste şi ca şi priceperea zecilor de programului de sistematizare
tate socială şi naţională — le de producţie din comuna La înălţimea tribunei, în lizarea cincinalului 1971— tribuna oficială, împreună cu ataşament faţă de partidul generaţii de proiectanţi şi ar­ a teritoriului şi a localităţi­
este în sărbătoare, retrăieşte Cisteiul de Tîrnave, împreu­ care se află încadrat obe­ 1975 înainte de termen“. reprezentanţii organelor ju­ nostru comunist, care, în hitecţi pregătiţi pe băncile lor, la crearea de centre
cu intensă emoţie evenimen­ nă cu două ţărănci, invită pe liscul ridicat în memoria re­ Mulţimea prezentă la gran­ institutului „Ion Mincu“. Pen­ urbane şi aşezări rurale mo­
secretarul general al partidu­ deţene şi municipale de par­ frunte cu secretarul său ge­ derne care să ofere popu­
tele glorioase de acum 12? voluţionarilor paşoptişti, flu­ dioasa evocare aclamă înde­ tru toate aceste realizări —
lui să guste din îndătinata tid şi de stat, ai organizaţii­ neral, tovarăşul Nicolae laţiei, oamenilor muncii con­
de ani. Pe clădirile patinate tură, larg desfăşurate, drape­ lung sosirea — pe sub un care onorează deopotrivă a-
pîine şi sare, iar un grup de lele de partid şi de stat, care simbolic arc de triumf — a lor de masă şi obşteşti, cu Ceauşescu, conduce poporul tît pe foştii şi actualii stu­ diţii de viaţă tot mai bune.
de vreme, pe frontispiciile un nivel tot mai înalt de ci­
pionieri oferă buchete de înconjoară uii mare por­ conducătorilor partidului şi militanţi din ilegalitate ai pe drumul luminos al socia­ denţi ai institutului, cît şi pe
construcţiilor noi, moderne, flori. tret al tovarăşului Nicolae statului nostru. partidului şi ai mişcării mun- lismului şi comunismului. profesorii care i-au pregătit vilizaţie şi confoTt.
şi îi pregătesc — doresc să Sînt încredinţat, dragi to­
adresez, la această aniversa­ varăşi, că bilanţul pe care-1
re, întregului colectiv al in­ faceţi, cu prilejul acestei a-
stitutului cele mai calde fe­ niversări va constitui pentru
dumneavoastră toţi un însu-
licitări.
Cîmpia Libertăţii - din patru zări dumneavoastră are loc în fleţitor imbold de a acţiona
institutului
Aniversarea
şi mai intens pentru legarea
condiţiile cînd întregul po­ şi mai strînsă a procesului
de învăţămînt de cerinţele
por se află antrenat într-o
intensă activitate consacrată concrete ale vieţii, că veţi
Marea Adunare de la bronzul celor care luptară-n vintele spuse de Ştefan Lud­ 1918 ! An de răscruce, zile Se aude din nou vocea face totul pentru ca învăţă-
Blaj se încheie printr-un ’48 — dezvoltă crainicul no­ wig Roth: „Patria mumă a de cumpănă. crainicului: cu, corul intonează aceste transpunerii în viaţă a pro­ rnîntul de arhitectură să răs­
grandios spectacol muzical- bila idee a finirii forţelor fost ’ suficient de înzestrată versuri atît de inspirate şi gramului elaborat de Con­ pundă pe deplin înaltelor e-
coregrafic evocator al revo­ în revoluţie, iar ca o ilustra­ pentru a putea hrăni aceste Pe-aceste izbăvite ’ melea­ Suit-am steagul muncii şi mobilizatoare, rostite de to- | gresul al X-lea şi de Confe­ xigenţe de astăzi şi de mîi-
luţiei de la 1848 din Transil­ re scenică, sportivii înscriu trei naţiuni la pieptul ei, şi guri — spune poetul,/ O ma­ mîndriei/ Steag socialist, pe varăşul Nicolae Ceauşescu de rinţa Naţională ale partidului ne ale societăţii noastre.
vania, a evenimentelor cru­ cu trupurile lor, pe Cîmpia ele toate trei au construit în re de inimi, o mare de stea­ culme de Carpaţi/ Sînt la tribuna Conferinţei Naţio­ în vederea făuririi societăţii La această aniversare do­
ciale din ultimii 125 de ani Libertăţii, două cifre simbo­ interiorul ei şi au gospodărit guri/ Şi-un strigăt uriaş, fier­ piscuri mari de slavă ţării,/ nale a partidului: socialiste multilateral dez­ resc să vă urez dumneavoas­
înscrise în istoria patriei lice: „1848" şi „125". în comun, iar înspre exterior binte ca para : Al IX-lea şi al X-lea Con­ voltate în patria noastră. tră, cadrelor didactice şi stu­
noastre. — Noi vrem să ne unim cu gres,/ Ca viitorul să ne fie E toată ţara românească-n Transpunerea în viaţă a aces­
In versuri patetice, este o- au ţinut piept cu aceeaşi ab­ demn,/ Ca patria să fie mai tui măreţ program pune sar­ denţilor, succese cît mai în­
In aşteptarea emoţionantu­ magiată apoi cifra aniversă­ negaţie“. ţara ! — răspund puternic bogată,/ Mai dîrzi şi mai u- sărbătoare. cini de o deosebită răspun­ semnate în activitatea viitoa­
lui dialog cu istoria, mulţi­ rii : Se aude o doină cin tată de urmaşii celor care, cu o ju­ niţi ca niciodată/ Păşim pe Poporul înalţă imn dere în faţa tuturor sectoa­ re, satisfacţii tot mai mari în
mea de oameni trăieşte încă O sută douăzeci şi cinci fluieraţii din Şugag. Apoi, mătate de veac în urmă, drumul larg de noi ales... partidului iubit, * relor vieţii noastre economi­ muncă, multă sănătate şi fe­
intensitatea puternică a cli­ de ani! Memoria/ 1 Ni-i tărîm semnale de goarnă anunţă so­ şi-au spus printr-un vers o Sub steagul lui ne avîntăm | ce şi' sociale, implicit, în fa­ ricire 1
pelor înălţătoare pe care le-a generos ca această cîmpie ;/ sirea moţilor călări, în frun­ dorinţă de veacuri. Inăintăm pe-a vremii ma­ spre soare j ta tnvăţămîntului — ca una
declanşat memorabila cuvîn- Ne-a învăţat partidul să cin­ te cu lancu. Vin în trap uşor, Un grup de ţărani, repre­ gistrală/ Călăuziţi de Confe­ Să făurim un viitor din cele mai importante ac- NICOLAE CEAUŞESCU
tare rostită de secretarul ge­ stim istoria,/ Eroii, pilda lor formînd un careu în jurul zentanţi ai muntenilor şi rinţa Naţională. mai fericit.
neral al partidului pe Cîm­ s-o păstrăm veşnic vie. mulţimii. Istoria de demult moldovenilor, formează o uri­ Prin ample tablouri core­
pia Libertăţii de la Blaj — se red'eşteaptă în Blajul con­ aşă piramidă în vîrful căre­ grafice. înfăţişînd scene de Intr-un apoteotic final,
fierbinte omagiu adus revo­ Corul răspunde prompt, ca temporan. Corul cîntă mar­ ia se desfăşoară tricolorul, o- viaţă, de muncă, de bucurie, participanţii la spectacol cîn­ Consiliul E. C. 0. S. 0. C. a acceptat invitaţia
luţionarilor paşoptişti. Din într-un dialog, făcînd să ră­ şul legendarului tribun. dată cu repetarea invocaţiei: interpreţii fac legămînt, în tă împreună cu mulţimea.
zeci d'e mii de piepturi se sune nemuritorul cîntec „Pui Erau 40 000 străbunii, ros­ „Noi vrem să ne unim cu faţa conducătorului partidu­ Răsună urale puternice. Se R. S. România privind ţiiferef^ * m
aud cuvintele atît de puter­ de lei". tesc acum crainicii. ţara", în timp ce corul into­ lui şi al ţării, să înfăptuiască ridică eşarfe albastre, galbe­
nic intrate în conştiinţa în­ In faţa mulţimii îşi face nează cîntecul ,.Pe-al nostru programul partidului, pentru ne şi roşii. Sute de baloane
tregii noastre naţiuni: apoi apariţia grupul coregra­ Aprigi ca muntele, aprigi steag“. Cu acelaşi dangăt edificarea societăţii socialiste se înalţă deasupra Cimpiei, la Bucureşti în august 1974 a
— „Ceauşescu—P.C.R. !" — fic „1848“. Printr-o suită de ca vîntul/ Şi-au stat în oîm- prelung, clopotele Blajului multilateral dezvoltate — purtînd în zborul lor spre
pie neclintiţi ca gorunii/ Să-i
„Ceauş'escu şi poporul!". tablouri, dansatorii evocă conferă clipelor prezente idealul nostru, al tuturor, aşa nori flamuri cu inscrip­
momente semnificative din asculte Iancului Jurămîntul. emoţia autentică a zilelor cum odinioară, participanţii ţiile f „P.C.R.“, „R.S.R.",
Pe acest fond ak entuzias­ activitatea şi lupta revolu­ Spectacolul atinge unul din la Adunarea de la Blaj se „Ceauşescu", „1848—1973“, „Congresului mondial
mului general, mărturie vie ţionarilor de acum 125 de paşoptiste, femeile de‘ la A- angajau, în faţa lui Avram „125“. Salve de tunuri fac să |
a legăturilor de granit din­ ani. punctele culminante. In timp brud îşi împodobesc tulnicele lancu, să lupte din toate se cutremure zările, conste­
ce pe trei mari catarge se
tre partid şi mase, dintre cu eşarfe tricolore, întreagă simţirile pentru schimbarea laţiile multicolore ale jerbe­
popor şi conducătorul său, se Evocatoarele tablouri core­ ridică flamuri , tricolore, re­ această inspirată alegorie de relaţiilor sociale, emancipare lor de artificii înfloresc văz­ ai populaţiei“
fac auzite primele acorduri grafice sînt însoţite de ver­ învie, din pagini de istorie, epocă evocînd ideea unirii naţională şi unificare politi­ duhul.
figura lui lancu rostind jură­
ale cîntecului „Tricolorul" de suri nu mai puţin mişcătoa­ mîntul solemn : pe care crainicul o afirmă că, pentru marile probleme NAŢIUNILE UNITE 17 (A- cît este vorba de o ţară cu ca­
Ciprian Porumbescu, în timp re despre înaintaşii revolu­ la marea sărbătoare : cardinale înscrise în progra­ Prin această grandioasă a- gerpres). Consiliul Economic re avem legături bune, origine
ce vocile crainicilor sinteti­ ţionari : Jur că voi susţine totdeau­ Ne-am adunat ca unul. mul revoluţiei. dunare de pe Cîmpia Liber­ şi Social al Naţiunilor Unite comună, probleme comune în
zează în stihuri solemne Din munţi la mal de mări/ na naţiunea noastră română ne-am scris o nouă soartă, / Ilotărîrile Conferinţei Na­ tăţii, poporul nostru a adus, (E.C.O.S.O.C.) a adoptat, în u- chestiunile dezvoltării“. Rele-
bucuria fără margini mani­ In noaptea-nstrăinării,/ Pre­ pe calea dreaptă şi legiuită Unirea cea din inimi e faptă ţionale/ Legi să ne fie pe-a joi, 17 mai, un fierbinte o- nanimitate, o hotărîre prin ca­ vînd că „România a avut în­
festată de papticipanţii la a- cum un vînt de zori / Ră­ şi o voi apăra cu toate pu­ şi pe hartă. vieţii cale! — rosteşte crai­ magiu iluştrilor înaintaşi şi, re acceptă cu profundă sa­ totdeauna o participare activă
ceastă istorică întîlnire cu sună glasul deşteptării. Ideea terile. Hărţile în contururi ale nicul în acelăşi timp, a restituit tisfacţie invitaţia guvernului la activităţile internaţionale,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu; este ilustrată muzical de cor, — Jurăm 1 — este răspun­ Ţărilor Române, despărţite Ne angajăm ! — răspund adevăratele dimensiuni şi Republicii Socialiste România la cele ale O.N.U., şi a mani­
prin imnul profetic compus sul mulţimii de astăzi, ace­ pînă acum în dreptul podiu­ într-un singur glas partici­ semnificaţii revoluţiei de la privind ţinerea ,,Congresului festat interes în problemele
Cu gindul vultur către de Anton Pan pe versurile laşi cu jurămîntul celor murilor, sînt împinse spre panţii la marea adunare. 1848, despre care secretarul mondial al populaţiei“ la Bu­ populaţiei“, reprezentantul Re­
largul zării, lui Andrei Mureşanu: „Deş- 40 000 de acum 125 de ani. centru. unde se unesc, în Dialogul, izvorît din înalte- general al partidului, tovară­ cureşti în august 1974 publicii Populare Chineze a ex­
v
Cu glas de jar, cu teaptă-te române !". — Jur — se aude din nou timp ce de jur-împrejur se le simţiri ale epocii comu­ şul Nicolae Ceauşescu, spu­ Deschizând dezbaterile asu­ primat sprijinul delegaţiei tă­
sufletu-nflorit, In aceste clipe, crainicii vocea Iancului, că voi ţine şi dezlănţuie o suită de dansuri niste continuă. nea că „a fost una din pagi­ pra acestei chestiuni, Antonio rii sale pentru ţinerea Con­
Iubit conducător, toţi fiii rostesc a revoluţiei chemare, voi apăra legea şi limba populare, reprezentînd dife­ — Prinşi în al întrecerilor nile cele mai mişcătoare ale Carrillo Flores, secretar gene­ gresului la Bucureşti. La rîn-
ţării aşa cum s-a auzit în Blajul noastră română, precum şi rite zone ale ţării, în care foc,/ Vom îndeplini cincina­ acestei epopei, dovedind prin ral adjunct al O.N.U. şi secre­
dul său, reprezentantul Uniu­
Vă spun din inimă : anului 1848 : Libertate ! Jos libertatea, egalitatea şi frăţie­ sînt prezente jocul şi portul lul înainte de soroc — spiritul de jertfă al maseloţ tar general al Congresului nii Sovietice a arătat că
al celor mai buni fii ai ţării
Bine-aţi venit! iobăgia ! Republică să fie ! tatea. specifice românilor şi cele ale — Ne angajăm ! voinţa de libertate a poporu­ mondial al populaţiei, a adre­ „U.R.S.S. sprijină invitaţia
Cinste ! Democraţie ! Demni­ — Jurăm ! naţionalităţilor conlocuitoare. — Vom dn-ntrupare vie/ sat mulţumiri călduroase gu­ României privind organizarea
Iubit conducător, bine-aţi tate !... — Jur că pe aceste princte Apoi, dansatorii celor trei ho­ Chemării ce străbaje/ întrea­ lui român“ vernului român, personal pre­
venit! — repetă mulţimea. Un moment emoţionant îl pii voi respecta toate naţiu­ re — muntenii, moldovenii ga Românie Muncă, echi­ In această zi de vi­ şedintelui Consiliului de Stat, la Bucureşti a Congresului“,
iar cel polonez a declarat că
Coborînd parcă de pe cul­ constituie evocarea celor 24 nile, poftind egală respectare şi transilvănenii îşi poartă tate, omenie ! brantă evocare a tradiţiilor Nicolae Ceauşescu, pentru in­ „salută găzduirea de către Ro­
mile domoale ale Apusenilor, de revoluţionari ale căror de la dînsele: nu voi încerca paşii într-o uriaşă Horă a U- — Ne angajăm. revoluţionare ale poporului vitaţia adresată ca această mânia, o ţară socialistă, a
de la Cîmpeni şi Abrud, pe busturi dăltuite în marmură să asupresc pe nimeni ! Dar nirii. Unit, poporul urcă ne­ nostru, ţara întreagă a trăit, importantă reuniune interna­ Congresului mondial al popu­
în aceeaşi comuniune de cu­
teren îşi fac apariţia 300 de au fost aşezate recent pe nici voi suferi să ne asu­ contenit treptele istoriei. Prin In acest moment sărbăto­ get şi simţire, momente înăl- I ţională, desfăşurată sub egida laţiei“.
tulnicărese care alcătuiesc o marea cîmpie a Libertăţii. Ca prească nimenea. Pe noi ro­ lupte proletare, cei ce mun­ resc, pe Cîmpia Libertăţii se ţătoare care îşi găsesc o sim­ Naţiunilor Unite, să aibă loc
adevărată cortină vie în faţa o secvenţă de autentic teatru mânii, ungurii şi saşii, firea cesc dau noi împliniri năzu­ repetă un nou jurămînt — bolică încununare într-o ho­ în capitala României. El a Reprezentantul indiei a ex­
„scenei naturale“. Sunetele antic răsună vocea crainicu­ ne-a aşezat într-o patrie ca inţelor străbune. In timp ce al cărui conţinut şi putere ră a unirii. Alături de miile subliniat că,- aşa cum a putut primat întregul sprijin al de­
prelungi şi grave ale tulni­ lui : împreună să asudăm culti- corul intonează cîntecul mobilizatoare ridică întregul de oameni, români, maghiari, constata personal,, cu prilejul legaţiei indiene pentru aceas­
celor înfioară văile, şesurile Bărbaţi de gînd, de spadă, vînd-o şi împreună să gus­ „Partidul“ de Vasile Pooo- popor la munca nobilă pen­ germani, veniţi aici de pretu­ recentei sale vizite la Bucu­ tă invitaţie, „în spiritul' rela­
şi satele, reconstituind apelul de curaj/ Din Iaşi, din Bucu­ tăm dulceaţa fructelor ei. vici, vocea crainicului recită : tru' făurirea, pe pămîntul Ţm- reşti, capitala ţării noastre în­ ţiilor tradiţionale, prieteneşti
tindeni, se prind în horă to­
tribunilor şi al revoluţionari­ reşti, din Lugoj, din Islaz şi — Jurăm ! răspund mulţi­ Dar dacă astăzi liberi / Sub triei noastre, a viitorului de varăşul Nicolae Ceauşescu, truneşte toate premisele pen­ dintre India şi România“. De­
lor adresat la 1848 iobagilor Blaj, iar corul vorbit rosteş­ mile prezente, asemeni înain­ soare ne-am văzut/ E pentru aur al omenirii — comunis­ tru buna desfăşurare a Con­ legaţiile Pakistanului, Egiptu­
din Transilvania. Odată cu te iar, fiecare nume : taşilor lor, jurămînt pe cane că partidul/ Pe lume s-a mul. Odată cu acest legă­ ceilalţi conducători de partid, gresului şi că guvernul român lui, Statelor Unite, Malayeziei,
glasul tulnicelor străbat pes­ Nicolae Bălcescu, Avram poporul nostru, constructor născut. mînt, este transmis mesajul care sînt înconjuraţi de mul­ este hotărît să acorde întregul Spaniei, Franţei, Angliei, Tuni­
ţime cu dragoste. Imensă cit
te marea cîmpie vocile crai- lancu, Mihail Ivogălnic.eanu, al vieţii noi, îl respectă astăzi — Şi s-a născut Partidul de solidaritate al partidului şi Cîmpia Libertăţii, această său concurs pentru reuşita siei, Olandei, Filipinelor. Cana­
-nicilor: Alexandru Ioan Cuza, Vasile cu sfinţenie în întreaga sa nostru Comunist — lumină — şi poporului nostru spre cele horă a unirii conferă noi va­ acestuia. dei şi altele au avut, de aseme­
E ţara-n sărbătoare ! Cîm­ Alecsandri, Simion Bărnuţiu, activitate. recită crainicul, iar după ei patru zări ale lumii, partide­ lenţe obiceiului străbun, sem- „Capitala României garan­ nea, cuvinte călduroase la adre­
pia libertăţii/ Din patru zări Gheorghe Magheru, Andrei Momente înscrise cu litere corul repetă : lor frăţeşti, popoarelor ce lup­ nificînd azi realitatea vie a tează organizarea, în cele mal sa invitaţiei guvernului român.
ne-adună, în cîntec să slă­ Mureşanu, Ion Heliade Rădu­ de aur în paginile istoriei se 1921. Răscruce de timp, tă sub steag de libertate. unităţii întregului nostru po­ bune condiţii, a acestei mari Reprezentantul Japoniei, mani-
vim/ Pp căuzaşii mîndri-ai lescu, P.etru Maior, Inochen- succed apoi pe marea cîmpie, răscruce de istorie ! In marea Cîmpie aşezată la por în jurul partidului, în festîndu-şi sprijinul deplin fa­
frăţiei şi dreptăţii/ Ce ne lă­ tie Micu Clain, Gheorghe în secvenţe vii şi emoţionan­ confluenţa de rîuri şi de frunte cu secretarul său ge­ reuniuni internaţionale“ — de­ tă de „oferta amabilă“ a Ro­
clara, reprezentantul Iugosla­
Sub conducerea partidului,
sară zestre exemplul lor su­ Şincai, Timotei Cipariu, Cos- te, susţinute de dansatori şi poporul a zdrobit lanţurile istorie, se aude iarăşi vocea neral viei. „Reafirmarea sprijinului mâniei, îşi exprima dorinţa
blim. tache Negri, C. A. Rosetti, corişti. împilării, deschizînd, la 23 crainicului — slăvind parti­ In aceste clipe. Cîmpia Li­ nostru pentru oferta generoa­ ca această importantă reuniu­
Versurile acestea simple e- Papiu Ilarian, George Rărit, Ideea paşoptistă a Unirii, August 1944, o nouă eră în dul, patria, conducătorul. bertăţii este însăşi inima na­ să a României — sublinia re­ ne organizată de O.N.U. să fie
vocă aidoma momentele de Cezar Boliac, Şandor P.etofi, istoria României. Momentul — Ceauşescu şi poporul — ţiunii noastre socialiste. Ca
mare tensiune din preajma Ştefan Ludwig Roth, Eftimie care şi-a găsit împlinire in este ilustrat muzical prin răspunde mulţimea. pretutindeni acolo unde se prezentantul Braziliei — con­ cunoscută, de acum înainte,
1859, a trezit, în aceeaşi mă­
revoluţiei, cînd, spre Blaj, Murgu, Ion Ionescu de la cîntecul „Mîndră zi a liber­ — Dăm glas şi noi maghia­ află t o v a r ă ş u l Nicolae stituie pentru noi o ocazie sub denumirea de „Congresul
porneau călări sau pe jos Brad. Golescu . Negru, Aron sură, simţirile mulţimii adu­ tăţii". Pe acest fundal muzi­ rii, ’ Că-n rînd cu întreg po­ Ceauşescu, întîinirea secreta­ fericită, cu atît mai mult cu de la Bucureşti“.
grupuri, cete, convoaie de ţă­ Pumnul. nate la Blaj. Hora Unirii, pe cal, pe teren îşi fac apariţia porul / întreaga noastră via­ rului general cu oamenii
dansatori
de
care
grupuri
rani de pe Tîrnave şi din După fiecare nume o fată din Muntenia şi Moldova o primele eşaloane ale grupu­ ţă/ Urmăm conducătorul ! muncii devine o mare sărbă­
Apuseni, din Maramureş şi un băiat purtînd buchete realizează acum într-o admi­ lui coregrafic „Muncă şi — Partidul, . Ceauşescu şi toare. Celui care trăieşte cu Televiziune tă de la Scheveningen;
şi de pe Someş, de la de flori se îndreaptă spre rabilă montare coregrafică, construcţie contemporane". In poporul — răspunde mulţi­ gindul şi fapta pentru ponor 18.00 Telex;
Zalău şi Năsăud, din Fă­ monumentul revoluţionarului semnifică acest moment lu­ scene de mare ţinută artisti­ mea. îi sînt adresate calde urări, îi 9,00 Curs de limba rusă. 18.05 Tragerea Loto;
găraş şi .Ţara Bîrsej, _ cu evocat, aşezi nd la piedestal minos al istoriei noastre. că, dansatorii înfăţişează pa­ — Şi glas german răsună/ sînt oferite penumărate flori. Lecţia a 54-a; 18,15 Cum vorbim;
steaguri tricolore în mîini ^ şi florile recunoştinţei. Apoi, în tria — Republica Socialistă In rînd cu-ntreg poporul/ In 9,30 O viaţă pentru o idee: 18,35 La volan — emisiune
cu nădejdea izbăvirii de io­ liniştea care învăluie Cîmpia, Un inspirat tablou coregra­ România, cu bogăţiile, cu Datria străbună,/ Cu toţii Cu această aleasă cinstire, to­ Gheorghe lonescu-Şi- pentru conducătorii auto;
băgie în inimi, demonstrînd răsună cuvintele rostite de fic evocă momentul 1877, a- împreună/ Urmăm conducă­ varăşul Nicolae Ceauşescu şeşti; 18.50 Teleconferinţa de presă;
lumii că românii sînt o na­ vizionarul Bărnuţiu, cel care nul dobîndirii independenţei frumuseţile, cu ' hărnicia oa­ torul. este însoţit la fiecare pas, 10.00 Telex; 19.20 1001 de seri;
ţiune puternică, de sine-stă- electriza masele, cu 125 de prin lupte şi jertfe de sînge. menilor ei. de-a lungul istoricei cîmpii 10,05 Publicitate; 19.30 Telejurnal. Cincinalul
tătoare, cu dreptul la o viaţa ani în urmă : Istoria noastră, a celor împi­ Alte grupuri de dansatori Acelaşi puternic refren — 10,15 Avanpremieră; înainte de termen —
liberă şi independentă. laţi de veacuri, capătă cu din zeci de mii de glasuri: pe care o străbate în acla­ 10,20 Teatru scurt: „Pariul" de cauză a întregului po­
...„Naţiunea română nici fiecare treaptă valenţe noi. ilustrează cu înalt simţămînt — Partidul, Ceauşescu şi
întreaga mişcare a maselor voieşte a domni peste alte maţiile şi ovaţiile mulţimii, Ştefan Berciu; por;
de la 1848, către Blaj, este naţiuni, nici nu va su­ Glasul crainicului marchează emoţional — partidul, rolul poporul ! luîndu-şi rămas bun de la 10,50 Şelecţiuni din emisiu- 20.00 Cîntecul săptămînii:
ascensiunea
neamului
nostru
simbolic reprezentată acum feri a fi supusă altora, ci cu versuri inspirate. crainicul recită : Azi, stăpîni Cîmpia, măreaţa Cîmpie reprezentanţii naţiunii care au nea-concurs „Cîntare „Ţara mea”;
de grupurile numeroase de voieşte drept egal pentru pe-a noastră soartă/ Făurim freamătă, pare o mare tălă- avut bucuria să sărbătoreas­ patriei"; 20.05 Studioul de poezie:
tineri si vîrstnici din Lan- toţi". E în urcare timpul./ Se-a- un nou destin/ Socialismul zuită, mulţimea trăieşte cli­ 11.30 Film documentar: „Pă­ „Făptura ta in stih o
crăm, fluieraşi din Şugag şi prind idei de jar/ Idei so­ făurim ! / Viitorul comunist pele bucuriei supreme scan- că, împreună cu secretarul durile viitorului“; să trăiască". Emisiune
Alba, de formaţiuni de In sprijinul acestor idei, cialiste, ce nu cunosc hotar,/ dînd : general al partidului, aniver­ 11.40 Comici vestiţi ai ecra­ literar-muzical-coregrafi-
dansuri oopulare din Munte­ vin cuvintele rostite la 1848 de Ca un triumfător preludiu/ ne e ţelul cel mai drag / Că­ Poporul — Ceauşescu — sarea revoluţiei de la 1848. nului: Charlie Chaplin; că ;
nia şi Moldova, acestea din maghiari, în adunarea lor de La veacul mare proletar. tre care noi, poporul, demn România ! 12.30 Moment folcloric; 20.30 Film artistic: ..Tată cu
urmă semnificând participa­ la Lutita : „Noi nu sîntem In acest timp, pe teren îşi şi liber şi stăpîn / Strîns unit Ceauşescu — eroism ! ★ 12.40 Municipalitatea răspun­ de-a sila". Producţie a
rea revoluţionarilor de la duşmanii nici unei naţiuni, România — comunism ! de bucureşteanului; studiourilor cinemato­
dimpotrivă, îmbrăţişăm cu face apariţia un grup de sub roşul steag/ Ne îndrep­ In aceeaşi zi, tovarăşul | grafice din Iugoslavia;
1848 din Ţările române. la Pe buzele tuturor înfloreş­ '13,00 Telejurnal;
lupta fraţilor lor din Tran­ braţele noastre frăţeşti pe sportivi care 'flutură, alături tăm cu pasul sigur/ Cum te un vers care vibrează-n Nicolae Ceauşescu, ceilalţi g 15.00 Tenis de cîmp: Olanda 22.00 24 de ore;
toţi compatrioţii noştri care
silvania. vorbesc diferite graiuri şi de drapelul tricolor, un ma­ ne-a învăţat Partidul nostru milioane de gînduri şi inimi : conducători de partid şi de | — România. Primele 22.20 Teleqlob: Roma văzută
de 8 români;
Poporul — milioane unite sîntem doar duşmanii oame­ re steag roşu, pe care le în­ Comunist Român. E toată ţara românească-n stat, care l-au însoţit la ma- 8 două meciuri de siniolu 22.50 Inter "retul nreterat: Be-
rea sărbătoare populară de •'j
din cadrul „Cupei Da-
într-o fiinţă/ Aduce flori de nilor vechii orînduiri“. Iar gemănează apoi în fruntea Corul intonează cîntecul sărbătoare. la Blaj, s-au reîntors în Ca- n vis". Transmisiune direc­ none Sinulescu.
faptă şi foc de conştiinţă/ La mai apoi se fac auzite cu- coloanei. „Glorios Partid“. Pe muzică de I. D. Chires- pitală.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr. ţetru Grozfc ar. 35, Telefoane: 72138 (economici 11588 fviata satului!. 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură sport) — Tiparul I. P. Deva