Page 61 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate fările, unifi-vă!
Tovarăşul

m c m i C E A ü S ï s c u

a primit un grup de

ziarişti iranieni

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, redactor la grupul de presă
secretar general al Partidu­ „Kayhan".
lui Comunist Român, pre­ La primire au fost de fa­
ţă tovarăşii Dumitru Popescu,
şedintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste Româ­ membru al Comitetului Exe­
cutiv, secretar al C.C. al
nia, a primit, vineri, pe zia­
riştii iranieni Mansour Mo- P.C.R., preşedintele Consiliu­
lui Culturii şi Educaţiei So­
slehi, comentator principal
cialiste, şi Constantin Mitea,
ÀNUL XXV Nr. 5709 SIMBĂTĂ 19 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI al Radioteleviziunii iraniene, consilier al preşedintelui
Rasoul Arvanaghi Kermani, Consiliului de Stat.
redactor la grupul de presă
Cu acest prilej, tovarăşul
„Etalaat“, Siamak Tamjidi, Nicolae Ceauşescu a acordat
redactor la Agenţia de presă un interviu ziariştilor irani­
„Pars“, şi Farajhollah Saba, eni.

Lucrările Consiliului

învăţămîntului superior

Vineri, s-au desfăşurat lu­ măsuri privind îmbunătăţi­
crările Consiliului învăţămîn­ rea structurii şi conţinutului
tului superior, la care au învăţămîntului superior, a-
participat tovarăşul Paul Ni- probat de Comitetul Execu-
culescu-Mizil, vicepreşedinte tiSr al Comitetului Central al
al Consiliului de Miniştri, partidului din septembrie
ministru al educaţiei şi în­ 1971, care au stabilit orien­
văţămîntului, şi membrii con­ tările de bază pentru moder­
siliului, rectorii instituţiilor nizarea şcolii superioare şi
REDUCEREA CONSUMURILOR—CARTE IE de învăţămînt superior, ca­ creşterea rolului ei în viaţa
Pcrs.everînd în preocu­ dre didactice, reprezentanţi societăţii noastre.
parea de a găsi noi căi şi ai Uniunii Asociaţiilor Stu­ In cuvintul lor, participan­
resurse de economisire, denţilor Comunişti, ai centre­ ţii au analizat pe larg sar­
harnicul colectiv de muncă lor universitare de partid, cinile de perspectivă ale în­
al I.M. Barza — investind VIZITĂ A FIECĂRUI SALARIAT ministerelor şi organelor cen­ văţămîntului superior şi ari
multă pric.epere şi hărni­ trale. Au fost dezbătute pro­ făcut propuneri cu privire la
cie în activitate — înscrie punerile Ministerului Educa­ diversificarea modalităţilor
noi succese la capitolul re­ ţiei şi învăţămîntului privind de participare a studenţilor
ducerii cheltuielilor mate­ CÎTEVA OPŢIUNI HUNCITOREŞTI PE ACEASTĂ Uzina de preparare a minereurilor Teliuc. A intrat In repa­ continua perfecţionare a în­ la procesul instructiv-educa-
riale d.e producţie. Una raţii capitale cuptorul nr. 4. Echipe complexe, bine pregătite, văţămîntului superior, în lu­ tiv, pentru integrarea lor mai
daii asaltul pentru terminarea iu crării în 30 de zile faţă de 50,
dintre cele mai semnifi­ LINIE, PROBATE PRIN FAPTE cit este termenul planificat. In imagine: echipa comunistului mina Directivelor Plenarei rapidă in producţie, după în­
cative inţiative în acest Gheorghe Crcţu execută asamblarea capului de descărcare a Comitetului Central al P.C.R. cheierea studiilor.
sens, născută încă din cuptorului. Foto: VIRGIL ONOIU din 1968 şi a Planului de (Agerpres)
Permanentizarea,
nece­
ca
19G9, este ridicarea rosto- sitate, a ideii' de economi­ de la secţiile care confecţio­ scurs din acest an, la F.I.L.
nează produse pentru export
goalelor din piatră brută sire a diverselor valori ma­ şi fondul pieţei. Peste 1500 Orăştie s-a realizat o depă­
şire a beneficiului planificat
— ceea ce duce la econo- teriale — «arcină accentuată
î misirea unor importante pregnant în documentele kg de metal sînt economisite cu aproape 400 000 lei. Campania agricolă de primăvară
astfel în fiecare lună“. Prin ,
cantităţi de Lemn de mi- La Uzina ..Victoria" Călan,
partidului nostru — se des­ aducerea unei maşini de su­ tovarăşul Gheorghe Joldescu,
făşoară simultan cu educa­ dat cap la cap resturi de ţea- şef de brigadă în cadrul tur­ Sărbătorirea
rea oamenilor pentru înţe­ vă, fabrica va putea, de ase­ nătoriei de radiatoare, ne-a
legerea cit mai profundă a menea, să valorifice cele cir- . spus : ..Pe aprilie, media re­ primei promoţii Obiectivul principal al lucrătorilor de pe ogoare:
Piatra poate dezideratului respecr ca 250 tone deşeuri de ţeava, butului pe sortiment a fost
esenţei
tiv. Se ştie, de pildă, că re­
de 7 la sută. In zilele care
ducerea cu numai un pro­ rezultate pînă acum din pro­ au trecut din luna mai, prin- da subîngineri
telei
copiei
ducţia
stîlpilor
cent a cheltuielilor materia­ pentru export. Avîncl un ma­ tr-o mai bună confec­
le din industrie — la nivelul re randament, utilajul res­ ţionare a miezurilor şi o a- 'hunedoreni încheierea semănatului
înlocui lemnul ! pectiv va putea fi întrebuin­ tenţie sporită în procesul de tul de subingineri din Hu­
anului 1973 — aduce un plus
Azi şi mîine, Ia Institu­
de 4 miliarde lei la venitul
formare-turnare, am reuşit să
ţat şi în alte lucrări complexe
naţional şi, totodată, o creş­
de sudură. Turnătoria, con­
tere substanţială a bunăstă­ fecţiile metalice se înscriu cu MARIN NEGOITA nedoara are Ioc o sesiune Sa toate culturile şi pe
rii întregului popor. In reali­ importante economii de ma­ de comunicări i.ehnico-şti-
■ă. Echipa condusă de mi- tate însă rezervele, posibili­ terii prime şi materiale. Glo­ inţifice consacrată sărbăto­
>rul Ioan Cleju, care ac- tăţile, căile de economisire bal, în perioada care s-a (Continuare in pag. a 3-a) ririi primei promoţii de toate suprafeţele
lonează în raionul —120 sînt mult mai mari. Din a- absolvenţi ai institutului.
ni din cadrul sectorului ceste motive, in astfel de ac­ La lucrările sesiunii, ca­ LUCRĂTORI DE PE OGOARE! Conducerile unităţilor agri­
Musariu I, a obţinut pînă ţiuni trebuie pornit întot­ re se desfăşoară simultan cole socialiste, unde unele
în prezent rezultate remar­ deauna de Ia gîndirea oame­ în patru secţii — tehnolo­ - Urgentaţi lucrările de evacuare a apelor de culturi au fost compromise,
cabile prin aplicarea aces­ nilor aflaţi direct în sfera Notă Recuperaţi armăturile! gie, siderurgică, electrome­ pe terenurile arabile şi semănături I trebuie să-şi asigure de ur­
tei iniţiative. producerii bunurilor, de la canică metalurgică, mate­ - Folosiţi Ia maximum timpul de lucru, tractoa­ genţă seminţele necesare de
soluţiile pe caro le propun. La minele Văii Jiului s-au jâcut în aijyl trecut paşi imnoi;- matică. fizică. chimie şi porumb din grupele timpurii-
De asemenea, prin folo­ ştiinţe sociale'— participă rele şi maşinile pentru intensificarea ritmului de pre­
sirea . în lucrările de susţi- Ani găsit crteya cl in aseme­ tanţi pe linia 'reducerii cheltuielilor materiale de producţie. La studenţi din Hunedoara şi gătire a terenului şi încheierea grabnică a însămîn- (90 şi 100), precum şi pe cele
| ncr.e a stilpilor metalici, în nea opţiuni muncitoreşti, pro­ acest capitol, un aport substanţial şi l-a adus acţiunea de re­ de la alte institute politeh­ pentru culturile furajere. Zil­
loc de cadre din lemn de bate solid prin fapte. în uni­ cuperare a armăturilor metalice de la lucrările mai vechi. nice din ţară, specialişti ţârii porumbului I nic, trebuie să se verifice
brad, au fost economisiţi tăţi economice ale judeţului In acest an, lucrurile stau cu totul altfel. Dacă la mina din producţie, cadre uni­ - Identificaţi toate terenurile necultivate şi nu suprafeţele însămînţate pen­
70 mc de lemn. Totodată, nostru. Lupeni, in anul trecut, pentru 11 538 mc s-au folosit armături versitare. lăsaţi neînsămînţată nici o palmă de pămînt 1 tru a se putea lua măsuri o-
trecînd la exploatarea unui Pentru muncitorul Ioan în valoare de numai 6,5 milioane lei, în primul trimestru din Dedicate ac.sleiaşi sărbă­ perative în vederea reinsă-
nou panou, toat.e lucrările Cristea, şeful unei echipe de acest an, numai pentru 4 324 mc s-au consumat armături noi tori, azi la orele 16 vor încheierea de urgenţă a în- conducerile unităţilor socia­ mînţării culturilor compromi­
de susţinere necesare aici lăcătuşi din cadrul F.I.L. O- in valoare de 3,4 milioane lei. Aceasta reflectă o slabă preo­ avea loc, la casa de cultu­ sămînţărilor la toate culturi­ liste trebuie să ia măsuri se. De asemenea, este nece­
au fost executate cu stîlpi răştie, economisirea metalu­ cupare pentru refolosirea armăturilor de la lucrările mai vechi. ră din localitate, festivită­ le şi pe toate suprafeţele con­ pentru urgentarea lucrărilor sar să se controleze toate te­
metalici recuperaţi din ve­ lui constituie o problemă per­ Un caz similar există la mina Dilja, unde în afara celor ţile consacrate primilor stituie în aceste zile obiec­ de evacuare a apelor de pe renurile care n-au fost încă
chiul loc de muncă, -fapt ce manentă de muncă. „Lucrînd 1 278 armături recuperate, şi altele 300, care se află in faţa absolvenţi. Cu ac-est prilej, tivul principal al lucrătorilor toate terenurile arabile, folo­ însămînţate, pentru ca pe
s-a soldat cu alte valori e- la armături metalice — ne-a atelierului de mai multe săptămîni, in subteran mii de bucăţi colegii lor mai mici le vor de pe ogoare. O atenţie deo­ sind cit mai intens mijloace­ parcelele unde terenul s-a
conomisite pentru avuţia declarat lăcătuşul — am ob­ de armături stau nefolosite. Mai mult, în abatajele aceleiaşi oferi un bogat program sebită trebuie acordată înche­ le mecanice şi forţele umane zvîntat să se intre imediat la
obştească. servat că putem utiliza pen­ mine există şi o maşină pentru reprofilarea armăturilor care nu ierii însămînţării porumbu­ de care dispun. Totodată, în executarea lucrărilor de pre­
tru acestea şi anumite res­ este folosită la întreaga capacitate. artistic. lui şi culturilor furajere, .iar unităţile agricole socialiste gătire şi semănat.
turi de materiale provenite în fermele legumicole însă- de stat şi cooperatiste, unde In toate localităţile şi uni­
mînţările fasolei, castraveţi­ însămînţarea porumbului nu tăţile agricole socialiste, or­
lor şi plantării verzei, a roşii­ s-a încheiat încă, întregul ganele locale de partid şi de
PAGINA A ll-A lor şi ardeilor. parc de tractoare şi maşini stat, specialiştii, trebuie să
să fie folosit din plin, din
Organele locale de partid,
y Participanţi Io concursul specialiştii din agricultură, zori şi pînă seara, la pregăti­ identifice toate terenurile
necultivate şi, indiferent de
terenului
semănat.
şi
rea
„Traian Lalescu" Un deziderat major ai activităţii de partid Toate tractoarele şi maşinile mărimea lor şi de proprietar,
să fie luate măsuri în vede­
de semănat trimise în ajutor
rea însămînţării acestora in
Lucrări de seton din alte unităţi, precum şi
Din iniţiativa Ministeru­ şi 13 mai la Institutul po­ cele proprii, să fie utilizate
lui Educaţiei şi învăţămîn­ litehnic „Traian Vuia" din Perfecţionarea cu maximum de randament. (Continuare tn pag. o 3-a)
tului şi a Comitetului E- Timişoara şi Ia Universi­
xecutiv al Uniunii Asocia­ tatea din Bucureşti. sistemului de organizare şi control
ţiei Studenţilor Comunişti La bazele electrotehnicii
din România, în toate cen­ au participat studenţii O activitate susţinută se
trele universitare din ţară Gheorghe Mastici, Gheorghe al îndeplinirii hotărârilor desfăşoară la ferma pomico­
s-a desfăşurat în cursul Anghel şi Manucl Uamirez lă a C.A.P. din Toteşti pen­ Au terminat semănatul porumbului
lunii aprilie faza locală Proenza, din anul II, la -Schimb de experienţă organizat de Comitetul judeţean de partid- tru executarea lucrărilor de
a concursului profesional mecanică — Mihai Pîini- întreţinere şi combatere a
„Traían Lalescu", la mate­ şoară, Silviuţ Iancu, Tudor dăunătorilor. Aici, mecaniza­ C.A.P. Aurel Vlaicu cum şi tovarăşii Aurel Mariş,
riile fundamentale în in­ Milotin din anul I şi An­ torii Ion Brăilă, Vaier Li- preşedinte, şi Ion Făgădaru,
stitutele politehnice şi în drei Tiberiu, Iosif Andraş, honi, Tiberiu Dănescu şi Folosind din plin timpul inginer şef.
facultăţi .? de profil ale u- şi Aurel Suciu din anul II, Lăscuţ Balica, lucrînd cu prielnic pentru pregătirea te­
-
niversităţilor: matematică, iar la matematică — stu­ multă sîrguinţă, au stropit renului şi însămînţarea po­ C.A.P. Pişchinţi
mecanică, chimie şi baze­ denţii Liviu Ungur, Ilie, pînă ieri un număr, de rumbului, ţăranii cooperatori
le electrotehnicii. Concursul Slepănescu, Ionel Stanciu 162 000 pomi împotriva făi- din Aurel Vlaicu au termi­ încheierea îniămînţării po­
are scopul stimulării pre­ şi Matei Chirimbu din anul nării, rapănului şi păianje­ rumbului în această unitate
gătirii studenţilor din anii I. nului brun. In acelaşi timp, nat ieri această lucrare pe constituie o realizare im­
I şi II la disciplinele de La buna pregătire pentru cooperatorii Lăscuţ Mălăiş- întreaga suprafaţă de 136 ha. portantă a cooperatorilor şi
bază, pe care se grefează concurs a acestora a con­ tean, Ionel Medrea, Constan­ La încheierea cu succes a a- mecanizatorilor în lupta
obiectele de specialitate din tribuit cercul de matemati­ tin Turcu şi Ienăşel Cozac. cestei lucrări şi-au adus con­ pentru obţinerea de recolte
anii următori. La etapa din că din institut, unul din­ au arat printre pomi o su­ tribuţia mecanizatorii Vaier bogate. S-au evidenţiat prin
21 aprilie s-au calificat, la tre cele mai active cercuri prafaţă de 20 ha de livadă. Bota, Iosif Herţa, Ionel Io- munca depusă mecanizatorii
Institutul de mine din Pe­ ştiinţifice, sub conducerea Cooperatorii Romuluţ Mihă- sif, Simion Tocaci, coopera­ Ion Dănilă, Marin Haţegan,
troşani, 13 studenţi pentru prof. univ. dr. Wilhelm esc, Nelu Medrea, Aurel I- toarele Valeria Trifu, Lucre­ Ion Laza, Remus Siminic şi
faza republicană, care s-a Kecs şi asistent univ. Ion văncescu, Otilia Tudoni, Io­ ţia Tira, Valeria Dînşorean, brigadiera de cîmp Femia
desfăşurat în zilele de 12 Matei. nel Bărbulescu, Saveta Mi- Maria Vaidean şi -alţii, pre­ Popovici.
huţoni, Antiţa Popa, Ioana
Dobrean, Leontina Vlăiconi,
Victoria Vlaic, Lucreţia Pas-
cotefcu şi alţi 15 cooperatori
lucrează în fiecare zi, sub Valorificarea resurselor locale*—
] La Cabinetul judeţean de partid conducerea ing. Veron'ica Se-
runa, şeful fermei şi Moise
Mălăeştean, ajutorul său, la izvor de venituri pentru C.A.P.
j s-au deschis două expoziţii cu un prăşitul în jurul pomilor. Punerea în valoare a resurselor locale de materii pri­
Toate lucrările de întreţine­
re a pomilor sînt la zi. Pî­ me constituie un important izvor de venituri pentru coo­
valoros material documentar nă în prezent s-a arat între perativele agricole de producţie. La C.A.P. din Ciula
Mare, unde calcarul — materie primă pentru fabricarea
rîndurile de pomi pe o su­
Expoziţia „80 de ani de la crearea partidului politic prafaţă de 110 ha, s-au dis­ varului — este din abundenţă s-a înfiinţat o vărărie. Coo­
Mecanizatorii Ion Opric şi Moise Bojin au angajat şi lucrează în acord global întreaga su­
î al clasei muncitoare" — organizată Ia Cabinetul judeţean prafaţă de 75 ha, cultivată cu cartofi de către C.A.P. Ostrov. Toate lucrările dc pregătire a cuit 26 şi s-au fertilizat cu peratorii Constantin Olărăscu, Dionirie Lăsconi şi Aurel
de partid şi deschisă zilele trecute — condensează, în ex- terenului şi plantare au fost făcute în condiţii agrotehnice ireproşabile. Plantele au- răsărit şi îngrăşăminte chimice şi na­ Avrămescu, specialişti în producerea varului, au fabricat
j ponatele sale, istoria unui secol de lupte sociale şi de afir- se dezvoltă viguros. Acum toată atenţia este îndreptată spre întreţinerea culturii. In fotografie: turale 99 000 pomi şi s-a să­ în primele 4 luni ale acestui an 18 tone de var. Din vîn-
: mări plenare a clasei noastre muncitoare, a maselor popu- mecanizatorul Ion Opric- execută prima praşilă pe ultimele hectare. pat în jurul unui număr de zarea varului cooperativa a realizat un venit de 18 000 lei.
I lare, de la începuturile miş cării muncitoreşti şi pînă 33 000 pomi.
• in zilele noastre.
i Fiecare panou, bogat ilustrat şi argumentat, înfăţi-
: şează evenimente, acţiuni deosebit de semnificative: înce- LOCUL I PE JARĂ meşteşugăreşti — „Reteza­ spre perfecţionarea unor dlficlu se realizează prin amatori au prezentat pie­
O seară de poezie de­
j puţurile organizării clasei muncitoare, activitatea de răs- tul“ şi „Haţegana“, reali­ servicii făcute populaţiei. contribuţia în bani şi sa de teatru „Vaccin con­ dicată lui Eminescu, a a-
j pîndire a marxismului în România, răscoalele ţărăneşti La faza judeţeană a zatoare ale unor rezultate muncă voluntar-patriotică tra lenei“. Alături de ti­ vut loc la biblioteca co­
foarte
j din anul 1888, acţiunile muncitoreşti de la sfîrşitul seco- concursului profesional economice cooperaţiei hune meş­ în FESTIVAL CORAL a cetăţenilor. Valoarea de­ nerii din sat — Liviu O-' munală din Toteşti. Cu
sistemul
„Cel mai bun diriginte de
vizului se ridică la 400 000
acest prilej, a vorbit pro­
j lului al XlX-lea. Mai multe exponate sînt consacrate me- oficiu poştal rural“, Mar­ teşugăreşti, şi factori de „CINTEC DE MAI" lei, după cum ne infor­ nica, Aron Magdescu, Ne­ fesoara Cornelia Ceapra-
; morabilului eveniment din anul 1893 — crearea partidu- gareta Tanzer, diriginta conducere a activităţii de mează directorul şcolii ge­ lu Magdescu, Septimiu zovlci, de la şcoala ge­
lorgoni, Minuc Illoni, — au
Astă seară, Casa de cul­
; lui politic al clasei muncitoare din România —, puterni- oficiului P.T.T.c. Aninoa- prestări prin unităţile tură din Hunedoara găz­ nerale de 8 ani, Ion Po­ jucat profesorii Laurenţiu nerală din localitate.
pescu.
sa, s-a clasat prima. Drept
U.J.C.M., din judeţ.
j cului său ecou internaţional în Rusia, Germania, Franţa, urmare, a participat ca duieşte un festival coral, Zilnic, pe acest şantier, Herbeiu (directorul cămi­
; Austria, Italia, Bulgaria şi alte ţări, luptei P.S.D.M.R. reprezentantă a judeţului ACHIZIŢII DE UTILAJE intitulat sugestiv „Cîntec întilneşti muncind zeci de nului cultural din Răchi- VREMEA
; pentru cucerirea de drepturi şi libertăţi democratice, pen- nostru şi la faza pe ţară PENTRU GOSPODĂRIA de mai“. Festivalul, la ca­ localnici. Amintim pe cîţi- tova), Dorei Tăşală şi Ele­
re îşi dau concursul for­
Dovedind
a
concursului.
j tru unitatea statului naţional, participării socialiştilor ro- j cunoştinţe multilaterale, COMUNALĂ maţiile corale ale C.S.H., va dintre aceştia: Tereze na Margea. Pentru 24 ore
mâni Ia congresele socialiste internaţionale, solidaritatea j teoretice şi practice, Mar­ I.C.S.H. şi clubului din Clep, Teodora Moconi, O- ACŢIUNI CU CARTEA
iivia Voiconi, Maria Clep,
I mişcării muncitoreşti din ţara noastră cu prima revoluţie ; gareta Tanzer s-a clasat întreprinderea judeţeană Ghelar, vor oferi iubitori­ Vaier Clep, Ion Clep, Ml- Vremea se menţine ră­
lor acestui gen muzical o
pe locul întîi şi pe ţară,
; rusă şi apoi cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, j ciştigind unanime apre­ da gospodărie comunală gamă bogată şi aleasă din nuţ Păran. Intre acţiunile organiza­ coroasă, mai ales noaptea.
: Dcrulînd filele istoriei, expoziţia înfăţişează actul de j cieri şi... premiul de 4 000 şi locativă a achiziţionat cele mai îndrăgite cîntece, te de biblioteca comunală Cerul va fi variabil, tem­
silit
Local
noros.
porar
in acest an autobuze ne­
din Densuş, pc linia popu­
j la 8 mai 1921 — crearea P.C.R. —, lupta revoluţionară a j lei. cesare transportului în co­ precum şi noile piese in­ EXPUNERE larizării cărţii politice, se posibile averse de ploaie,
troduse în repertoriu.
; maselor populare, sub conducerea comuniştilor, împotri- j mun, autoutilitare şi alte La căminul cultural din însoţite de descărcări e-
j va pericolului fascist, pentru independenţă şi suverani- j SCHIMB DE EXPERIENŢĂ utilaje de salubrizare, au­ O NOUA ŞCOALĂ Ciula Mică a avut loc ex­ înscrie prezentarea, în fa­ lectrice. Vint slab pînă Ia
unui
însemnat
număr
ţa
potrivit
şi
nord-vest
din
\ tate naţională, evenimente scumpe poporului nostru — 23 : Ieri, la Haţeg, a avut tomacarale etc., în valoa­ ÎN CONSTRUCŢIE punerea pe tema „Revolu­ de cititori, a volumului nord. Temperaturile mini­
ţia de la 1848“. Despre în­
i August 1944, congresele al IX-lea şi al X-lea ale parti- j loc experienţă între schimb re dc 3 300 000 lei. Un pas La Boiţa se află în con­ semnătatea acestui eveni­ „Probleme fundamentale me vor oscila între zero
interesant
un
plus
în
şi 5 grade, iar cele ma­
spre
mai
buna
coo­
de
1 dului —, afirmar.ea P.C.R. ca detaşament activ ai mişcării j peratori meşteşugari dc ţare a oraşelor noastre, strucţie o nouă şcoală cu ment a vorbit profesoara ale dezvoltării societăţii xime între 11 şi 17 grade.
gospodărire
şi
înfrumuse­
Angela Părău.
comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al uriaşului front
muitilateral
dez­
socialiste
posibili­
Dimineaţa,
local,
la cele două cooperative
opt săli de clasă. Noul e-
antiimperialist mondial. In continuare, artiştii voltate“. tate de brumă.