Page 63 - Drumul_socialismului_1973_05

ÍSW-. 4t;fc.gttgCTrfiTOa
DRUMUL SOCIALISMULUI ft Nr. 5 709 ® SIMBÀTÀ 19 MAI 1973

Pentru executarea lucrări­
C onducerea de partid port, amenajări, lucrări de lor în acord global, forma­ plicit pentru Creşterea pro­ subteran-, la instalaţiile de ucerei consumurilor
şi de stat a venit în
transport Cu funicularul, la
montaje şi instalaţii etc.),
ductivităţii muncii.
sprijinul muncitorilor care se execută după nor­ ţia de lucru încheie cu con­ Acord ui pe bază de nor- instalaţiile şi secţiile de
mineri printr-o serie de mă­ mative de muncă, de per­ ducerea unităţii un contract- mă-plan aduce un element preparare a minereurilor, la
suri luafcè la sfîrşitul anu­ sonal sau de deservire şi a angajament în oare se pre­ nou actualului sistem de sa­ ateliere şi secţii electrome­
lui 197Í2 cum sînt : reduce­ căror realizare condiţionea­ văd cantităţile lucrărilor de larizare şi anume acela pri­ canice etc. (Unhtite diti pag. 1) metalului. „Cu ce se arunca
rea vechimii minime nece­ ză executarea lucrărilor de executat, volumul manope­ vind creşterea cîştigurilor Pe lingă stimularea de­ mai puteai scoate un seg­
sare pentru promovarea în bază. In aceste cazuri, prin rei, termenele de execuţie, salariaţilor proporţional cu păşirilor de plan, această feducem rebuturile cu 5 la ment de tobă!“ — ne-a de­
clarat strungarul. De aseme­
categorii a muncitorilor din aplicarea acordului global forţa de muncă necesară depăşirea sarcinilor de pro­ formă de salarizare Cointe­ iută faţă de medie". La sec­ nea, pînă nu demult, cuzine­
subteran, posibilitatea înca­ să obţine o corelare mai etc. Pe toată durata de exe­ ducţie. Variantele de salari­ resează colectivele de mun­ ţia furhale, Francisc Laszlo, ţii pentru OSiile de locomoti­
drării muncitorilor mineri bună a salariilor muncito­ cuţie formaţia de lucru pri­ zare aplicate pînă în pre­ că din unităţile miniere la şef eehipâ dozare, fte-a vor­
de la fronturile de lucru rilor auxiliari, de deservire meşte avansuri în raport cu zent prevăd că salariul ta- realizarea sarcinilor de plan bit cî&sprë nèeësit'atëa efec­ vă se 'turhau după Un anu­
subterane direct în treapta cu un număr mai mic de tuării procesului de încărca­ mit model şi cîntăreau 25 kg,
a Il-a, fără condiţii de sta­ forţe de muncă. Astfel, în re a agregatelor în deplină iar după prelucrarea prin aş-
giu, introducerea formelor caZul realizării sarcinilor de concordhnţă 'cu reţetele măr- , chiere, ajungeau la 16—17
de salarizare în acord glo­ producţie Cu uh număr mai êilor de fontă solicitate de kg. La fiecare piesă, deci, a-
bal şi în acord pe bază de mic de forţe de muncă de­ beneficiari — fapt èe se rea­ proape 10 kg de metal se
tuirea fondului de premiere Noile forme de cât cel planificat, fondul de lizează, în prezent, pe deplin, transformă îh şpân, lai- mun­
normă de plan şi consti­
printr-o creştere bună şi a
ca de prielUcrare dura în to­
muncitori­
aferent
salarii
de 1 la sytă, pentru reali­ lor neutilizaţi se acordă ce­ Producţiei obţinute. tal 4 ore. „In prezent — ne-a
zări excepţionale. lor care au participat la Pe bază dè grafice lunare, spus Lucian Neamţh, tehni­
Aceste măsuri au fost pri­ realizarea producţiei-. personalul tchnico-ingineresc cian . la serviciul programa­
mite cu o deosebită bucu­ minerit-pîrghii Acordul pe bază de nor- de lă întreprinderea de reţe­ rea şi lansarea producţiei —
rie de colectivele de mă-plan dă posibilitatea de le ele'ctrice DeVâ cxdbntă con­ cuzineţii Se toarnă după o
muncitori din unităţile a se stabili, pe lîngă indica­ troale de noapte la staţiile metodă nouă, direct în cutia
minière aparţinătoare de tivul cantitativ luat în con­ proprii din oraşele judeţului-. respectivă. Piesa turnată are
Centrala minereurilor Deva sporirea producţie siderare la depăşire, şi a- Simültàn cu aceasta, este circa 15 kg. In plus, se re­
şi constituie un puternic sti­ numite criterii calitative ale contrôlât şi iluminatul pu­ duce manopera strungarului,
mulent pentru realizarea şi activităţii, care să influen­ blic, acţiune ce se concreti­ ajustOrUlui şi rabotorului 1".
depăşirea sarcinilor de ţeze proporţia de acordare zează prin propuneri de rea­ Şi în se'CtOrul CaZângCrie Se
plan pe anul 1973, precum a depăşirilor de plan. ducere permanentă a ilumi­ economisesc însemnate canti­
şi pentru realizarea cincina­ şi a eficientei Pentru cunoaşterea şi a- natului — aeolo unde hu este tăţi de metal. „Din fiecare
lului înainte de termen. pliCarea corectă a acordului fteôesâr, Ori se fa'ôe exéès — ţeava pe care o reparăm şi
interesul suscitat de a- global şi a acordului pe ba­ saü de rëduberë parţială prin 0 reintroducem în Cazan —
ceste forme de salarizare ză d'e normâ-plan de că­ instalarea unor bèeuri de ne-a declarat comunistul Mi­
pentru unităţile miniere se tre unităţile miniere din ca­ putere mâi Uîieă. Aşa ?-â feâ» rón Gîmpeami — economi­
datoreşte avantajelor pe ca­ cu salariile muncitorilor de cantităţile executate, iar la rifar se acordă integral la drul Centralei minereurilor iizat o êôônofhie bună de e- sim. în mCdie, o lungime de
re le oferă prin domeniul la lucrările de bază. Acor­ terminarea lucrării îhainte realizarea sau depăşirea sar­ Deva s-au luat o serie de ftergie electrică. Uft Siftgur 0,5 m, prin adăugirea unéi
lor de aplicare şi prin mo­ dul global se poate aplica de termenul final se plăteşte cinilor de plan, iar în ca­ măsuri cum sî'nt: trimiterea exemplu : balastieră de lâ porţiuni noi numai la unul
dul de remunerare pentru şi la executarea unor obiec­ formaţiei întreaga manope­ zul nerealizării acestora se ihetodologiilor la unităţi în- Săuleşti ar putea funcţiona dih capete, celălalt fiind re­
rezultatele obţinute. Astfel, tive complexe ce Cuprind o ră contractată. In felul a- aplică proporţional dimi­ tr-uh număr suficient de e- cu energia economisită prin tezat scurt, fără nici 0 adău­
acordul global şi acordul serie de lucrări care se in- cesta, dacă durata de execu­ nuări de salarii. Introduce­ xemplare şi elaborarea re­ reducerile permanente făcute gire. GÎndindU-he Că la un
pe bază de normă-plaft sé tercondiţioneăză ih timp (lu­ ţie contractată a unei lu­ rea formei de salarizare în gulamentelor de aplicare, în ilumiftàtUl publie din mu­ cazan de locomotivă tip „Re­
pot aplica la toate nivelurile crări de deschidere, pregăti­ crări a fost de exemplu de acord pe bază de normă- discutarea şi aprobarea re­ nicipiul Dèva ! şiţa" există 200 de ţevi, ne
de organizare ale produc­ re, exploatare, rambleere, 3 luni, iar formaţia a exe­ plan dă posibilitatea creş­ gulamentelor de aplicare în Multiple acţiuni de eeono- putem da seama că econo­
ţiei (echipă, brigadă, rèvir surpare sau lucrări de săpa­ cutat lucrarea în două luni terii Cîştiguriior angajaţi­ comitetele oamenilor mun­ misire âu fost materializate miile realizate sînt mari 1".
de maistru, raion de pro­ re, susţinere şi amenajare şi 15 zile, ea primeşte în­ lor (muncitori şi personal cii, ţinerea de eXpuheri Cu şi la I.M.M.R. Simeriâ. Co­ De înaltă eficienţă sînt şi
ducţie, atelier, secţie, sec­ pentru transport etc.), ob- treaga manoperă contrasta­ TESÂ) prin majorarea sa­ personalul tehnic şi şefii de Frumuseţile naturii, înveş- munistul GheOrghe Brëtéànu, alte măsuri gîndite şi între­
tor şi chiar la nivel de uni­ ţinîndu-se o mai bună core­ tă şi aferentă perioadei de lariilor tarifare proporţional echipe şi brigăzi etc. Aceste mîntâte în tinereţe, cheamă strungar ia atelierul meca­ prinse de muncitori în alte
tate), la toate categoriile de lare în timp a acestora în 3 luni şi poate trece la îh- cu depăşirea sarcinilor de măsuri ne dau convingerea la drumeţie în zilele de re­ nic, a conceput, împreună eu unităţi economice ale jude­
personal ce intervine în vederea scurtării termenelor cheierea altui contract-aftga- producţie planificate. Aceas­ că aplicarea acestor noi for­ paus ale oamenilor rhtincii. alţi c'olegi de muncă-, dOViă ţului.. Asemenea acţiuni care
procesul de producţie şi la de execuţie. De asemenea, jament pentru 0 nouă lu­ tă formă de salarizare se me de cointeresare vor duce Imaginea de faţă â fost „cu­ Variante de modei pentru servesc spiritului de econo­
tóate genurile de lucrări. se pot executa în acord crare. poate aplica la toate nive­ la continUa Creştere a pro­ leasă“ din peisajul de o fru­ turnarea tobelor de segmenţi mie în conţinutul său nóu,
Acordul global se poate global lucrări de reparaţii Acordul global dă posibi­ lurile de Organizare a pro­ ductivităţii muncii, la înde­ museţe sălbatică al defileului de ia sertarele locomotivelor, de azi, trebuie studiate nea­
aplica la executarea unor capitale şi mijlocii la insta­ litate muncitorilor să-şi spo­ ducţiei pe Care pot fi de­ plinirea integrală a sarcini­ Jiului. înainte exista un singur mo­ bătut de Către factorii res­
lor maximale.
obiective complexe, care cu­ laţii complexe cu funcţiona­ rească cîştigurile prin redu­ falcate sarcini de plan din del de turnare, care avea un ponsabili din toate colective­
prind pe lingă lucrările de re continuă în vederea cerea termenelor de execu­ plănui unităţii precum şi la Ing. AUREL JUDE Foto: VIRGIL ONOIU marë âdaUs de prelucrare, -şi le muncitoreşti şi generaliza­
bază — de săpare şi susţi­ scurtării timpului de oprire ţie a lucrărilor, iar pentru secţiile auxiliare care ie de­ şeful serviciului salarizate, pierdere îh acelaşi timp, à te său adoptate în consecinţă.
nere — ce se execută după pentru reparaţii precum şi unităţile miniere creează servesc sau care au sarcini
norme de muncă, o serie de la reparaţii de lucrări mi­ posibilitatea folosirii mai ra­ de pian proprii. Aşa de e- personal Şi pregătire a
lucrări auxiliare şi de de­ niere unde se poate deter­ ţionale a muncitorilor auxi­ xompiu, ea poate îi aplica­ cadrelor, de la Centrala
servire (întreţinere, trans- mina volumul de muncă. liari şi de deservire şi im- tă la secţiile de transport minereurilor Deva

C A M P A Asţăz[ despreţ A L O C A Ţ I I

Valeria Mihuţ — Balşă. Constantin Rotariu — Hu­ al nr. 115 din 24 octombrie
Potrivit art. 17 din Decretul nedoara. Alocaţia de stat 1972.
denţiăzS în muncă mecaniza­ alţii, precum şi brigadierul de vară şi s-au executat lucrări 285/1960, drepturile de alo­ pentru copii se acordă în Nicolae Burlan — Vlâtli-
încheierea semănatului pe toate torul Francisc Âcs şi coope­ citlip Pavel Furca. de întreţinere a culturilor. Nu­ caţie de stat pentru copii, raport cu cuantumul salariu­ mir. Persoanele încadrate în
La cooperativa din Densuş
meroşi cooperatori lucrează în
ratoarele Sofica Codrin, Ma-
acordate
fi
neîncasate-,
pot
iria Jurca, Elena Mărunt, Ma- s-âu plantat 2 ha cu varză de aceste zile la plivitul griului. retroactiv pe cel mult 12 lui tarifar, cu numărul copi­ muncă care au plecat de la
ilor aflaţi în întreţinerea fa­
unitate prin demisie (lichida­
suprafeţele ria Trif, Olivia Benţa, Măria luni de la data cînd au fost miliei şi Cu mediul (urban re) îşi pierd vechimea neîn-
pretinse.
Filimon, Patrafina Sima şi al­
sau rural) în care domicilia­
treruptă în muncă, astfel că,
tele. Zilnic se plantează peste Apa a fost evacuată ză beneficiarul. Pentru sta­
ne Dumitru Isac — Deva. In- Chiar dacă a doua zi s-au
(Urmare din pag. 1) însămînţarea grabnică a po­ un hectar de varză. Pînă acum de pe toate terenurile triicît în perioada la ţâre bilirea drepturilor de aloca­ reîncadrat în mhhC’ă cu
rumbului, iar în fermele le­ din cele 15 ha planificate s-au vă referiţi îh scrisoare nu a- ţie se iau în considerare toţi contract pe durată nedeter­
gumicole însămînţarea faso­ realizat 4. Alte cooperatoare veâţi calitatea de angajat, copiii beneficiarului în vîrstă minată, dreptul la alocaţia
In cooperativa noastră au
primul rînd eu porumb, Cu lei, castraveţilor Şi plantarea muncesc cu hărnicie la între­ fost acoperite de ape aproape pentru a putea lua măsuri o- potrivit art. 4 din Decretul de pînă la 18 ani împliniţi, de stat pentru Copii Se naş­
plante furajere. VCrzei, ardeilor şi roşiilor pe ţinerea culturilor şi a răsadu­ 200 ha. Datorită măsurilor e- perative de reînsămînţare a 285/1960, beneficiară de alo­ însă alocaţia se plăteşte nu­ te nUmai după 90 de zile ca­
mai pentru copii îh Vîrstă de
celor compromise. Am şi pro­
LUarea acestor măsUri, în- toate suprafeţele. De aseme­ rilor. In cooperativa din Cris- nergice întreprinse de către curat pînă acum 700 kg po­ caţie de stat pentru Copii pînă la 16 âhi. Nu se iau în lendaristice de la încadrarea
în mun'că.
:
' tfepriiidCfea Unor acţiuni e- nea, trebuie să se intensifice tur — ne-a informat tovară­ organele locale de partid rumb din grupa 90. De ase­ este* soţia, care, aşa cum a- calcul Copiii care sînt îh în­ VichCntc Stoia — Brad. A-
nergice este cerută de nece- ritmul" de muhcă ’’la executa­ şul Inocenţiu Tetea, inginer şi de stat, de conduce­ menea, lucrăm intens..Ta în­ rătaţi dv., este angajată cu treţinerea statului sau a ri­ locaţia de stat pentru Copii
’ sitâtea accelerării ritmului de rea lucrărilor de întreţinere şef, — s-a prăşit manual în­ rea cooperativei şi co­ treţinerea culturilor şi recol­ contract de muncă pe dura­ nei organizaţi: obşteşti şi hi'ci se plăteşte numai pentru co­
executare a lucrărilor agrico- a culturilor de cartofi, sfeclă treaga suprafaţă de 5 ha cul­ muniştii din unitate, am tă nedeterminată. cei Care primesc bursă. în piii îh Vîrstă de pînă la 16
' le, de pregătirea terenului, şi de zahăr, legume şi porumb. tivată cu sfeclă furajeră şi 25 tarea furajelor. Ţăranii coo­ Vibrel Mârian — Certeju scrisoare arătaţi că aveţi 9
ha cu sfeclă de zahăr. Zilnic reuşit să mobilizăm oamenii peratori au prăşit 15 ha car­ de Tos. Copilul dV. va împli­ ani împliniţi, Cu CxCepţiâ â-
sînt prezenţi la muncă între şi să evacuăm apele de pe tofi, 2 ha sfeclă furajeră şi au ni- Vîrstă de 18 ani la data copii, nu arătaţi însă ce sa­ celora care au contractat o
aveţi
tarifar
lariu
şi
nici
invaliditate de gradul I îau
toată suprafaţa. Avem nunta’'
plivit 90 ha cultivate cu grîu.
80—100 cooperatori. O con­
dC Î2 aUguSt 1973, deci nu
Muncă intensă tribuţie însemnată la executa­ 2 ha unde, datorită nivelului In acelaşi timp, s-a recoltat mai puteţi beneficia de alo­ vîrstă copiilor pentru a vă II înainte de împlinirea â-
rea acestor iucrări şi-o aduc ridicat al Mureşului, apa băl­ lucerna de pe 4 ha şi masa caţie de stat. Aceasta se plă­ putea face calculul alocaţiei cestrei virate, pentru care a-
cooperatorii Furca SLgismund teşte şi nu poate fi evacuată. verde de pe 3 ha. teşte numai pentru“ copiii în pe care sînteţi în drept să locaţia se plăteşte pe toată
la întreţinerea culturilor Crîzni'cu, Ana Bara, Horvath Zilnic, controlăm starea cul­ Ing. ION OARGĂ vîrstă de pînă la 16 ani îm­ o primiţi-. De aceea, Vă în­ durata invalidităţii, dar nu­
drumăm să solicitaţi spriji­
Erzsi, Sos Terezia, Pan Ana şi turilor care au fost inundate inginer-şef pliniţi. nul oficiului juridic din u- mai pînă la împlinirea vira­
al C.A.P. GurâSădb Ştefan Caraba — Hunedoa­ nitatea la care sînteţi anga­ tei de 18 ani.
întreţinerea culturilor prăşi- şitul sfeclei lucrează zilnic ra. Alocaţia de stat nu se jat, care vă va stabili drep­ IOAN VASILIE
toâre se desfăşoară din plin 50—60 cooperatori — ne spu­ Pentru salvarea acOrdă pentru copiii care turile pe care ie aveţi con­ VASILE AVRAM
în toate unităţile agricole so­ nea tovarăşul Costică Igna, sînt în întreţinerea statului, de Ia Direcţia judeţeană
cialiste. La C.A.P. Sîntandrei preşedintele cooperativei. Ast­ culturilor a unei organizaţii obşteşti form Decretului nr. 235/1960, pentru probleme de muncă
— ne relata tovarăşul Mircea fel, lucrările de întreţinere ori cumulativ cu bursa, cei republicat în Buletinul ofici­ şi ocrotiri sociale
Onea, inginerul şef al unită­ se execută la timp şi în bune Datorită acţiunilor întreprin­ care au în îngrijire Co­
ţii — mecanizatorul Ilie Giura condiţiuni. se de către organizaţia noas­ pilul trebuind să opteze pen­
,\a rebilohat 7 ha cartofi şi a Activitatea la întreţinerea tră de partid şi consiliul de tru acelea dintre drepturi 1
prăşit mecanic 28 ha sfeclă de culturilor a început şi se des­ conducere, ţăranii cooperatori care îi avantajează ; în cazul
optării pentru bursă, aloca­
zahăr. De asemenea, coopera­ făşoară cu mult spor şi în coo­ ău reuşit ca prin evacuarea ţia li se Va acorda pe timpul
torii aii prăşit manUal 8 hă perativele agricole de pro­ apelor să salveze 36 ha însă- vacanţei şcolare de vară llL
sfeclă de zahăr şi 7 ha sfeclă ducţie din Rapoltu Mare şi mîntate cu porumb, 20 ha sfe­ (luhile iulie şi august).
furajeră. Bobîlna. Tovarăşul Ioan Filip, clă de zahăr şi 10 ha cartofi. Olivia Petruţ — LuncoiUl
Cooperativa agricolă de pro­ secretarul comitetului comu­ La evacuarea apelor am folo­ de Sus. Dacă soţul dv. a â-
ducţie din Deva are cultivată nal de partid, primarul comu­ sit aspersorul şi forţele umane vut înainte de încorporare NOCTURNA A TRAS IN BARA
cu cartofi o suprafaţă de 30 nei, ne relata că în cele două la săparea şanţurilor şi cana­ calitatea de angajat cu Con­
ha şi cu sfeclă de zahăr 60 cooperative, unde lucrările au lelor de scurgere. Şi noi con­ tract de munCă pe durată Intr-o seară, în jurul orei „Mă numesc S.M. şi sînt
ha. Mecanizatorul Ion Drăgan început de 2 zile s-au prăşit trolăm starea culturilor care nedeterminată, iar dv. nu 23,00, în . autobuzul 31-HD- din Orăştle — ne scfle un
a rebilonat întreaga suprafaţă manual 16 ha ciî sfeclă de za­ au fost inundate pentru a pu­ sînteţi încadrată în muncă, 388 ce efectuează curse pe cetăţean. V-aş ruga Să-mi
cultivată cu cartofi, iar Petru hăr. O muncă susţinută se tea stabili care se mai pot plata alocaţiei de stat pentru traseul Călan — Haţeg — spuneţi dacă există la vreo
Florea a prăşit mecanic 25 ha desfăşoară şi la ferma legu­ reface şi care trebuie să fie copii se efectuează prin or­ Zeicanl, 18 muncitori ieşiţi echipă de fotbal din judeţ
micolă a C.A.P. Rapoltu Mare. reînsărhînţâte. seara din schimb aşteptau în un jucător cu numele Ale­
sfeclă de zahăr. In acelaşi Mccanizatorul Tlberlu Dănes cu lucrează intens la combate­ ganizaţia socialistă de stat la
Aici. se lucrează cu 2 maşini, rea bolilor şl dăunătorilor Sn livada intensivă a cooperativei a- ION HUI staţia din Călan plecarea au­ xandru Egetbaros de loc din
timp, ţăranii cooperatori au în două schimburi, la planta­ grlcole de producţie din Toteştl. preşedintele C.A.P. care acesta a lucrat înainte tobuzului. Vor să ajungă cît Valea Jiului, l-am dat niş­
prăşit manual 10 ha. La pră- rea verzei de vară. Se evi- Bretea Mureşană de încorporare. mai repede acasă. Se plea­ te bani cu împrumut şi nu
că însă cu 10 minute întâr­ l-am mai văzut. La echipa
ziere. „Dacia" din Orăştle, unde
r — Nu e prea rău ! — îşi spunea că va juca, n-a fost
zic oamenii. văzut nici in tribune,
Comuna Romos este una te dimineţile de basm, des­ Ih faţă restaurantului din
dintre aşezările hunedorene făşurate sub diferite for­ Haţeg, autobuzul opteştfe. — Alexandru Egetbaros,
pline de pitoresc. In primă­ UN UNIVERS ÎNDRĂGIT DE me : audiţii de disc, poves­ Călătorii vociferează, dar de­ tovafăşe S.M., ne-du spus
vară, cînd salbele de livezi tiri în lanţ, dialog. Şi pen­ geaba. Taxatorul coboară şi' nişte tovarăşi de la miliţie, a
înfloresc şi oamenii se a- tru cei „străini" de biblio- intră în restaurant să-şi ia tras în bară. De ce ? Tot
pleacă cu dragoste spre pă- »tecă, există un mijloc de cîţiva prieteni. Mai ia şi „o pentru găinării de felul celei
mînt ascultîndu-i vrerile şi LOCUITORII -BIBLIOTECA atenţionare: în funcţie de bere mică“... şi timpul trece. despre care ne-aţl spus dv.
pregătindu-i roadele viitoa­ gtafieul fiii cititorii — vi­ La intervenţia oamenilor, au­ îşi găsise atîţia „microbişti“
re, frumuseţea hotarelor ro- zitarea celor care nu citesc tobuzul pleacă mai departe care-l susţineau material, in­
moşene sporeşte. Acumulă­ sau care au întrerupt lectu­ după 15 minute. Ddr... du­ cit nu mai ştia unde îi este
capul.
rile de peste iarnă iau a- brigada zootehnică, la reco­ menii" lor. Pe unul dintre Expoziţiile tematice ' de noaştem patria“, toate gre­ ra — recomandarea unor pă 9 km, la Păclişa, o nouă
cum chipul faptelor şi să­ mandări de cărţi la C.A.P., ei — Dorin Ioani dih clasa carte sînt, de asemenea, cărţi interesante. oprire. Şi hu în staţie ! Mo­ CONSECVENŢI
tenii, mai bogâţi spiritual ia expoziţia cu cărţile agro­ a IlI-a — l-am întîlnit la un bun mijloc de impunere fate pe o permanenţă a bi­ Prin toate acestea biblio­ tivul ? Cică taxatorul nu a- CU El ÎNŞIŞI
decît în primăvara treCută, tehnice organizată de biblio­ ora terminării cursurilor bliotecii — expoziţie de car­ teca comunală se constituie vea ţigări. Parcă de la res­
îşi încep lungile zile de lu­ tecă la mijlocul lui februa­ răsfoind însetat cărţile din a acestora în conştiinţa ci­ te social-politică, in care drept un univers îndrăgit taurantul din Haţeg nu pu­ In municipiul Hunedoara,
titorilor, de atracţie înspre
cru în cîmp cil mai multă rie, la prezentările de cărţi rafturile destinate lor, ho- ele. Ne oprim asupra cîtor- sînt prezentate cele mai ac­ de locuitorii comunei, un tea lUâ odată Cu berea... printte alte numeroase pano­
siguranţă şl bucurie. de specialitate. tărîndu-se cu greu să re­ va: o expoziţie cu cărţile tuale documente de pattid Mai mult ! Ce magazin să­ uri se află, în dreapta Ca­
A contribuit la aceasta şi Primul trimestru al anu­ nunţe la unele cărţi pînă şi de stat, cărţi de valoare pivot al culturii spre care tesc e deschis pînă aproape sei de cultură a municipiu­
biblioteca cu cele peste lui a însemnat, pentru cele data viitoare. Pe fişa lui de cele mai solicitate de citi­ publicate de Editura politi­ gravitează interesul unui de tniezul nopţii ? lui, şi unul al Consiliului
tori, una dedicată tineretu­
12 000 de volume, cu filia­ peste 1100 de familii ale lectură figurează pînă acum că. mare număr de cetăţeni. — „Figuri" de-astea se-n- municipal pentru educaţie fi­
lele de la Vaidei şi Romo- comunei, citirea a mai bine 22 de cărţi. Tot printre bu­ lui : „Tineri, societate, fa­ timplă mereu I — spun oa- zică şi sport destinat, de­
şel, cu punctele de împru­ de 1 650 de cărţi. La o su­ nii cititori îl găsim şi pe e- milie", şi alta: „Să ne cu­ Celor mici le sînt rezerva­ ILEANA LASCU mehii ce călătoresc pe acest sigur, popularizării celor ca­
mut dih Pişchinţi şi Ciungu mară analiză a genurilor levul Vasile Baba. Atracţia traseu cu şoferul Dumitru re se evidenţiază in activită­
Mare. Au contribuit, în preferate, în fruntea clasa­ spre sala bibliotecii ticsita Hoban. Acesta a fost pus în ţile sportive.
egală măstiră şi cele 21 de mentului cu majoritate co- de cărţi (mult prea neîncă­ discuţia colectivului persona­ Consecvenţi cu ei îhţişi,
cercuri de citit de pe raza vîrşitoare se află cartea pătoare faţă de necesităţi) lului de bord din cadrul au- „stăpinii" acestuia sint Ci­
comunei, 11 doar în satul beletristică, urmată de car­ e asigurată de fondul bun tocoloanei de călători Haţeg tit de mulţumiţi de sportivii
de reşedinţă, Care au rea­ tea soeial-politică şi de cea de carte, de înnoirea conti­ şi i s-0 atras atenţia asupra şi de acţiunile desfăşurate
lizat, pe parcursul lunilor agrozootehnică, iar dintre nuă a acestuia. Numai în respectării cu stricteţe a gra­ la sfîrşitul anului trecut, in­
de toamnă tîrzie şi de iar­ cititori, cei tin’eri, preponde­ acest an biblioteca se va ficelor de circulaţie a auto­ cit nici pină în 15 mai 1973,
nă, informarea politică a rent eievii, formează majo­ îmbogăţi cu cărţi noi în buzelor, fiind totodată averti­ data vizitei libastte, nU Ou
cetăţenilor, difuzarea litera­ ritatea. valoare de 4 500 lei, dintre zat că dată se vor mai re­ găsit de cuviinţă să aducă
turii în mase. Rămîn totuşi favoriţi şi care, mai mult de un sfert peta asemenea abateri, se o nouă ediţie. Oare chiar
Dacă se acordă atenţie constanţi cititorii vîrstnici, din suma totală sosiseră vor lua măsuri severe de atît de rar se îhtimfjlă Clte
cercurilor de lectură pentru care realizează veritabile chiar la ora vizitei noastre. sancţionare. Răspunsul şofe­ Ceva demn de cbnSemhbt ih
femei, dacă între listele de performanţe de lectură. Ve­ Abonamentele la cele peste rului îl aşteptăm în fapte I... viaţa sportivă a Hunedoarei ?
recomandări pentru lectură teranul acestora şi constant douăzeci de publicaţii prin­
bibliotecara Tatiană Cătănici pe primul loc la viteza şi tre care „Era socialistă",
a găsit potrivit să alcătuias­ pasiunea pentru lectură ră- „Lumea“, „Contemporanul",
că şi una specială pentru rhîne agricultorul Aurel „Săteanca", „Cutezătorii"
femtei, aceasta înseamnă un Hechel, în vîrstă de 77 de răspund operativ dorinţei şi
cîştig pentru întreaga comu­ ani şi despre care bibliote­ necesităţilor de informare a Cutii poştale din metal
nitate, avînd în vedere con­ cara ne vorbeşte cu căldură cetăţenilor.
tribuţia ferrteii-mame la e- remareînd cultura vastă de Iar printre cărţile prezen­ Preocupată în perma­ ile de locatari din Haţeg
ducaţia copiilor, la crearea autodidact a acestuia, ori­ tate — în cadrul bibliotecii nenţă pentru diversificarea care au comandat 500 buc.
unui climat adecvat în fa­ zontul larg spre cunoaştere figurează cele mai diferite producţiei şi satisfacerea cutii.
milie şi, de c_e nu, şi la lo­ pe care frecventarea biblio­ genuri, evitîndu-se suprema­ cerinţelor populaţiei, coo­ De reţinut că orice aso­
cul de muncă. tecii i l-a deschis. ţia cărţii beletristice. A- perativa meşteşugărească ciaţie de locatari din ju­
Vorbind despre noua zes­ Tot printre cetăţenii sta­ mintim cîteva : M. Stoian — „Retezatul" din Haţeg a deţ, cetăţenii pot coman­
tre spirituală a oamenilor tornici şi însetaţi de carte „Minori în derivă“, Dumitru vbnit în întihipinarea cere­ da cutii poştale, puţind so­
satului intraţi din nou în i-am întîlnit pe Paraschiva M. Ion — „Povestea minu­ rilor cetăţenilor de a se licita totodată şi montarea
primăvară şi în muhcă, ne Rentea, Cornel Căstăianu, natelor călătorii“, I. Maier — Confecţiona cutii metalice lor de către meseriaşii
gîndim şi la lista cu reco­ profesorii Silvia Căstăianu, „Cultura legumelor" şi „în­ pentru poştă, de diferite cooperativei.
mandări de cărţi pentru ţă­ învăţătoarea Valeria Stoica. drumări practice pentru dimensiuni. Printre cei ca­
ranii cooperatori, pentru Şi copiii îşi au „record- gospodine". Un aspect al activităţii zilnice a hibliotécil flln Romos. re au lansat primele co­ AUREL ANCA
menzi se numără asociaţi­ corespondent