Page 64 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr, 5 709 • SIMBÂTĂ 19 MAI 1973
fflK^¿y»&Tja¿aratttang<aafl
mmwsm*
a telegrame a note ■ informa Exploatarea de gospodărie
iB&aéiiii&i
comunală şi locativă Deva
HELSINKI 18 — Corespon lucru al grupelor de redac
Roma denţă de la Dumitru Ţinu: care a mai rămas să se asi Plenara consilierilor principali cu sediul în Deva str. Gh, Bariţiu nr. 5,
tare, pentru ca în timpul
Vineri, participanţii la reu
niunea multilaterală de la gure soluţionarea tuturor ¡
Helsinki consacrată pregăti problemelor. Reprezentantul ANGAJEAZA DE URGENJA
Prezentarea rii conferinţei pentru securi în cursul săptămînii viitoare ai Comisiei Economice a 0J.II. © 1 şef depozit materiale construcţii
român a propus, totodată, ca
tate şi cooperare în Europa
să fie luate în discuţie şi
s-au întrunit în şedinţă ple proiectele referitoare la in- Condiţii de încadrare : conform Legii 12/1971 şi
„NICOLAE C- nară. Cu acest prilej, a fost stituţionalizarea conferinţei pentru Europa Legii 22M969, iar salarizarea conform H.C.M.
stadiul
analizat
consultărilor
(prin crearea unui organism
pregătitoare, pe baza infor
mărilor prezentate de preşe permanent). Această propu conjurător şi se va aduce o 914/1968. (136)
GENEVA 18 (Agerpres). —
scrieri alese-1972“ s-a stabilit programul de ac- nere a fost acceptată de ple Luînd cuvîntul în plenara contribuţie sporită la spriji
dinţii grupurilor de lucru, şi
nară.
consilierilor economici prin nirea guvernelor ţârilor
cipali — organ subsidiar al membre ale Comisiei Econo
ROMA 18. — Coresponden concrete de edificare a socie
tul Agerpres, Radu Bogdan, tăţii socialiste multilateral Comisiei economice a O.N.U. mice a O.N.U. pentru Europa
transmite : La 18 mai, la se dezvoltate. Atenţia acordată Reuniunea multilaterală pentru Europa — delegatul să caute împreună soluţii A
diul ambasadei Republicii So de preşedintele Nicolae ţării noastre, Mircea Manea, problemelor de interes bi şi
cialiste România din capitala Ceauşescu conducerii moder a arătat că acest organ tre multilateral. întreprinderea de industrializare
Italiei, a avut loc prezenta ne dezvoltării multilaterale a buie să acorde în viitor o După ce a apreciat preocu
rea volumului „Nicolae personalităţii omului socialist de la Helsinki importanţă crescîndă planifi parea Conferinţei statisticie
Ceauşescu : scrieri alese — — a subliniat vorbitorul — se cării şi programării pe ter nilor europeni pentru abor a cărnii Hunedoara Deva
1972“, apărut, recent, in li completează in mod strălucit men lung în elaborarea po darea unor noi activităţi spe
brăriile italiene. Printre cei cu o politică înţeleaptă de liticilor economice naţionale cifice, reprezentantul român,
prezenţi se aflau Giorgio ridicare generală a nivelului tivitate pentru săptămîna vi Grupul de lucru pentru şi, în special, asupra decizi Ion Goriţă, a subliniat inte
Napolitano, membru al Birou de trai şi de cultură". „In a- itoare. problemele de procedură a ilor cu privire la schimburile resul pe care România îl a- ANGAJEAZA DE URGENTA
lui Politic şi al Direcţiunii cest cadru — a arătat Carlo Şedinţa plenară a luat ho- continuat examinarea celor internaţionale, cercetarea şi rată, printre altele, activităţi
P.C.I., personalităţi ale vieţii Salinari — rolul şi persona tărirea ca lucrările reuniunii două proiecte prezentate de dezvoltarea, investiţiile şi lor privind crearea de bănci - tehnicieni veterinari sau zootehnişti pentru re
culturale din capitala italia litatea preşedintelui Ceauşescu să se încheie pe data de 1 Iugoslavia şi Franţa. La pro mediul ambiant pe scară cepţie de animale la abatorul Deva.
nă, directori ai unor presti sint dintre cele mai remarca iunie a.c., astfel încât prima punerea delegaţiei române, continentală. In acest sens, internaţionale de date statis
gioase ziare şi agenţii de bile, fapt pe care noul vo fază a conferinţei europene grupul de lucru a adoptat delegatul român a subliniat tice, stabilirii unui sistem in Condiţii de încadrare conform Legii 12 1971 şi
presă, corespondenţi ai pre lum îl evidenţiază cum nu se — la nivelul miniştrilor de primul paragraf al regulilor că ar putea fi' identificate tegrat de informare statisti Legii 22'1969, iar salarizarea conform H.C.M. 914
sei străine. poate mai bine". externe — să poată începe la de procedură ale viitoarei noi posibilităţi pentru o mai că, prognozelor generalizate 1968.
bună cooperare în domeniile
Intr-un cuvint introductiv, In continuare, Carlo Sali sfîrşitul lunii iunie. conferinţe, potrivit căruia industriei, ştiinţei şi tehnolo pentru prelucrarea electroni
ambasadorul României la Ro nari s-a referit la politica In intervenţia sa la şedinţa statele vor participa la con Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii
ma, lacob lonaşcu, a subli internaţională a Partidului Co plenară, reprezentantul '•Ro ferinţă ca state suverane şi giei, energiei şi mediului în că a datelor.
niat semnificaţia apariţiei in munist Român, la relaţiile sa mâniei, ambasadorul Valentin independente, în condiţii de din Deva, str. Piaţa Unirii nr. 3, telefon 11760. (140)
Italia a acestui nou volum le ample cu partidele comu Lipatti, a apreciat ca poziti deplină egalitate. Conferinţa
din o p e r e l e tovarăşului niste şi muncitoreşti, la spri ve rezultatele obţinute pînă se va desfăşura — conform
textului adoptat — în afara
Nicolae Ceauşescu, in preaj jinul acordat mişcărilor de e- in prezent în munca de re
ma vizitei pe care şeful sta liberare naţională şi, în gene dactare a directivelor pentru alianţelor militare.
tului român o va efectua în ral, luptei antiimperialiste, comisiile ce se vor ocupR, în In aceeaşi zi, a avut loc o
această ţară, volum care răs scoţînd în evidenţă contribuţia faza a doua a conferinţei, de nouă şedinţă a grupului de
punde interesului larg al pu esenţială a tovarăşului Nicolae diversele capitole ale ordi lucru care se ocupă de re
blicului italian de a se infor Ceauşescu, îndeosebi pe plan nii de zi. El a făcut un apel dactarea textelor referitoare întreprinderea minieră Hunedoara
ma din cea mai autorizată teoretic, în ceea ce priveşte
sursă despre realizările şi evidenţierea rolului naţiunii pentru accelerarea ritmului de la cooperarea culturală.
preocupările poporului român,' în lumea contemporană, şi a
angajat in făurirea vieţii noi, principiilor care trebuie să
socialiste. A luat, apoi, cu- 1 guverneze relaţiile dintre parti Viena Procesul de producţie
vîntul prof. Carlo Salinari, au- I dele comuniste şi muncito
torul prefeţei volumului, care reşti, premisă obligatorie a
a expus temele şi conţinutul unităţii mişcării comuniste şi Consultările privind reducerea
noii lucrări. „Această nouă muncitoreşti internaţionale, a constituie, zilnic, un examen
lucrare din operele preşedin întăririi frontului larg antiim-
telui Nicolae Ceauşescu — a perialist. Toate acestea — a trupelor şi armamentelor din
spus vorbitorul — este una spus în încheiere vorbitorul —
dintre cele mai interesante fac din lucrarea preşedintelui de înaltă clasă pentru mineri
pentru cititorul italian, întru-' Nicolae Ceauşescu un volum Europa centrală
cit oferă o amplă imagine a dintre cele mai interesante,
problemelor care preocupă pentru cititorul italian, pentru VIENA 18 — Coresponden zinte punctele de vedere şi In abatejele întreprinde soluţie de sodă caustică în
in prezent România, punind tul Agerpres, Corneliu Vlad, să facă propuneri. Vorbitorul rii miniere Hunedoara co călzită, pentru degresarea şi
în lumină rolul şi contribuţia acele largi pături ale opiniei transmite: Luînd cuvîntul In a observat că acest lucru este boară, zilnic, sute de mi curăţirea pieselor în ateli
de prim ordin care revin se publice din Italia, care se in şedinţa plenară a consultă prevăzut în aranjamentul de neri pentru a înfăptui acel ere — este o altă măsură
cretarului general al P.C.R. în teresează de cunoaşterea rilor preliminare privind re procedură asupra căruia s-a miracol al muncii din a- de prevenire a incendiilor.
stabilirea căilor şi metodelor României contemporane. ducerea trupelor şi armamen ajuns la un acord la începu dîncuri — scoaterea la „zi" In atribuţiunile şefilor de
telor din Europa centrală, tul şedinţelor plenare şi a a comorilor de minereu. E- secţii şi sectoare intră şi
consacrată discuţiilor privind exprimat speranţa că drep vident, în această situaţie organizarea pe fiecare loc
ordinea de zi a viitoarelor tul de a lua cuvîntul şi de a — în condiţiile realizării la de muncă a unor echipe de
Lucrările celei de-a 21-a sesiuni mă, conducătorul delegaţiei prezenta documente In pro lor de muncă — întregul primă intervenţie, pe care
înalţi parametri a sarcini
negocieri în această proble
le
instruiască
să
periodic
blemele aflate în discuţie —
României, Virgil Constanti- inclusiv in ceea ce priveşte proces de producţie consti asupra tuturor situaţiilor ce
un
tuie
de
dată
fiecare
ar putea interveni în pro
a Consiliului ministerial al 0.IÜ. nescu, a subliniat că organi ordinea de zi — va fi asigu renovarea completă a faţadei frumosului edificiu al Galeriilor Na examen pe care minerii îl cesul de producţie. Materi
R. P. UNGARA. — O echipă de experţi a decis de ciirînd
consultărilor
zarea
activităţii
rat în practică.
trec cu succes, acumulînd,
alele de intervenţie trebu
de la Viena trebuie să asi
In continuare, reprezentan
gure condiţii corespunzătoa tul român a făcut unele su ţionale din Budapesta. Sculpturile şi basoreliefurile ornamentale totodată, cunoştinţe şi de ie menţinute în perfectă
exterioare îşi vor relua, din nou, în curînd, forma iniţială, ne
ADDIS ABEBA 18 (Ager ţia de preşedinte al Consiliu re pentru armonizarea efor gestii privind formularea or marcată de trecerea timpului. prinderi noi în activitate. stare de funcţionare, iar
fotografie:
In
Un
expert,
pres). — Joi, s-au deschis în lui pe Okoi Arikpo, minis turilor, intereselor şi poziţi dinii- de zi a viitoarelor ne rii Galeriilor Naţionale din Budapesta. examinînd cu atenţie faţada clădi In acest complex de sar iolofirea lor să fie cunos
capitala Etiopiei lucrările ce trul nigerian al afacerilor ex ilor tuturor delegaţiilor par gocieri. cini, de o mare importanţă cută bine de către toţi sa
lei de-a 21-a sesiuni a Con terne. Actuala sesiune a fost ticipante. Pregătirea ordinii sînt cele care se referă la lariaţii, indiferent de func
siliului ministerial al Orga convocată — după cum s-a de zi — a spus el — trebuie asigurarea, în primul rînd, ţia pe care o au ţoTc-
nizaţiei Unităţii Africane anunţat — în vederea pre să fie rezultatul eforturilor a condiţiilor optime de lu La terminarea lucrului —
(O.U.A.), consacrate pregătirii gătirii reuniunii la nivel înalt concertate ale tuturor dele BONN. — La 18 mai, a vizită oficială, pe preşedin In cursul şedinţei a luat cu- cru în deplină securitate, deci, în finalul zilnic al
aniversării unui deceniu de a ţărilor membre ale O.U.A., gaţiilor prezente în jurul me sosit ia Bonn, Leonid Brejnev, tele Nicolae Ceauşescu. vintul Enver Hodja. şi respectarea întocmai a procesului de muncă — ul
la crearea acestei organizaţii. care urmează să înceapă în sei, fără deosebire de statu secretar general al C.C. al acestora. Iată de ce, la în timul schimb care pără
In discursul său inaugural, cursul săptămînii viitoare la tul lor, cărora trebuie să li P.C.U.S., membru în Prezidiul PARIS. — Le Duc Tho, re BERLIN. — Agenţia Taniug treprinderea amintită, se a- seşte atelierul trebuie să e-
deosebită
o
cordă
atenţie
împăratul Haile Selassie a Addis Abeba. se dea posibilitatea să-şi pre Sovietului Suprem al U.R.S.S., prezentant al guvernului R.D. informează că preşedintele instruirii întregului perso fectueze următoarele ope
declarat, printre altele : „Ex care face o vizită în Republi Vietnam, şi Henry Kissinger, Comitetului Executiv Federal nal pentru cunoaşterea nor raţiuni ; oprirea tuturor
perienţa deceniului încheiat ca Federală Germania, la in consilier special al preşedin al Iugoslaviei, Gemal Biedici, melor legale de prevenire a maşinilor şi utilajelor, de
a demonstrat că popoarele vitaţia cancelarului federal telui S.U.A. pentru probleme care se află intr-o vizită ofi incendiilor, precum şi asu conectarea din prize a tu
africane sînt capabile să se Acord libanezo-palestinian le securităţii naţionale, s-au cială în R.D. Germană, a fost pra responsabilităţilor exis turor aparatelor electrice
Willy Brandt.
unească şi să îşi modeleze întîlnit vineri, in suburbia pa primit de primul secretar dl tente , pentru fiecare factor portabile racordate cu ca
propriul destin. dezminţind ROMA. — Vineri, a fost riziană Gif sur Vvette, pentru C.C. al P.S.U.G., Erich Hone- de conducere. Cei care con bluri, deconectarea întregii
părerile pesimiste ale scep semnat, la Roma, protocolul a continua examinarea pro ker. La convorbirea care a a- cep şi dirijează nemijlocit instalaţii de forţă şi lumi
ticilor. Relevînd că pe con BEIRUT 18 (Agerpres). — palestinieni de pe teritoriul privind acordul de colabora blemelor legate de îndeplini- vut loc cu acest prilej, o luat producţia de minereu — nă de la tabloul principal
tinentul african este conti Comitetul superior libanezo- Libanului şi la modul în re pe anul 1973, între Comi parte Willi Stoph, preşedinte şefii de sectoare, ateliere, al secţiei, evacuarea deşeu
nuată politica rasistă a colo palestinian, creat în vederea care acestea vor putea fi fo tetul de stat al Radiotelevi- le Consiliului de Miniştri al depozite etc. răspund di rilor existente, punerea în
nialiştilor portughezi, că e- soluţionării crizei survenite losite de unităţile de rezis ziunii române şi Radiotelevi- Cadran, R.D.G. rect şi de crearea şi menţi funcţiune a iluminatului de
xistă un regim rasist în Re între cele două părţi în ulti tenţă". ziunea italiană. Protocolul Vineri, Gemal Biedici şi-a nerea unor astfel de con gardă (acolo unde este ca
zul) etc
publica Africa de Sud, şi mele săptămîni şi-a încheiat După încheierea lucrărilor prevede, printre altele, inten încheiat vizita în R.D.G. şi a diţii în care să nu poată fi
că în Rhodesia şi-a făcut a- lucrările prin realizarea unui Comitetului superior, delega sificarea schimbului de emi părăsit Berlinul. posibilă declanşarea nici u- Prin respectarea tuturor
pariţia o „dominaţie ilegală acorcP privind viitorul relaţi ţia libaneză a fost primită siuni radiofonice şi pentru te rea Acordului de la Paris pri nui incendiu. Astfel, la in- regulilor de prevenire, ori- '
şi minoritară", el a arătat că ilor dintre autorităţile de la de preşedintele Frangieh, iar leviziune, de echipe de rea vind încetarea războiului şi TUNIS. — Premierul tuni ‘ reducerea autovehiculelor cît ar părea unele de mici
vede, totuşi, în viitorul de Beirut şi organizaţiile pales cea palestiniană — de Yasser lizatori şi alţi specialişti, pre restabilirea păcii în Vietnam. sian Hedi Nouira a inaugu în atelierele de reparaţii, la prima vedere, se ajunge
ceniu „o perioadă în care tiniene de pe teritoriul ţării Arafat, preşedintele Comite cum şi dezvoltarea colaborării rat, vineri, in prezenta unor vor fi luate măsuri de go la desfăşurarea în cele mai
lupta de eliberare a popoa — anunţă o declaraţie co tului Executiv al Organiza în aite domenii care intere TIRANA, — In prezenţa lui membri ai guvernului şi ai lire a rezervoarelor de com optime condiţii a procesului
relor din zona australă a con mună a membrilor Comite ţiei pentru Eliberarea Pales sează cele două părţi. Enver Hodja, prim-secretar al coroului diplomatic, cel de-al bustibil şi desfacerea legă de producţie, la realizarea
tinentului va fi încoronată tului, reluată de agenţiile tinei. Postul de radio Beirut, C.C. al Partidului Muncii din 16-lea Tîrg internaţional de la turilor de la bornele acu unor mari cantităţi de mi
de succes“. Dezvoltarea eco MEN, United Press Interna a anunţat, potrivit agenţiei HELSINKI. — Preşedintele Albania, a avut loc, săptămi- Tunis. Orqanizat pe tema mulatorilor, de scoatere a nereu necesare economiei.
nomică într-un ritm rapid tional şi Reuter. Deşi preve United Press International, na aceasta, o şedinţă lărgită „Dezvoltarea şi promovarea acestora din lăcaşurile res
este a doua sarcină impor derile acordului nu au fost că cele două părţi au hotărît Finlandei, Urho Kekkonen, l-a a Biroului Politic ai Comitetu schimburilor", tîrgul se bucu (Material publicat la cere
tantă care stă în faţa popoa -dezvăluite, surse oficiale de crearea unui „comitet supe primit, vineri, pe ambasadorul lui Central al partidului — a- ră de participarea a 22 de pective. Folosirea băilor cu rea l.M. Hunedoara)
relor africane — a remarcat, la Beirut au declarat că a- rior", care, împreună cu co României, Mircea Bălănescu, nunţă agenţia ATA. Au fost ţări, între care şi România.
de asemenea, împăratul Se ceasta „garantează suverani misiile militare mixte, înfi în legătură cu plecarea sa prezentate rapoarte în legătu
lassie. tatea Libanului şi securitatea inţate anterior, va avea mi definitivă din Finlanda. ră cu diverse probleme pri SANTIAGO DE CHILE. —
In încheierea alocuţiunii organizaţiilor palestiniene“. siunea de a supraveghea apli vind educaţia ideologică şi Ministrul chilian de interne,
sale, suveranul etiopian s-a Pe de altă parte, agenţiile carea acordtilui. La rîndul In cursul convorbirii, care a estetică a maselor, dezvolta Gerardo Espinoza, a decla
referit la necesitatea soluţio Reuter şi United Press In său, Comitetul Executiv al avut Ioc cu această ocazie, rea economiei, activitatea or rat, în cadrul unei cuvîntări Cinema Maria Cîrneci, Maria Leordean
nării rapide a situaţiei actu ternational, citînd informaţii O.E.P. a dat publicităţii o preşedintele Finlandei a evo ganizatorică a partidului, pre televizate, că guvernul a ho şi Petre Bîrlea; 18,00 Orele se
rii; 20,00 Zece melodii prefe
ale din Orientul Apropiat, apărute în presa libaneză, re declaraţie transmisă de agen cat cu plăcere vizita pe care cum si unele probleme de în- tărît să interzică mitingurile, rate; 20,45 Consemnări de acad.
DEVA:
Cowboy („Patria“);
soluţionare ce apare facilita levă că una din principalele ţia palestiniană WAFA, prin a făcut-o în România, in 1969, vărăr-'nt şi cultură. A fost a- demonstraţiile sau orice ac Seceră vîntul sălbatic („Arta“); Elie Carafoli; 20,50 La hanul
poe
Moment
tă acum de existenţa unei probleme care s-au aflat în care cheamă pe toţi comba doptat un plan de aplicare a ţiuni asemănătoare ale orga SIMERIA: Aventurile unei melodiilor; 21.25 lectura actoru
tic.
în
Versuri
0
atmosfere de pace în lume. discuţia celor două părţi se tanţii rezistenţei să se con şi faptul că, la rîndul său, in sarcinilor trasate cu acest pri nizaţiei fasciste autointitulai prinţese germane la curtea re lui. Constantin Codrescu; 21.30
formeze strict prevederilor a- 1971, a primit în Finlanda, in lej. gelui Soare („Mureşul“); HU Revista şlagărelor; 22,00 Radio
După discursul inaugural, referă „la viitorul statut al cordului şi să menţină o dis „Patria şi Libertatea". NEDOARA: Nici un moment jurnal. Buletin meteorologic.
participanţii au ales în func celor 15 tabere de refugiaţi ciplină deplină. de plictiseală („Siderurgistul“); Sport; 22,30 Muzică de dans;
(„Con
Săgeata
căpitanului
Ion
24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00
structorul“): CALAN: Vacanţă Estrada nocturnă.
la Roma („11 Iunie“); TELIUC:
Procesul unei stele („Mi
nerul“); PETROŞANI: Drumul Televiziune
r spre Vest în („7 spaţiu, seriile
Noiembrie“);
Naufragiaţi
LUPENI:
l-ii
DUMINICA 20 MAI revoluţia din 1848: 20,35 Film ral“); („Republica“); trecătoare 9,00 Curs fie limba germană.
mulţumeşte
(„Cultu
Politia
Lecţia a 54-a;
Innourare
9,30 A fost odată ca nicioda
artistic. Centrul înaintaş a mu
8,00 Gimnastica pentru toţi ; Săptămîna viitoare rit în zori. Producţie a stu („Muncitoresc“); LONEA: Răz tă... Povestea micului co
8.10 Pentru sănătatea dv; 8,20 diourilor cinematografice ar- boiul subteran („Minerul“); coşat (III);
Cravatele roşii; 9,50 Viaţa sa gentiniene. Cu: Râul Rossi. Luis VULCAN: Adio. arme, seriile 10.00 Telex;
tului; 11,00 Emisiune în limba Medina-Castro; 22,00 24 de ore; I-II („Muncitoresc“); URICANI: 10.05 Publicitate;
maghiară: 12,30 De strajă pa 22,30 Teleglob. Republica Popu Vă arăt eu vouă („7 Noiem 10,10 Ansambluri folclorice. „Cu
triei; 13,00—17,05 Album dumi 13,40 Panoramic ştiinţific; 19.20 20.00 Cîntecul săptămînii Din- lară Albania, de la nord la brie“); ORAŞTIE: Marea eva nuna de pe Someş“ —
nical. Din sumar: Cupletul zi LUNI 21 MAI 1001 de seri; 19,30 Telejurnal. totdeauna pe acest pămînt; populară; 22,20 Republica San- sud. Reportaj filmat; 22.50 In dare, seriile I-II („Patria“); Ansamblul Casei de cul
lei cu Radu Zaharescu. Anto Cincinalul înainte de termen 20 05 Teleobiectiv; 20,25 Teleci- Marino. Film documentar; 22.30 terpretul preferat: Ion Radu 20 000 de leghe sub mări („Fla tură din Bistriţa, judeţul
24 de ore.
logie umoristică Tv.: „Zben- 16.00 Campionatele balcanice — cauză a întregului popor ; nemateca: „Roma, oraş des într-un program de vechi ro căra“); GEOAGIU-BAl: Preria; Btstriţa-Năsăud;
ghiurile lui Nae" de Ct Arge- de volei: România — Grecia 20.10 Cîntecul săptămînii. Din- manţe şi cîntece de voie bună. HAŢEG: Un candidat la pre 10,40 De vorbă cu gospodinele;
studiourilor
a
şanu. Interpretează Petrică Po (masculin). Transmisiune direc totdeauna pe acest pămînt; chis“. Producţie italiene. Cu : VINERI 25 MAI şedinţie („Popular“); BRAD : 11.00 Selecţiuni din emisiunea
cinematografice
pa, Victor Moldovan, Costel tă de la Timişoara; 17,30 Curs 20.15 Reportaj Tv. Ecourile pă Aldo Fabrizi şi Anna Magnani; SIMBATA 26 MAI Frumos, onest, emigrant in „Seară pentru tineret“;
Constantinescu. Ştefan Tapala- de limba franceză. Lecţia a durii; 20.35 Reflector; 20,50 Tea 22,05 24 de ore. România în 9,00 Curs de limba rusă. Lec Australia („Steaua roşie“); 11.50 Roman foileton; „Cîntec
gă şi Armând Stambuliu. Mo 53-a (reluare); 18,00 Telex; 18,05 trul liric Tv. , prezintă baletul lume; 22,40 Campionatele bal ţia a 55-a; 9,30 O viaţă pentru 9 00 Curs de limba germană. ILIA: Am încălcat legea („Lu la apusul soarelui“. Relua
ment folcloric din Dolj cu La ordinea zilei. Azi. judeţul primăvara, de' Cornel Trăiles- canice de volei: România — o idee. Iuri Gagarin (I) (re Lec\ia a 55-a: 9,30 A fost oda mina“). rea ultimului episod —
Gheorghe Roşoga. Autograf Cluj; 18,20 Căminul; 19,00 Sce cu în interpretarea ansamblu Iugoslavia (masculin). Selec- luare); 10,00 Telex; 10,05 Cam tă ca niciodată... Secretul pan- „Cîntecul“;
muzical Enrico Macias. Acade na. Emisiune de actualitate şt lui Operei Române din Bucu tiuni înregistrate de la Timi pionatele balcanice de volei. tofiorului de aur (I): 10.00 Te 12,35 Cărţi şi idei. Eugen Lo-
mia di Romania la 50 de ani critică teatrală; 19,20 1001 de reşti; 22,00 24 de ore; 22,30 Că şoara. România — Turcia (feminin). lex: 10.05 Publicitate: 10,10 De Radio vinescu: „Titu Maiorescu“
(corespondenţă din Roma. Fot seri; 19.30 Telejurnal. Cincina lătorie muzicală — emisiune Transmisiune directă de la Ti vorbă cu gospodinele: 10.30 Se (monografie);
bal: U.R.S.S. — Islanda. Pre lul înainte de termen — cau de muzică uşoară realizată de mişoara; 11,00 Istoria filmului lecţiuni din emisiunea ..Seară PROGRAMUL I: 5,00 Buletin 13.05 Telejurnal;
liminariile campionatului mon ză a întregului popor; 20,00 Televiziunea din R. D. Ger JOI 24 MAI sonor. Vedetele filmului de o- pentru tineret“; 11,20 Roman de ştiri; 5,05 Drag mi-e cînte 15.00 Tenis de cîmp: Olanda —
dial. Panorama sportului mon Cîntecul săptămînii: Dintot- mană. dinioară (reluare); 12,30 Mo foileton: ..Femeia în alb“. Re cul şi jocul; 5,40 Jurnal agrar; România. Partida de du
dial. Fotbal (repriza a Il-a); deauna pe acest pămînt, de T. 9,00 Curs de limba franceză. ment folcloric; 12,40 Municipa luare episodul (T); 12,35 Cărţi 5.50 Rilm şi tinereţe; 6,00—8,08 blu. Transmisiune directă
17.10 Film serial pentru tineret. Popa; 20.05 „Pe un mal fru MIERCURI 23 MAI Lecţia a 56-a; 9,30 Prietenii lui litatea răspunde bucureşteanu- şi idei (reluare); 13,00 Telejur Itadioprogramul dimineţii; 8.08 de la Scheveningen;
Tunelul timpului. Episodul mos...“. Selecţiuni din Festiva Aşchiuţă; 10,00 Telex; 10,05 Pu lui (reluare); 13.00 Telejurnal; nal; 16.00 Telex; 16.05 Campio Matineu muzical; 8.25 Moment • • * Emisiune în limba germa
VIII: „Răzbunarea lui Robin lul de doine şi balade de la 9,00 Curs de limba engleză. blicitate; 10,10 Tehnic-club (re 15,30 Teleşcoală. Matematică fâ natele balcanice de volei. poetic. Cîntec de ţară nouă ; nă (ora difuzării acestei
Cîmpulung-Muscel — mai 1973;
Hood"; 18.00 Cîntare patriei. 20.25 Roman foileton. Femeia în Lecţia a 54-a; 9,30 De la Alfa luare); 10,40 Bucureştiul necu nul IV liceu): St-ucturi alge România — Bulgaria( feminin). 8.30 La microfon melodia pre emisiuni, în funcţie de
Concurs coral interjudeţean. la Omega. Enciclopedie pentru noscut (reluare); 11,00 Teleci- brice. Istoria României: Unirea Transmisiune directă de la Ti ferată; 9,00 Buletin de ştiri; durata meciului de tenis);
Participă: corul de femei al alb (episodul IV); 21,15 Fante elevi; 10,00 Telex; 10,05 Publi nemateca: „Roma. oraş deschis“ Principatelor, act energic al mişoara: 17.30 Emisiune în 9.30 Mioriţa; 9,50 Muzică uşoa 18,15 Ritm. tinereţe, dans.
căminului cultural Cobadin, ju zie coregrafică pe muzică de citate; 10,10 Omul de lîngă ti (reluare). 12.45 Teleobiectiv (re întregii naţiuni române; 16,30 limba germană; 19.15 Publici ră; 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Teletop ’73;
deţul Constanţa; corul de fe Bach; 21,30 Revista literai-ă Tv. ne. Eroul Muncii Socialiste luare): 13.00 Telejurnal; 16,00— Campionatele balcanice de vo tate: 19 20 1001 de seri; 19,30 Cîntă Măriuca Matache şi Pop 19.00 Medalion Nicolae Grigo-
mei al căminului cultural Ni- Romanul „Starea de maturita Mihai Blag, din Ţara Moţilor 17.00 Teleşcoală. Fizică (anul III lei. România — Turcia (mas Teleiurnal. Cincinalul înainte Simion; 10,20 Piese instrumen rescu;
te a unei lilteraturi“; 22,30 24
culiţel, judeţul Tulcea; corul (reluare); 10,25 Muzică populară liceu); Unde electromagnetice. culin). Transmisiune directă de de termen — cauză a întregii tale; 10,30 Emisiune muzicală 19.20 1001 de seri;
marinarilor „Albatrosul“; corul de ore. cu Ana Sîntejudean şi Livlu Sateliţi de telecomunicaţii. Eco la Timişoara: 17,30 Curs de lim lui popor: 20.00 52 de iniţiati de la Moscova: 11.00 Buletin de
căminului cultural Butelii, ju Becichi; 10,35 Film serial Um nomie politică. Fondurile în ba engleză. Lecţia a 54-a (re ve în 52 de săptămîni: 20.15 ştiri; 11,05 Muzică uşoară; 11.15 19,30 Telejurnal. Cincinalul îna
deţul Arad; corul Casei (le cul MARTI 22 MAI brele dispar în plină zi. Epi treprinderilor socialiste; 17,30 luare): 18.00 Telex: 18.05 Tra Teleeneiclopedia: 20.55 Film se Turism; 11.35 Te cîntăm, fru inte de termen — cauză
tură Orăştie, judeţul Hunedoa sodul VI; 11,45 La ordinea zilei. Emisiune în limba maghiară; gerea Loto: 18,15 Atenţie la... rial. Mannix; 21.45 Cîntece de a întregului popor;
ra; 19,20 1001 de seri; 19.30 Te 9.00 Teleşcoală. Fizică (anul Azi, judeţul Cluj (reluare“): 18,30 Telex; 18,35 Publicitate; neatenţie. Turnai de protecţie pe Someş, cu Maria Butaciu : moasă Românie. Montaj de cîn 20.00 Cîntecul săptămînii:
lejurnal. Săptămîna politică in III liceu): Unde electromagne 12.00 Revista literară Tv. (re 18,40 Aplauze pentru români. a muncii. Protecţia muncii în 22.00 Telejurnal". 22.20 Pe > pla tece şi versuri; 12.00 Discul zi „Ţara mea“;
lei — Rosemarie Ambee; 12,15
ternă şi internaţională în ima tice. Aerofotogrammetria. Ma luare); 13,00 Telejurnal; 16,00 Imagini din turneul orchestrei industria uşoară; 18.35 La vo toul de distracţii. Gala lun’i Din înregistrările lui Mihail 20.05 52 de iniţiative în 52 de
gini; 20.10 Reportajul săptămî tematică (clasa a VIII-a): Cor Campionatele balcanice de vo simfonice şi corului Radiotele- lan — omisiune pentru condu mai. Cp - Marina Voica. Cornel Ştirbei; 12,30 Intîlnire cu melo săptămîni. Micronul —
nii. La aceeaşi adresă; 20,30 puri de rotaţie; 10,00 Telex; lei: România — Iugoslavia (fe viziunii; 19.20 1001 de seri; 19.30 cătorii auto: 18.50 Teleconferin- Constan'iniu. Toana Iliant. Au- dia populară şi interpretul pre gramul — secunda, la doi
Rapsodie de iarnă; 21,00 Film 10,05 Publicitate; 10,15 Avan minin). Transmisiune directă de Telejurnal. Cincinalul înainte ţă de presă. Un imperativ al relian Andreescu. Gianni Mo- ferat; 13,00 Radiojurnal; 13.15 ani de la lansare;
artistic; „La amiază“ — produc premieră; 10,20 Teleenciclope la Timişoara; 17,30 Curs de de termen — cauză a întregu devansării cincinalului: realiza randi artiştii circului chine Avanpremieră cotidiană: 13.30
dia (reluare); 11.00 Telecinema limba germană. Lecţia a 54-a lui popor; 20,00 Cîntecul săptă rea exemplară a planului de 20.20 Teleeneiclopedia;
ţie a studiourilor cinematogra zesc din Sanhai. Mihaela Mi Radiorecording: 15,00 Buletin
teca pentru copii: „Iazul cu (reluare); 18,00 Telex; 18,05 Tra mînii. Dintotdeauna pe acest investiţii pe 1973: 19.20 1001 de hai Mihaela Istrate. Rodica 21.00 Film serial: „Mannix“;
fice americane. Cu: Garry Co- cuvelelor“ (reluare); 12,20 Mu gerea Pronoexpres; 18.15 Teh- pămînt; 20,05 Prim-plan: Gheor seri; 19,30 Telejurnal. Cincina Tapalagă. Dem. Rădulescu. Mi de ştiri; 16,00 Radiojurnal. Bu 21.50 Maeştrii unei arte milena
oper. Thomas Mitchell, Grace zică populară: 12,45 52 de ini nic-club; 18.35 întrebări şt răs ghe Duma, Erou al Muncii So lul înainte de termen — cau hai Fotino Ovid T^odorescn. letin meteo-rutier; 17.00 Ştiinţă, re. Spectacol cu artişti de
ţiative în 52 de săptămîni (re punsuri. Politica de investiţii. cialiste, preşedintele C.A.P. ză a întregului popor: 20 00
Kelly. Otto Kruger. Premieră Tudorel Pona echipa de gim circ din Şanhai;
luare); 13.00 Telejurnal; 17,30 Genetică şi filozofie: 19,00 Timp Şeulia jud. Mureş; 20,30 Pagini Cîntecul săptămînii. Dintol- nastică acrobatică a I.E.F.S.: tehnică, fantezie; 17.25 Pagini
pe tavă; 22,25 Recital Doina Curs - de limba rusă. Lecţia a şi anotimp în agricultură; 19,20 de umor. Aventuri în epoca de deauna pe acest pămînt: 20.05 23.40 Campionatele balcanice corale de Teodor Teodorescu ; 22,55 Telejurnal;
Spătaru-Olinescu; 22,40 Tele 54-a (reluare); 18,00 Telex; 18,05 1001 de seri; 19,30 Telejurnal. piatră; 20,55 Tinerii despre ei In cronica ta. tară. Emisiune de volei România — Bulgaria 17.40 Participanţi la concursul 23.05 Fotbal: R. D. Germană —
jurnal; 22,50 Duminică spor Publicitate; 18,15 Pe-un picior Cincinalul înainte de termen înşişi; 21,25 Steaua fără nume. de versuri şi cîntece dedicate (masculin). Selecţiuni înregis ..Steaua fără nume — Floarea R. P. Ungară. Selecţiuni
tivă. de plai. Festivaluri, festivaluri; — cauză a întregului popor ; Florea din grădină. Muzică aniversării a 125 de ani de la trate de la Timişoara. din grădină“: Iustina Crişan, înregistrate de Ia KarI
Marx Stadt.
Redacţia şi administraţia ziarului; Deva, str, Dr. Petru groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cullură-sport) — Tiparul I. P. Deva.