Page 66 - Drumul_socialismului_1973_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 710 © DUMINICĂ 20 MAI 1973

Cel mai tinăr centru universitar
i i
iducafia aîeisi-ştiinfifică trebuie piim u mm mobil

(Uimare din pag. t) rile pe care le executăm, nedoara — la economisirea ai
si reţină în mai mare măsură • tul" unei inifiative ca a- timpul de execuţie să fie de ciment, fier-beton, cără­
unor considerabile cantităţi
scurtat cu cel puţin o lună
ceasta prin care, de fapt,
Deva, la şantierul nr. 1,
plinit exemplar. Prin punct
preconizăm mai mult. „Punct — lucru de asemenea înde­ midă şi material lemnos, Ia (Urmare din pag. 1) preună cu specialiştii din pro­
ducţie, vor trebui să apropie
de lucru model” avea să
determinat
o
a
de lucru model voiam şi să
iniţiativa
atenţia comitetului comunal de partid devină acel Ioc de muncă devenim oameni model, a- mai bună sincronizare între Urdă, Alexandru Dida, Nico­ într-o măsură tot mat mare
învăţămîntu] de producţie, să
dică răspunzători faţă de
fazele de montaj sau de
unde sub toate formele ac­
lae Lungu, Lucian Petroies-
tivitatea productivă — şi soarta producţiei, cu o com­ construcţie şi finisaj. cu şi Iustin Tulai. militeze pentru realizarea in­
nu numai aceasta — se portare ireproşabilă pe şan­ Peste tot, punctele de lu­ Luînd cuvîntul în încheie­ tegrării aşa cum a fost con­
Făurirea conştiinţei socia­ lor pe care le mai păstrează După cum ne relatează desfăşoară... ca la carte. tier, în familie şi societate. cru model au... modelat oa­ rea festivităţii, tovarăşul cepută şi transmisă cu toată
liste, ridicarea gradului de materia, natura. In acest responsabilul brigăzii ştiinţi­ ,— Dar dumneavoastră. — Ce rezultat concret aţi meni. determînînd mutaţii loachim Moga a adresat, în claritatea de secretarul gene­
cunoaştere al oamenilor mun­ mod, membrii brigăzii de­ fice, prof. Ioan Rădoni, se or­ Ilic Ştirbu, ce-aţi gîndit înregistrat ? considerabile în conştiinţa numele biroului Comitetului ral al partidului nostru.
cii reprezintă o sarcină 'im­ termină o clarificare în con­ ganizează ieşiri în satele cînd aji declarat punct de — Pînă în prezent. Ia lor. judeţean de partid, cele mai Concomitent cu activitatea
portantă a organelor şi or­ ştiinţa celor de fată în sen­ HSţăgel, Ştei, Peştenita. La lucru model c.e’c două punctul nostru. unde am Lăudabilă preocuparea co­ calde felicitări, cu prilejul didactico-ştiinţifică, trebuie să
ganizaţiilor de partid, a tu­ sul că aceştia înţeleg mai ce interval au loc aceşte ie­ blocuri din Simeria la care plantat un panou cu însem­ mitetelor de partid — în absolvirii institutului, succe­ desfăşuraţi în continuare o
turor factorilor educaţionali bine superioritatea adevăru­ şiri şi ce întrebări adresea­ aţi lucrat ? nele : „Punct de lucru mo­ special de Ia I.C.S Hune­ se în activitatea de viitor, muncă educativă, riguros con­
care acţionează sub condu­ rilor ştiinţifice asupra unor ză cetăţenii ?... Răspunsul in­ — In primul rînd, voiam del, lotul Simeria, şantierul doara — care se preocupă pentru desăvîrşirea ca buni cepută şi organizată, să cre­
cerea şi îndrumarea lor per­ dogme, hazardului şi ca ata­ terlocutorului dă naştere la ca prin mai buna gospodă­ nr. 2 al T. C. Deva", nu de organizarea a cît mai specialişti ai siderurgiei ro­ aţi un climat propice şi o
manentă. Ea izvorăşte din re acţionează în consecinţă. multe semne de întrebare rire a materiilor prime şi s-a semnalat nici o abatere multe puncte de lucru mo­ mâneşti în plină dezvoltare. ambianţă tovărăşească în ca­
necesitatea asigurării unei Activitatea de răspîndire asupra eficientei acestei mo­ materialelor să realizăm un de Ia normele eticii şi echi­ del. Numărul acestora, în- „Noi vedem în aceasta o pri­ re să se poată afirma plenar
înţelegeri şi participări ac­ a cunoştinţelor ateist-ştiin­ dalităţi verificate de atîtea apartament pe trimestru tăţii. tr-o continuă creştere, re­ mă treaptă de afirmare a şi multilateral personalitatea
tive, din convingere, a tutu­ tifice se află în atenţia co- ori în practica răs.pîndlrii din economii — lucru pe ...La Orăştie, punctele de flectă concludent strădania institutului, un început va­ umană. In principal, studen­
ror cetăţenilor ia desfăşura­ cunoştinţelor ateist-ştiintifice, care l-am înfăptuit în pri­ lucru model au dus la pre­ constructorilor de a se for­ loros de activitate universi­ ţii — şi în primul rînd ca­
rea proceselor economice şi de clarificare a unor confu­ mele trei luni ale acestui an darea în 4 luni a mai mult ma ca oameni model, în tară la Hunedoara siderurgi­ drele didactice — să cunoas­
sociale, la înfăptuirea poli­ zii ce mai persistă în con­ şi care va d.eveni realitate de jumătate din planul a- acest cincinal în care în­ că, aici unde se află cea mai că profund şi în detaliu con­
ticii partidului şi statului PROGRAMUL cepţia unora. Ieşirile sînt şi în următoarele trimestre. nua! de apartamente. La treaga activitate trebuie să autentică platformă indus­ ţinutul, sensul şi semnifica­
nostru, al cărui tei funda­ planificate la intervale de Apoi am dorit ca, la blocu­ şantierul' IV al I.C.S. Hu­ fie model. trială de acest profil din ţa­ ţia politicii partidului nostru,
mental este creşterea bună­ DE EDUCAŢIE 2—3 luni, iar întrebările la ră şi unde studenţii au putut tot ceea ce a spus secretarul
stării celor ce muncesc. care se răspunde se referă şi vor putea face cunoştinţă, general al partidului nostru
In comuna Răchitova, du­ în majoritate la aceleaşi şi în continuare, cu procese la Conferinţa Uniunii Naţio­
pă cum ne informează se­ SOCIALISTĂ aceleaşi fenomene cosmice — Zero complexe de fabricare a fon­ nale a studenţilor comunişti
cretarul comitetului comu­ zborul omului pe Lună. cum „Nici un vagonet de 33 tei şi oţelului, alături de ca­ din România, şi cu alte pri­
nal de partid, Ion Dumitres- ÎN ACŢIUNE a apărut viata pe pămînt — dre cu o temeinică pregătire lejuri. Să depuneţi eforturi
cu, în cadru] căminului cul­ care nu reuşesc să se mai tehnico-profesională". susţinute pentru a lichida de­
tural, cadrele didactice pre­ clarifice de atîtia ani de cînd minereu rebutat“ procente In continuare, referindu-;e finitiv — acolo unde se ma­
zintă expuneri, conferinţe pe mitetului comunal de partid, se tot discută. Or, oamenii la sarcinile învăţămîntului nifestă — nota discordantă în­
teme ateist-ştiintifice, poartă unde este analizată periodic. din brigadă nu sînt compe­ tehnic superior, vorbitorul a tre ceea ce trebuie făcut şi
discuţii cu cetăţenii prin in­ tenţi şi ca atare răspunsuri­ (Urmare din pag. 1) s-au rebutat in ultimele luni spus: „întreaga activitate se ceea ce se realizează în
Mai mult, membrii comite­
desfăşoară sub impulsul ho-
termediul activităţilor de la tului acţionează ei înşişi di­ le nu sînt în măsură să cla­ cîteva vagonete, dar nu din rebuturi“ tărîrilor conducerii partidu­ fapt".
bibliotecă, în preajma rulării rect Ia răspîndirea acestor rifice o problemă (aceasta — îmbunătăţirea perma­ vina noastră, ci mai mult a lui şi statului, hotărîri- In continuare, tovarăşul
unor filme. O dată pe lună, e mai puţin probabil) sau lu­ nentă a calităţii minereului unor condiţii de zăcămînt, a loachim Moga s-a referit la
brigada ştiinţifică, alcătuită cunoştinţe dialogînd cu oa­ crează sporadic. extras este întreaga esenţă a unor intercalaţii de steril. (Urmare din pag. t) lor Conferinţei Naţionale a aportul pe care trebuie să-l
P.C.R.,
recentei
plenare
din aceleaşi cadre didactice, menii. Gama posibilităţilor Regretabil este că nu se muncii noastre — s-a pro­ Sigur că şi noi trebuie să Comitetului Central al parti­ a aducă studenţii în toate do­
meniile vieţii sociale şi poli­
de răspîndire a acestor cu­
cărora li se adaugă medicul, noştinţe poate fi însă lărgită. caută nici alte modalităţi de nunţat şeful de brigadă Emi- fim mai atenţi la alegerea dului nostru. Preţioasele in­ tice. „Cunoaştem că organi­
inginerul agronom, un lucră­ răspîndire a cunoştinţelor lian Bălan, din acelaşi raion sterilului, chiar dacă puşcăm dicaţii cuprinse în cuvîntările zaţia studenţească este real­
tor al consiliului popular, e- De modul în care se face ştiinţifice (filmul documen­ — Teliuc II — cu Gheorghe selectiv şi încărcăm cu ma­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu mente revoluţionară, cu un
fectuează ieşiri în satele a- răspîndirea cunoştinţelor a- lacob. şini de mare randament. Deci, din stadiul de încer­ mobilizează tot mai activ program precis conturat, care
partinătoare comunei. Aici, teist-ştiinţifice este preocu­ tar, dezbaterile după o emi­ Cu modestie şi sinceritate, — Şi noi, la Ghelar, apli­ care îndrăzneaţă, iniţiativa forţele şi capacităţile crea­
răspund întrebărilor cetăţe­ pat şi Comitetul comunal de siune de la televizor, pro­ un alt destoinic şi experimen­ căm cu bune rezultate iniţia­ de a lucra cu „zero procente toare ale oamenilor muncii, trebuie să preia şi să dezvol­
te tot ceea ce ea a acumulat
nilor, prezentînd totodată partid Densuş, In cadrul ac­ iecţii de diapozitive ş.a.). tat şef de brigadă — Ioan tiva ortacului Gheorghe Ia- rebuturi" se materializează stimulează şi valorifică la un de-a lungul anilor, să active­
informări prin care se urmă­ ţiunilor de popularizare a Cine oare să le încerce? Maican, din acelaşi raion — cob — ne-a spus brigadierul cu succes, cîştigă adeziunea nivel superior iniţiativele, ze neîntrerupt, în spiritul
reşte popularizarea succese­ cărţii ştiinţifice, la bibliotecă ne-a mărturisit: Dumitru Pînzaru, de la ori­ altor şi altor echipe. Care subordonîndu-le în întregime cartei sale, al politicii partidu­
lor obţinute de ştiinţa româ­ (bibliotecar Aurora Grindea- Comitetul comunal de partid — Este foarte greu să nu zontul 9 Cei 12 oameni din este pînă acum rezultatul scopurilor şi ţelurilor nobile lui şi statului nostru.
nească sau cea mondială, de nu) s-au prezentat volumele are ouvîntul !... dai nici un vagonet de mi­ brigada mea acordă grijă concret al acţiunii întreprin­ ale bunăstării materiale şi Consider că studenţii insti­
izblnzile unor savanţi de re­ „Cum a apărut viata pe pă- nereu rebutat, dar noi trebuie maximă calităţii minereului spirituale ale celor ce mun­ tutului trebuie să se integre­
nume în elucidarea enigme­ mînt“, „Copilul dificil" ş.a. M. BODEA să tindem permanent spre a- şi de mult timp nu avem se de comuniştii din turnăto­ cesc, înaltei răspunderi faţă ze şi mai mult în viaţa so-
cest obiectiv. Brigăzii mele i nici un vagonet de minereu ria I şi ce perspective oferă de destinele patriei şi po­ cial-culturală, politică şi spor­
rebutat. ea ? — l-am întrebat pe tova­ porului. Sînt convins că şi tivă a municipiului, să între­
răşul Dionisie Munteanu,
— Uneori se mai întimplă dumneavoastră, studenţii şi ţină un contact permanent eu
totuşi să ni se rebuteze cîte maistru, preşedintele comite­ cadrele didactice, vă veţi a- oamenii muncii de aici, de
un vagonet — recunoştea şe­ tului sindicalului pe secţie. duce întreaga contribuţie la la care pot învăţa lucruri fo­
Deplină concordanţă ful de schimb Mircea Tălîn- se. Ele constau în principal îndeplinirea exemplară a tu­ lositoare strict Aecesarq pen­
— Avem rezultate frumoa­
gă, din brigada lui Nicolae
tru profilul lor de specialişti
turor sarcinilor ce vă revin .
Coman, de la acelaşi orizont
Ne este plăcut să consta­
in creşterea gradului de efi­
al Ghelarului. Asta din cauză cienţă. Consumul de fontă a tăm şi să apreciem preocupa­ şi de intelectuali cu o înaltă
cultură".
(Urmare din pag. 1) seamă de aspecte negative. torilor care depind de noi. ing. Aurel Brînduş, pre­ că nu alegem cum trebuie fost redus cu 5 kg pe tona rea ce o aveţi pentru legarea In încheiere, primul secre­
Tovarăşul Nicolae Po- Cred că măsurile cele mai şedintele comitetului oame­ sterilul din minereu, ne gră­ de produse turnate, ceea ce mai strînsă a învăţămîntului tar al Comitetului judeţean
creşterea eficienţei econo­ povici, şef de echipă lăcă­ potrivite sînt acelea de a nilor muncii, Andrei Colda, bim să dăm cît mai multe cu munca productivă şi de de partid a adresat calde fe­
mice. tuş, membru al comitetu­ se trece la îmbunătăţirea secretarul comitetului de pline. Şi nu e bine. a atras după sine o economie cercetare ştiinţifică. Este o licitări studenţilor institutu­
Analiza a evidenţiat că lui de partid, referindu-se consolidării tavanului arti­ partid al minei, au abordat Şi totuşi, de la începutul de aproape 4,50 lei la mia sarcină de primă necesitate, lui pentru realizările obţinu­
unul din principalele nea­ la unele stări de lucruri ficial cu reţea de toroane din unghiuri diferite ace­ anului, şi în mod deosebit în de lei producţie, Lucrul fără un obiectiv major subliniat te, dorindu-le succese tot mai
junsuri l-a constituit lucrul „despre care s-a mai vor­ la toate abatajele frontale, leaşi probleme în esenţă, această lună, calitatea mine­ rebuturi şi îmbunătăţirea ca­ cu deosebită tenacitate de to­ mari pe linia pregătirii poli­
în zilele de repaus .legal. bit în nenumărate şedinţe, organizarea corespunzătoare relevînd rezultatele mai reului de fier brut s-a îmbu­ lităţii pieselor au condus şi varăşul Nicolae Ceauşescu în tice, ideologice şi profesiona­
45 de schimburi, reprezen- dar situaţia nu s-a îndrep­ a producţiei şf a muncii ca bune obţinute în ultimele nătăţit sensibil. Ne-au confir­ la depăş'rea productivităţii cuvîntarea rostită la Cluj, cu le, sănătate şi multă fericire.
tînd 11 zile, pentru care tat", arăta că nici acum să se poată lucra mai pro­ luni, subliniind în acelaşi mat acest lucru şi ing. Vasile prilejul deschiderii actualu­ Tntr-0 atmosferă de entu­
s-au plătit peste 4 600 pos­ lemnul "introdus în mină nu ductiv în abataje şi întă­ timp importantele rezerve Golda, şeful E. M. Ghelar, muncii cu 3 la sută şi la ob­ lui an universitar. ziasm unanim, adunarea fes­
turi cu spor suplimentar, e este şorolit, dimensionat. Or, rirea disciplinei. existente şi măsurile con­ Cosma Culcea, secretarul co­ ţinerea peste plan a 141 tone ■Din cîte cunoaştem, în do­ tivă a adresat o telegramă
mult, orice s-ar spune, ori- în condiţiile programului In aceeaşi ordine de idei, crete ce se impun în direc­ mitetului de partid al minei produse turnate. Convinşi meniul cercetării, alături de Comitetului Central al Parti­
cîte justificări f-ar aduce! de 6 ore, timpul de lucru tovarăşii Ioan Vasile, ingi- ţia creşterii productivităţii Teliuc, ing. Dumitru Ciofrîn- faptic de valoarea iniţiati­ cadrele didactice au partici­ dului Comunist Român, per­
Acest fenomen a condus la al minerului la frontul de ner-şef cu dezvoltarea, şi muncii, reducerii preţului geanu, şeful Uzinei de prepa­ vei, ne preocupăm să-i dăm pat şi studenţi. Cîţiva au ob­ sonal tovarăşului Nicolae
depăşirea posturilor plani­ cărbune e scurt şi prea Ioan Bălănescu, inginer-şef de cost, îmbunătăţirii cali­ rare a minereurilor Teliuc, amploarea cuvenită, generali- ţinut şi premii la concursuri­ Ceauşescu.
ficate, în medie cu 6 la su­ scump pentru a face şi a- cu producţia au insistat a- tăţii cărbunelui — elemen­ maiştrii Gheorghe Tiron (o- zînd-o la toate formaţiile de le organizate cu* cltva timp Adunarea prilejuită-de săr­
tă, influenţînd negativ atît ceastă operaţie. O altă pro­ supra necesităţii creşterii e- te esenţiale ale creşterii e- rizsntul 9 Ghelar), Vasile lucru, astfel ca pînă la sfîr- în urmă Toate acestea sînt bătorirea primei promoţii a
productivitatea muncii, cît blemă mult şi demult dis­ xigenţei şi răspunderii pen­ ficienţei economice a ex­ Ghica (raionul I subteran importante, dar 'trebuie con­ Institutului de subTn gineri
şi preţul de cost. Alte ne­ cutată este aceea a „goa­ tru sporirea productivităţii ploatării. Teliuc), Constantin Munteanu Şitul acestui an hotărîtor pen­ siderate ca un început pro­ din Hunedoara s-a încheiat
ajunsuri constau în nerea- lelor". Fiecare ştie ce pier­ muncii în abatajele frontal Dezbaterea comună a bi­ (uzina de preparare). tru îndeplinirea cincinalului miţător, ca o platformă de cu un bogat program artis­
lizarea sarcinilor de plan dere înseamnă lipsa vago- le, grăbirea introducerii şi roului comitetului de partid Iar ca o concluzie., tovară­ înainte de termen să ridi­ pe care să vă afirmaţi şi tic ce a consemnat, de fapt,
de către colectivele sectoa­ netelor goale o oră sau extinderii metodei de ex­ şi comitetului oamenilor şul ing Paul Popescu, direc­ căm succesele colectivului mai mult în perspectivă. Ca­ şi debutul ansamblului artis­
relor IV şi V, care au dimi­ două pe zi. Dacă vrem ca ploatare cu subminare, ridi­ muncii a demonstrat că nu torul I.M. Hunedoara, ne-a nostru mult mai sus. drele cu funcţia de bază, îm- tic al studenţilor hunedoreni.
nuat mult realizările pe ex­ minerii să dea cărbune — carea calificării şi stabili­ prezentarea trandafirie, de declarat cu vădită mulţumire :
ploatare, In principal dato­ pentru că ei vor ! — să li zarea minerilor, întărirea paradă a lucrurilor, nu jus­
rită numărului^ ridicat de se creeze condiţii să lucre­ răspunderii tuturor catego­ tificările şi lamentările, ci — Minerii noştri sînt har­
absenţe şi nerespectării teh­ ze din plin cele 6 ore din riilor de salariaţi pentru abordarea obiectivă, în spi­ nici şi pricepuţi. Muncesc cu
nologiei de lucru la unele program şl atunci nu va reducerea consumurilor de rit critic constructiv a pro­ pasiune şi responsabilitate. Ritm accelerat, intens lucrărilor de sezon!
operaţii (sectorul IV), ne- mai fi nevoie de schimburi materiale, energie şi a chel­ blemelor majore de care Acţiunea aceasta — „Luna (Urmare din pag. 1)
asigurării liniei de front şl suplimentare în zilele de tuielilor neproductive. depinde realizarea planului m a i — l u n a calităţii minereu­ ii_______________ re se lucrează şi la unitatea şită o dată şi mecanic şl
dispersării efectivelor (sec­ repaus legal. Inginerii Aurel Marhan, la nivelul cerinţelor, apro­ lui de fier" — i-a mobilizat agricolă din Ttirdaş. Cartofi­ manual.
energie pe toţi, dînd noi va­
torul V). — Depăşirea substanţială şeful sectorului IV, Con­ fundarea aspectelor care lenţe iniţiativei „Nici un va­ Salvina Muntean, preşedinta lor de pe cele 20 ha cîte s-au In concluzie se poate afir­
plantat li s-a făcut prima
Participanţii la dezbateri care s-a înregistrat la pre­ stantin Ciorbea, şeful sec­ vizează aţin cerea scopului unităţii. ma că în unităţile agricole
au fost unanimi în aprecie­ ţul de cost — arăta ingi­ torului V, Eugen Borza, final — o eficienţă cît mai gonet de minereu rebutat". Am văzut, la Totia, pe su­ praşilă mecanică şi manuală. din cadrul consiliului inter-
rea că măsurile luate, ac­ nerul Petru Stupu, membru preşedintele consiliului de ridicată, concretizată în e- Rezultatele de pînă acum Cooperatorii din această uni­ couperatist Simeria, activită­
ţiunile întreprinse pentru al comitetului oamenilor control muncitoresc, Ion conomii şi beneficii peste sînt bune şi avem certitudi­ prafeţele unde s-a însămîn- tate prăşesc acum sfecla de ţile de sezon se bucură de a-
realizarea productivităţii muncii — se datorează ră- Mirlăgeanu, şeful sectorului plan — constituie modul cel nea că vrednicul nostru co­ ţat sfeclă un mare număr zahăr. Cu sprijinul şefului tenţia cuvenită, mecanizatorii
muncii planificate şi redu­ mînerii în urmă a produc­ deservire generală, tovară­ mai adecvat de a acţiona lectiv, în frunte cu comuniştii, de membri cooperatori la secţiei de mecanizare, 11 ie şi membrii cooperatori din a-
cerea cheltuielilor materia­ tivităţii muncii şi în aceas­ pentru realizarea sarcinilor le va îmbunătăţi în continua­ prăşit. Prima praşilă la a- Mogoşan, s-a prăşit ieri o ceste unităţi sînt angajaţi
le de producţie, au fost in­ tă privinţă ar trebui să re­ şul Ion Silinca, preşedinte­ acestui an hotărîtor al cin­ re. El şi-a probat de atîtea ceastă cultură însămînţată pe mare parte din suprafaţa de plenar să rezolve eu bine
suficiente, evidenţiind o flectăm serios asupra fac­ le comitetului sindicatului, cinalului. ori calităţile de mobilizare şi 5 ha s-a încheiat cu bine 20 ha sfeclă, cît s-a însămîn- toate lucrările ce le au de
de acţiune, de voinţă şi de ieri. In ritm susţinut la în­ ţat In cel mult două zile făcut, pentru ca roadele pă-
angajare muncitorească. treţinerea culturilor prăşitoa- întreaga suprafaţă va fi pră­ mîntului să fie spornice.
Angajat ferm, cu totalita­ rarea secretului de stat.
tea resurselor sale materiale In viitor, factorii de răs­
şi umane, folosind întreaga Âpororea secretului de stet-obilgoti© patriotică, pundere din cadrul inspecto­
capacitate creatoare în am­ ratului vor acţiona cu mai
plul proces de edificare a so­ multă fermitate pentru apli­
cietăţii socialiste multilateral carea întocmai a acestor
dezvoltate, judeţul Hunedoa­ norme, faeîndu-şi din activi­
ra constituie, alături de ce­ de răspundere o tuturor oamenilor muncii tatea ^de prevenire un cod al
lelalte regiuni înfloritoare ale
patriei, un viu exemplu de muncii, de permanentă actu­
traducere în practică a poli­ alitate şi, totodată, de con­
cum
tinuă
perspectivă.
aşa
ticii partidului şi statului suveranităţii şi integrităţii te­ te de stat în scopul preveni­ de un an de la intrarea în Comitetului judeţean de par­ socialiste şi luarea de măsuri poziţiunile decretului 468/20. o cere partidul, întregul po­
nostru. ritoriale a patriei. rii şi descoperirii oricăror vigoare a Legii 23 apreciem tid, care prin îndrumările concrete, în conformitate cu XII 1971, privind unele mă­ por.
Datorită politicii« ferme Legea privind apărarea se­ pierderi distrugeri, alterări cu satisfacţie că in princi­ concrete şi măsurile eficiente prevederile legii. suri de îmbunătăţire a acti­ In condiţiile dezvoltării
a partidului de antrenare a cretului de stat prevede o- sau sustrageri; analiza se­ palele obiective economice întreprinse a imprimat ' un In acelaşi timp au reţinut vităţii de aplicare şi popu­ accelerate a forţelor de pro­
uriaşelor rezerve materiale şi bligaţii atît pentru conducă­ mestrială asupra modului de din judeţ, unde se concen­ nou stil de muncă, de orien­ atenţia operaţiunile de larizare a legislaţiei. ducţie, a progresului tehni-
umane la dezvoltarea accele­ torii instituţiilor şi organiza­ asigurare a păstrării secretu­ trează de fapt şi un volum tare profesională, în activita­ manipulare şi transport al Datorită caracterului prac­ co-ştiinţific fără precedent,
rată a forţelor de producţie, ţiilor socialiste de stat şi ob­ lui de stat în unităţile pro­ sporit de date, informaţii şi tea desfăşurată atit de că­ corespondenţei secrete : s-au tic pe care-1 prezintă tele­ a cercetării ştiinţifice funda­
judeţul Hunedoara a devenit şteşti, cît şi pentru salariaţi, prii ; ţinerea evidenţei per­ documiente ce constituie se­ tre conducătorii unităţilor semnalat cazuri de folosire a fonul, acest modern mijloc mentale şi aplicative, cînd
o platformă industrială de pentru toţi oamenii muncii, soanelor care au primit a- crete de stat, măsurile de a- socialiste cît şi do organele poştei speciale pentru trans­ de comunicare nu poate fi pe plan statal creşte volumul
prim rang în ansamblul eco­ căci, aşa cum se stipulează in probare să lucreze cu date, părare a acestora şi-au găsit Inspectoratului judeţean al portul corespondenţei ne­ exclus din activitatea zilnică. de date şi informaţii cu ca­
nomiei naţionale, care furni­ art. 1, „...apărarea secretului documente şi informaţii se­ un larg ecou. Comitetele oa­ Ministerului de Inberne. In secrete sau, dimpotrivă, trans­ Nu o dată, însă, s-a dovedit racter secret, diverse fir­
zează circa 5 la sută din de stat este o îndatorire pa­ crete de stat; educarea sala­ menilor muncii, organizaţiile acelaşi timp comitetele mu­ miterea corespondenţei se­ un robot „priceput“ la far­ me străine manifestă un per­
producţia industrială a ţării. triotică (...) a tuturor cetăţe­ crete pe calea obişnuită, ori se şi — datorită unor ine­ manent interes pentru cu­
Aceste mari realizări, ală­ nilor Republicii Socialiste transportarea documentelor rente perturbaţii în reţeaua noaşterea acestora. Mijloace­
turi de frumuseţile naturale România...“. secrete de stat de persoane telefonică — comunicările că­ le şi metodele de obţinere a
hunedorene, au constituit, Importanţa pe care păstra­ neautorizate, în afara localită­ rora le-am dorit iniţial o a- datelor secrete evoluează şi
încă cu ani în urmă, princi­ rea şi apărarea secretului de ţilor şj. aceasta în condiţiile nume destinaţie ajungeau de ele în contextul progresului
palele atracţii ale unui ma­ stat o are pentru progresul în care poşta inspectoratului fapt în locuri nevizate. A- tehnicii moderne, de aceea,
re număr de cetăţeni străini şi securitatea ţării este re­ îşi desfăşoară activitatea con­ cesta este, credem, un con­ pe pian mondial, asistăm la
care ne-au vizitat meleaguri­ liefată şi de prevederea din ştiincios Merită subliniat vingător motiv care să ne adevărate „bătălii pentru in­
le. Organele Inspectoratului art. 2 potrivit căreia trans­ faptul că aceste operaţiuni determine la renunţarea fo­ teligenţă“.
judeţean al Ministerului de miterea sau divulgarea secre­ s-au efectuat nu numai cu losirii lui pentru transmite­ Unanim recunoscut, talen­
Interne cunosc suficiente e- telor de stat, pierderea, dis­ ştirea, dar chiar cu avizul rea datelor şi informaţiilor tul poporului român, spiritul
xemple care atestă interesul trugerea, alterarea ori sustra­ riaţilor în spiritul păstrării de partid, alţi factori de răs­ nicipale, orăşeneşti şi comu­ conducătorilor de unităţi. cu caracter secret de stat. său de creaţie constituie un
creseînd al reprezentanţilor gerea datelor, documentelor secretului de stat, al vigilen­ pundere, ca şi marea masă a nale de partid ne-au dat un Un aspect negativ îl con­ Conducătorii unităţilor so­ bun inestimabil pentru pros­
unor firme străine pentru cu­ cu un asemenea caracter, ţei, cinstei şi demnităţii în salariaţilor au tratat cu mul­ ajutor preţios în acţiunile or­ stituie şi schimbarea frec­ cialiste, ceilalţi factori de peritatea întregii naţiuni. Ia­
legerea de date şi informaţii precum şi neglijenţa care ar relaţiile cu cetăţenii străini, tă responsabilitate această ganizate de prevenire a în­ ventă a personalului care de­ răspundere în aplicarea pre­ tă de ce, în domeniul apără­
cu caracter secret de stat. da posibilitate altei persoa­ combaterea oricăror tendin­ măsură, conştienţi fiind că călcării normelor privind a- serveşte compartimentele de vederilor legii privind apă­ rii secretului de stat, auto-
Numai printr-o intervenţie ne să intre în posesia unor ţe de pălăvrăgeală, lăudăro­ îşi îndeplinesc o îndatorire părarea averii obşteşti, a se­ documente secrete sau a rarea secretului de stat tre­ mulţumirea este o stare de
promptă, cu sprijinul efioalce informaţii de natură să pu­ şenie sau neglijenţă ; stabili­ cetăţenească. cretului de stat. celor care îndeplinesc prin buie să fie angajaţi mai in­ fapt mereu depăşită. Gîndul
al oamenilor muncii, s-au nă în pericol interesele de rea regulilor cu privire la La indicaţia organelor In­ Pe parcursul îndeplinirii cumul atribuţiuni privind e- tens în îndeplinirea sarcini­ că „am făcut totul" nu pre­
prevenit la timp unele acţi­ orice fel ale securităţii sta­ circulaţia şi ordinea interioa­ spectoratului judeţean al Mi­ sarcinilor ce le revin din videnţa. păstrarea şi manipu­ lor ce le revin pe această li­ zintă niciodată realitatea,
uni menite să aducă prejudi­ tului constituie fapte deo­ ră în incinta unităţilor, pre- nisterului de Interne şi cu Legea 23 organele Inspecto­ larea datelor şi documente­ nie, printr-o intervenţie con­ pentru că grija faţă de pro-
cii grave avuţiei naţionale, sebit de grave şi se pedep­ venindu-se pătrunderea per­ sprijinul specialiştilor pro­ ratului judeţean al Ministe­ lor secrete de stat, deoarece cretă în activitatea de con­ dinele de valoare ale mun­
muncii paşnice, creatoare, a sesc de legea penală. Sub soanelor neautorizate în locu­ prii, într-un număr însemnat rului de Interne au consta­ nu se poate asigura o temei­ trol, îndrumare şi soluţiona­ cii întregului popor, vigilen­
clasei muncitoare. sancţiunea amenzii contraven­ rile unde se execută lucrări de organizaţii economice, tat şi unele neajunsuri, în nică cunoaştere a atribuţi- re a problemelor ce le intră ta şi combativitatea revoluţi­
In contextul politicii ge­ ţionale legea prevede obliga­ cu caracter secret de stat sau mijloacele tehnice de semna­ organizarea activităţii pe a- unilor în aceste sectoare. Ca­ în sfera muncii proprii. onară trebuie să fie perma­
se află date şi informaţii de
nerale a partidului nostru, ţia pentru conducătorii, sa­ acest fel. lizare instalate contribuie efi­ ceastă linie, de către diverse zuri de acest gen, din nefe­ La baza elaborării Legii nente, iar, la rîndui lor, mă­
pentru ocrotirea principale­ lariaţii unităţilor socialiste, cient la asigurarea securită­ organizaţii economice. ricire, s-au întîlnit în multe 23/1971 partidul nostru situ­ surile pe care sîntem che­
lor valori materiale şi spiri­ precum şi pentru oricare alte Conştienţi de marea răs­ ţii datelor şi documentelor Astfel, analiza modului de unităţi socialiste. ează conceptul de prevenire maţi să le luăm în virtutea
tuale şi pentru perfecţiona­ persoane care iau cunoştinţă pundere ce ne revine potri­ secrete ori a locurilor unde organizare şi desfăşurare a O măsură căreia nu i s-a a încălcării normelor care a- sarcinilor ce ne revin nouă,
rea continuă a activităţii de unele din faptele arăta­ vit prevederilor legii referi­ se execută lucrări cu un a- activităţii de apărare a se­ acordat suficientă atenţie o pără securitatea secretului de tuturor cetăţenilor ţării, din
statului socialist, problema a- te, să sesizeze de îndată şefii toare la apărarea secretului semenea caracter. cretului de stat, deşi este o constituie popularizarea Legii stat. Acest mod de lucru es­ legea privind apărarea se­
părării secretului de stat şi-a ierarhici precum şi organele de stat, noi, lucrătorii din In acţiunile întreprinse de obligaţie prevăzută do lege, 23/1971 prin intermediul a- te însuşit pe deplin şi de cretului de stat se cer a fi
găsit consacrarea prin elabo­ Ministerului de Interne. cadrul Inspectoratului jude­ popularizare şi aplicare con­ nu a făcut peste tot obiectul gitaţiei vizuale. Cu mici organele Inspectoratului ju­ oportune, eficiente şi mereu
rarea la 17 decembrie 1971 a Legea stabileşte de ase­ ţean al Ministerului de Inter­ cretă a prevederilor legii pri­ preocupării conducătorilor de excepţii, acest mijloc de cu­ deţean al Ministerului de In- în perspectivă, pentru a asi­
Legii nr. 23. In întregul său menea în competenţa condu­ ne ne-am angajat plenar ia vind apărarea secretului de unităţi. Uneori această opera­ noaştere Roşeşte în majorita­ tbrnc. aspect evidenţiat atit gura munca paşnică a între­
conţinut se profilează în ega­ cătorilor organizaţiilor econo­ transpunerea în viaţă a sar­ stat şi a celorlalte acte nor­ ţiune s-a făcut la intervenţia tea unităţilor socialiste A- prin îndrumările date în di­ gului popor de făurire a so­
lă măsură respectul pentru mice, întreprinderilor şi insti­ cinilor. mative emise in baza ei, pre­ ministerelor de resort sau la dăugînd la aceasta participa­ verse situaţii concrete, cît şi cietăţii .socialiste multilateral
munca înaintaşilor, dar şi o- tuţiilor luarea măsurilor de Pe baza măsurilor între­ cum şi în prevenirea încălcă­ insistenţa organelor de con rea modestă a juriştilor la prin aceea că la sancţiuni dezvoltate.
bligaţia patriotică a tuturor apărare a secretului de stat prinse ulterior, atit pentru rii acestor norme, a educării trol ale inspectoratului ju­ cunoaşterea legislaţiei de că­ contravenţionale s-a apelat
cetăţenilor de a-şi aduce con­ prin : asigurarea unui con­ oamenilor muncii în spiritul deţean S-a manifestat de a- tre toţi salariaţii, se poate numai în situaţii deosebite Lt. major Fi CR’N DANCIU
tribuţia la apărarea cuceriri­ trol permanent asupra păs­ însuşirea prevederilor legale respectării legilor, al apărării semenea insuficientă preocu­ aprecia că în unele între­ — ca ultimă măsură împo­ de la
lor revoluţionare ale popo­ trării şi manipulării docu­ cît şi pentru aplicarea con­ avutului obştesc, s-a simţit pare pentru soluţionarea ca­ prinderi şi imtituţii nu s-au triva încălcării reglementări­ Insper'orrdul judeţean
Hunedoara
rului român, a independenţei, mentelor ce constituie secre­ cretă a acestora, la mai bine permanent sprijinul larg al zurilor proprii din unităţile respectat întocmai nici dis- lor în vigoare privind apă­ al Ministerului de Interne