Page 67 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 710 © DUMINICA 20 MAI 1973 3
R7S ■—aga—

ATELIER S A L C Î M I

înfloriţi pentru mine salcîmi, înfloriţi I
O vară întreagă vom fi-ndrăgostîţl.
Q
Puţină Numai o vară ori, poate, o viaţă
Ninsorile voastre sărutul mă-nvaţă ;
l Uneori ne simţim obosiţi. rului Ion Arieşanu intitulată Lăsaţl-le-n mai puritatea să cadă,
I Alteori, poate fără un mo- cu o grăitoare interogaţie: Să-ml acopere sufletul sub petalele lor de zăpadă.
/ tiv anume, puţin trişti ori Primiţi puţină duioşie ? Este o
) chiar însinguraţi. Stări de- caldă, dar întotdeauna dis­ Troleniţi-vă albul de vis peste mine
1 altfel trecătoare şi foarte o- cretă şi lirică, pledoarie Frenetică ploaie de Iunie vine 1
, meneşti. Dar nu e un secret rostită în apărarea omeniei. Fiecare trunchi e un cîntec şi-un mire,
I şi nu trebuie să facem un Scurtele proze care alcătu­ Iar sufletul meu e un tînăr salclm
ţ secret din adevărul că ele iesc aCest volum sintetizea­ HUNEDORENE înflorit de iubire.
l sînt de cele mai multe ori ză atributele mal multor spe­
; nişte efecte ale suprasolici- cii. Ceea ce le caracterizea­ TRAIAN FILIMON
) tării la care ne supune via- ză însă în primul rînd este
l ţa cotidiană. „Trăim In mie- alura poematică şl patetis­
i zul unui ev aprins”, spune mul reţinut, timid aş zice,
1 poetul şi cu toţii acceptăm ca un cîntec grav, de «¡oa­
ţ să dăruim acestui ev însu- ră în surdină. Ion Arieşanu
i fleţirea noastră. Ne solicită ne reînvaţă aici să preţuim „ V A L A H I A ; Simpozion „1848“
? profesiunea, ne solicită ob- sentimente pe care uneori 1 Cu prilejul manifestărilor
) ştea, ne cere familia şi am- le privim în fugă şi puţin j consacrate împlinirii a 125
( biţia noastră e să nu lipsim cam de sus. El redescoperă
/ de nicăieri. Şi, iată, in a- cotemporanilor săi frumuse­ Amintirile lui A.H.J. Ubi- ; de ani de la memorabilele
:
revoluţionare
evenimente
1 ceastă cavalcadă a bunelor ţea şi semnificaţia adincă a cini (1818-1884), istoric şi di­ — Consemnări ale unul diplomat francez — ; din anul 1848, la Clubul
ţ noastre intenţii, se întîmplă, unui gest, a unui gînd, a u- plomat francez, încep din zi­ | studenţilor din Petroşani
i val, ca bietele sentimente să nei flori sau a unul suris. ua de 2 iunie 1848 cînd a- ; a avut loc recent un sim-
1 ne rămînă uneori in urmă. „Trebuie să existe — scrie cesta soseşte de la Constan- I pozion „1848“. Au prezen- Integrat cu o uimitoare stră­ ţională pregătire muzicală, a-
ţ Simţim deodată că lipseşte prozatorul —• acest ceva mai tinopol la Bucureşti. A fost ; tat comunicări : Ioan An- lucire într-o epocă de mari tît ca teoretician, cît şi ca in­
1 ceva şi cînd ne uităm în tare decît toate forţele oar­ chiar secretar al guvernului ; driţoiu, cercetător Ia Mu- mutaţii spirituale, contempo­ terpret, transcrie cîteva me­
/ jur vedem că e duioşia, be de pe pămînt şi fiinţa mea provizoriu şi apoi al loco­ j zeul judeţean Hunedoara- ran cu momentul de afirma­ lodii populare şi hora, dansul
ţ tandreţea sau delicateţea, gînditoare, de-a lungul de­ tenentei domneşti. După în­ I Deva — „Aspecte hune- re a unor mari personalităţi specific al românilor. In a-
i Şl neapărat atunci, ca să ceniilor, a dovedit-o aceas­ toarcerea In Franţa, Ubicini I dorene ale revoluţiei din europene, Dimitrie Cantemir ceeaşi lucrare sînt prezenta­
J rămînem noi înşine, trebuie ta". Şl există într-adevăr, du­ avea să-şi scrie memoriile, ; 1848” —, Vasile Ionaş transmite patrimoniului nos­ te şi cîteva păreri despre
1 să ne întoarcem spre a le pă cum o dovedeşte şi fie­ sub titlul „Valahia 1848" — i cercetător Ia Arhivele sta­ tru cultural lucrări de o deo­ portul naţional al românilor.
^ regăsi. care pagină a acestei cărţi manuscrisul în limba fran­ tului, filiala Deva — „A- sebită valoare. Aceste preocupări nu l-au
i O asemenea întoarcere din care emană o suavă pu­ ceză a fost achiziţionat de ; dunarea de la Blaj" — şi In studiul intitulat „Dimi­ părăsit pînă în cea din ur­
1 întru regăsirea bătrinelor tere de seducţie. Biblioteca Academiei R.S.R. prof. Constandin Clcnwsn- trie Cantemir" — publicat in mă clipă a vieţii, cunoscute
) sentimente care ţin de cald în 1967. (Ele au fost publi­ j te, directorul Centrului ju- volumul „Isvoade" — Lucian fiind contribuţiile sale în le­
^ sufletului este cartea prozato­ RADU CIOBANU ţ cate în româneşte şi de Ne- ! deţean de îndrumare a Blaga remarca : „e de mirare gătură cu muzica şi folclorul
gruzzi în „Convorbiri litera­ ! creaţiei populare şi a miş- cum Dimitrie şi-a mai putut turcesc sau al popoarelor
re"). ! cării artistice de masă — păstra pînă la urmă sufletul caucaziene, mai ales în pe­
rioada cît a fost oaspetele ţa­
Redăm In cele ce urmează ; „Literatura paşoptistă". de moldovean, căci acest su­ rului Petru cel Mare al Ru­
un fragment din lucrarea lui flet, în ciuda culturii cosmo­
r --------------------- ^ Ubicini, referitor la primele polite ce şi-a însuşit, nu l-a siei.
ce
In
priveşte cea
ceea
Debut zile ale revoluţiei din 1848 Expoziţia părăsit niciodată". Tot Lu­ de-a doua lucrare, „Hronicul
în Ţara Românească. cian Blaga, care îl consideră vechimii româno-moldo-vla-
„...Primele zile s-au scurs documentară un precursor al „Iluminis­ hilor“, Cantemir face dovada
mului" şi al ideilor Şcolii ar­
Eu port în suflet... în linişte. Revoluţia victori­ „Revoluţia de la 18481 delene (datorită atitudinilor unor idei deosebit de înain­
oasă la Bucureşti era acla­
tate, animate de un fierbin­
mată cu entuziasm în jude­ sale filozofice şi respectiv te patriotism. Se alătură şi
ţe, fără ca liniştea să fi în Ţările Române“ ! cercetărilor sale filozofice aduce noi probe ideii despre
»
Eu port în suflet ramuri de scintei, fost tulburată în vreun fel, Sub egida Comitetului j privind originea limbii şi latinitatea limbii şi poporu­
Pădurile-n armuri de diamante şi nu trecea nici o zi In care judeţean de partid, azi la \ poporului român) ţine să sub­ lui român, continuind opera
Şi parcă aud mereu un gînd zidind guvernul să nu trebuiască amiază, în sala festivă a j linieze, în acelaşi studiu, că înaintaşilor săi, cronicarii
să-şi întrerupă pentru o cli­ U.J.C.M., va avea loc des- j deşi a avut parte de o viaţă moldoveni. Cantemir, fără să
Cîntarea ceasului în mirişti constelate.
pă şedinţele, pentru a primi chidcrca expoziţiei docu- j „negrăit de agitată", a lăsat, dispună de o metodă filologi­
Eu strîng fărîna neamului în pumni deputăţiile satelor, care îi _a- mentare „Revoluţia de la j totuşi, o operă care dovedeş­ că precisă, bănuie şi susţine
Şi nasc un dans de flăcări în izvoare, duceau în <-emn de adeziu­ 1848 în Ţările Române", j te că „în ciuda condiţiilor evoluţia structurilor fonetice,
ne snopul de grîu şi butucul ce i-au fost hărăzite... apari­
In depărtări aştept s-ajung, s-ajung Realizată în colaborare cu i pornind de la etimonul de
de vie înfăşurate în ghir­ ţia sa rămîne aproape impro­
Cu rouă lacrimii în ritmuri sunătoare. Arhivele Naţionale, Arhi- i babilă“. bază, latin, pînă la cel din
lande, după vechiul obicei. vele Statului, filiala Deva l timpurile sale. Remarcă ase­
¡ 1 ¡¡filei te chem, în hora mea de brazi, Intr-adevăr, diversitatea şi
S-a. nimerit să asist în mai şi Muzeul judeţean Hune- ; mănarea dintre limbile ro­
)*n o*"> Invăluitâ-n fluier de mioară, multe rînduri la aceste audi­ doara-Deva, expoziţia cu- j profunzimea operei sale, des­ manice şi cea românească.
n
In Apusenii limpezi cînd mă nasc enţe a căror simplitate avea prinde documente intere- ; făşurată pe mai multe ti­ Susţine unitatea de limbă, o-
Eu cînt luminii dragostea de fără. * ceva înduioşător şi îmi a- sânte şi inedite din fră- \ tluri şi domenii, uimeşte as­ biceiuri şi „isvod" a româ­
mintesc ce efect producea a- mîntata perioadă a revo- I tăzi, dar succinta noastră nilor din cele trei princi­
AUREL MANTA supra mea vederea acestor Iuţiei paşoptiste : apeluri j prezentare se rezumă doar să pate.
Cenaclul „Flacăra” Hunedoara ţărani din Carpaţi, cu aerul şi delegări de ţărani în puncteze ideile operelor „Des­ încheiem aceste rînduri cu
lor, costumul şi chiar trăsă­ Primul guvern provizoriu constituit Ia Islaz: I. EUadc Ităclu- Comisia proprietăţii, acte i crierea Moldovei" şi „Hroni­ o afirmaţie aparţinînd tot
turile feţei, pe care le-ai fi lescu. Ştefan Golescu, Radu Şapcă, Christian Tell şi Nicolac emise de Guvernul provi- j cul vechimii româno-moldo- lui Lucian Blaga : „Despre
Pleşolanu.
crezut împrumutate după ba­ zoriu, documente privind \ vlahilor", lucrări din care re­ opera literară, geografică, fi­
soreliefurile Columnei lui scutirea ţăranilor de anu- j iese legătura strînsă şi ne­ lologică, istorică, filozofică şi
mite obligaţii, apeluri pen- j întreruptă pe care Dimitrie
Traian. Puternici, cu părul tru formarea Gărzii Naţio- j ştiinţifică a lui Cantemir se
negru, cînd anii nu l-au în­ sista de obicei la şedinţele Trebuie să ne gîndim că nale, documente ce atestă ! Cantemir a ştiut să o menţi­ poate spune fără exagerare
cărunţit încă, şi tuns pînă consiliului, în calitatea sa de acest eveniment însemna o continuarea luptelor şi du- : nă cu istoria, cultura, tradi­ că echivalează cu aceea a u-
la mijlocul frunţii, cu sprîn- şef al bisericii române, apoi dată de neuitat în viaţa a- pă înăbuşirea revoluţiei, j ţia şi realităţile patriei sale. nei întregi societăţi literare
cenele dese. barba lungă, ca­ popa sau bătrînul satului cestora, şi că ei aduceau în colaborarea revoluţionari- j Astfel, în „Descrierea Mol­ şi ştiinţifice. Cu o sută cinci­
pul gol, cămaşa din pînză (astfel este numit decanul de satul lor amintiri despre toa­ Ier din cele trei provincii ; dovei", pe lîngă aspecte de zeci de ani înainte de înte­
groasă, strîn'ă în talie cu un vîrstă din fiecare sat şi se te lucrurile pe care le vă­ româneşti, aspecte din Iun- ; ordin geografic (realizează meierea Academiei române,
chimir lat de piele, cu pi­ întîmplă adesea ca acesta să zuseră sau le auziseră la Bu­ ta moţilor conduşi de A- : chiar hărţi ale principatu­ Cantemir prefigurează prin o-
cioarele încălţate cu opinci atingă această vîrstă cente­ cureşti, marea Capitală, şi vram lancu în Munţii A- I lui I), social, economic şi is­ pera şi activitatea sa această
legate cu curele care se în­ nară) felicitau pe şefii naţi­ despre această Dimboviţă toric, Dimitrie Cantemir face academie, constituindu-se în
unii, numindu-i cu expresia „pe care cine o bea nu se puseni, acte referitoare la I interesante observaţii asupra întîiul ei reprezentant sim­
crucişează la spate, pe figu­ consacrată de „frate" şi ex­ lupta comună a naţionali- ; melosului popular românesc.
ră cu o expresie nedefinită primau adeziune tuturor la mai duce", şi despre mitro­ tăţilor ş.a. bolic".
de mîndrie, potolită de anii noua Constituţie. polie cu toate ceremonialele Autorul, care avea o excep­ VICTOR NIŢA
lungi de suferinţă, era im­ sale, şi despre aceşli fii de
posibil să nu recunoşti în ei Dl. Rosetli sau dl. Brătia- români, care s-au strîns pen­
tru ca tuturor să le fie îm­
pe descendenţii colonilor lui nu, în numele colegilor lor, părţită aceeaşi dreptate. I-
Traian, a căror origine nu a răspundeau cîteva cuvinte cu
Tulnlcăreiele de la Bulzeştl. putut fi ştearsă de paispre­ o voce mişcată, după care maginaţia naivă şi spontană
Foto: N. SIMA deputăţia se retrăgea şi, în exagera minunile poveştilor
zece secole de opresiuni.
aceeaşi seară sau a doua zi acestora, şi altfel s-a creat
Admiram demna stăpînire de dimineaţă se întorcea, în toată România, în jurul
a acestor oameni şi grăitoa- pe jos sau în căruţă, în sa­
rea simplitate a discursurilor tul ei, aflat câteodată la lucrurilor şi al oamenilor de
lor. ■ douăzeci şi natru de leghe la 1848, un fel de legendă,
! „Civilizaţia daco-romană După ce era introdusă de­ de acolo şi de unde poate, al cărei efect este mărturisit
putăţia, ea se duce să sărute mai înainte, nu ieşise nicio­ de tot ceea se se petrece
mîna Mitropolitului, care a- dată. astăzi".
( pe teritoriul Judeţului Hunedoara“
Azi, la ora 10, în sala de conferinţe a Cabinetului
judeţean de partid, in cadrul manifestărilor de întîm- mult. Ceea ce este, fără în­
pinare a festivalului „Costeşti — 1973", Comitetul ju­ Poşta Iterara doială, foarte indicat pentru
deţean al U.T.C. organizează simpozionul „Civilizaţia da­ un licean.
co-romană pe teritoriul judeţului Hunedoara". Vaier Dima — Hunedoara.
Vor prezenta comunicări : prof. dr. 1.1. Russu (Cluj) I. Vasiloni — Haţeg. Din („dedicate pentru P.A.") : „O, Ne trimiteţi „o poezie şi un
— „Moştenirea traco-dacică în limba română“, docto- ce în ce mai bine. Realiza­ prima mea iubire Te iubesc poem" spre publicare. Dar
ş rând Larisa Nemoianu (Bucureşti) — „Continuitatea da­ tă doar pe jumătate, poezia ca-n trecut,Şi te-am iubit nu ne-aţi indicat care e poe­
cică în perioada romană în judeţul Hunedoara", docto­ „La aniversare“ — in care mereu l/Fără să-mi dau sea- zia şi care poemul. Asta se
rand Liviu Mărghitan (Bucureşti) — „Comorile dacilor evocaţi clipele de obştească ma“/(Sau cum ar veni, în- impunea deoarece aşa cum
din cetatea de scaun de la Grădiştea Muncelului, mit cinstire petrecute recent la tr-o formulă mai cunoscută: sînt realizate noi nu ştim
sau realitate ?“, prof. Viorel Manolescu (Orăştioara de Blaj — este o promisiune de „Foaie verde salcie/două-ori care e poezia şi care este
: Jos) — „Sistemul de fortificaţii din Munţii Orăştiei", viitor. Mai trimiteţi. şapte : paisprezece !..."). poemul. Fiindcă, în ceea ce
Adriana Rusu (Deva) — „Urme şi aşezări dacice pe Sonia — Deva. Activitate In încheierea scrisorii vă priveşte realizarea, nu există
cursul Mureşului mijlociu hunedorean". grafică exterioară, împere­ luaţi angajamentul că in caz nici o deosebire: sînt foarte
cheri de vorbe. Iată înce­ de nepublicare a poeziei slabe.
putul poeziei „Amintiri" veţi încerca să citiţi mai Red. Din expoziţia Horla Popp: „Bună dimineaţa !“.
CARTEA m SCENA ■ DISCUL a ECRANUL
CARTEA mSCENA « DISCUL e ECRANUL
Editoriale: presionistă, artistică" ; critica culturale. Sinteză, antologie „Cine sapă groapa altuia..." au apăsat încă pe trăgaciul u-
profesorului Miroea Zaciu se
şi note de Matei Căiinescu şi
Mark Rydell cade în pro-
prelungeşte intr-un stil care Gh. Ionescu. Ipostazele - lui lob Wayne pria-i capcană, deoarece voind nui Winchester sau Colt. Sufe­
ştie să ajungă la atmosferă © Seria „Universitas“ a rind de o gravă amnezic, regi­
prin căldura sobrietăţii, prin să fie foarte modern. încear­ zorul uită cu desăvîrşire de a-
irtea latin „ / on /¡girbücsaiw“ regenerarea cuvântului critic, aceleiaşi edituri oferă, în a- că o demitizare a legendei cest neglijabil amănunt şi ti­
ceste zile, şi o interesantă
dar mai ales prin puternica monografie a scriitorului Gib John Wayne, actor deve­ ticii de specialitate. Chiar şi Far West-ului. Păstrează per­ nerii văcari dovedesc în fi­
dozare a spiritului critic cu Mihăescu, sub semnătura lui nit celebru prin interpre­ azi, după trei decenii de la sonajul John Wayne, ca nal — intr-o inerentă în­
Monografia „Ion Agirbicea- „Arhanghelii", „Dura lex" justeţea unei atitudini. Mihail Diaconescu. tarea unui număr imens de stîrnirea sa, „vîntul sălbatic" punct de referinţă a wester­ cleştare cu la fel de
nu" a profesorului clujean sau „Jandarmii“. Răzbate roluri-cheie în pelicule apar­ mai seceră nenumărate inimi nului clasic, grupînd, însă, inerentele personaje negati­
Mircea Zaciu, de curînd apă­ solidaritatea cu lumea umilă, Prof. ANA POP SIRBU @ Mai puţin cunoscut ma­ tenenţe genului de aventură, care agrează sosul dens şi în jurul său cîţiva puştani ca­ ve net antipatice — virtuţi
rută la Editura „Universitas“, ultragiată a acelei Transil­ Hunedoara sei largi de cititori, Gheorghe apare într-o ipostază tî- sentimental, presărat eu con­ re diferă structural de gravul de magnifici, ciuruindu-i pe
atestă un deosebit spirit po­ vanii. Asachi e cel care a pus, prin nără şi într-una vârst­ dimentul „dur“ al aventurii ecou al marilor prerii. Gre- răufăcători cu atîta dibăcie
lemic, o luare de atitudine Mircea Zaciu recreează per­ Ar opera lui, o piatră de temelie nică, trăgînd semnificative piratereşti, ce spumegă îmbie­ fînd chestiunea divergenţei incit aceştia schimbă poziţia
dreaptă a criticului împotriva sonalitatea, fiinţa lăuntrică a la fundamentul literaturii şi tor între Loxi Claiborne şi dintre generaţii pe osatura verticală, pe veci, cu cea o-
interpretării tradiţionaliste la unui misionar „iluminist". @ Veritabil eveniment edi­ culturii noastre. Readucerea concluzii în privinţa unui stil căpitanul Jack Stewart. westernului în toată regula, rizontală.
care a fost supusă opera lui Mai mult decît atît, cartea torial, publicarea în colecţia sa în atenţia publicului prin interpretativ, rezistent, se pa­ Bineînţeles, John Wayne a lui Mark Rydell îi reuşeşte Dar mitul lui John Wayne,
„Scriitori români" a Editurii
Agîrbiceanu pînă acum. este un excepţional portret Minerva a „Operelor" lui Tu- editarea tot în seria „Scriitori re, la efectul corosiv al tim­ fost mai bun în „Diligenţa“ un mixtum compositum mai chiar dacă" e pus să facă pe
români“ a „Operelor” sale e
Refuzînd modul de scriere liric, un portret de „cunoaş­ dor Vianu reprezintă un cîş- un gest de cinstită valorifi­ pului. mult decît discutabil. Speri- pedagogul, chiar dacă e ucis,
didactic al unei monografii tere" al scriitorului Agîrbi­ tig atît pentru specialişti cît care a moştenirii noastre cul­ •Dacă putem regreta ceva, indu-se de consecinţele este­ ca niciodată, străluceşte şi
în genere, cartea de faţă este ceanu. Se văd liniile unei şi pentru oricare cititor in­ este că nici „Seceră vîn- aici, ca şi în „Seceră vîntul
o reuşită lucrare de sinteză structuri morale neparadoxa- teresat de evoluţia fenomenu­ turale. De curînd, a apărut tul sălbatic“, film semnat de F i l m tice ale destrămării mitolo­ sălbatic“, mai intens ca ori­
giei vestului sălbatic, regizo­
care ne dezvăluie profunzi­ io, ci discrete, aproape ne­ lui literar. De curînd, a apă­ în librării volumul I de „O- De Miile în 1943 şi nici pe­ ce stea de sheriff cu un ex­
mea unei biografii spirituale firesc de curate, o viaţă lip­ rut în librării volumul III al pere". Ediţia critică şi pre­ licula lui Mark Rydell, „Cow- rul comite un număr impre­
despre „un caracter" şi o o- sită de demagogie sau politi­ faţă de N. A. Ursu. boy“, produsă în 1971, nu fac sionant de inconsecvenţe. Ia­ ces de zel demn de o cauză
peră artistică polivalentă des­ cianism frivol, „o umilinţă acestei valoroase restituiri parte din rîndul marilor ope­ tă un exemplu tipic : puştii mai bună.
chisă la noi şi noi interpre­ demnă" în faţa adevăratei re cinematografice. Succesul lui Ford, iar Ray Milland
tări contemporane. vieţi care se continuă în Spectacole de public remarcabil al fil­ mai revelator în „Cea mai recunosc deschis că nu prea AL. COVACI 6
Agîrbiceanu ne apare prin marca sa operă, o „sfiiciune“
prisma acestei monografii dezarmantă în faţa afaceris­ mului „Seceră vîntul sălbatic" fierbinte aventură", fiind ex­
drept simbolul omului onest, mului de prost gust. @ Azi, la Brad şi Crişcior, azi la Petroşani şi mîine la s-a datorat mai curînd unei traordinar în „Love story".
al intelectualului transilvă­ Deşi se remarcă tonul crea­ artiştii amatori ai clubului Lupeni spectacolul „Săracu distribuţii de zile mari, cu- Ceea ce este peren in „Se­
nean angajat, al scriitorului tor în care e dezvăluită per­ „Siderurgistul" din Hunedoa­ Gieă'. prinzîndu-i pe John Wayne, ceră vîntul sălbatic" ţine de
care a creat din suferinţele sonalitatea lui Agîrbiceanu, ra prezintă spectacolul de @ Marţi, sala „Arta" din Paulette Godard şi Ray Mil- domeniul artei actorului de
şi umilinţele celorlalţi car­ monografia ca orice gen de muzică uşoară „Racheta ve­ Deva găzduieşte spectacolul land şi nu scenariului abso­ excepţie.
tea—lumină a adevăratei şi critică e supraîmplinită de a- seliei“. Teatrului de stat maghiar din lut incredibil, culminînd cu „Cowboy“, film semnat de
marii virtuţi. Fefcleaga, Ar­ cele documente inedite, con­ © Teatrul de revistă „Fan­ Timişoara „Nu numai pentru enormitatea luptei finale cu
hanghelii, Luminiţa, Dura lex. fesiuni, mărturii ale autoru­ tasio" din Constanţa prezintă tine". monstrul marin, luptă în ca­ Mark Rydell, are un titlu
Jandarmii, Faraonii, Pooa lui care ne apar ca o sumă re piere Jack Stewart, în­ suspect de explicit să nu bă­
Man, Păscălierul sînt pagini ardentă, viabilă a unui sistem Pentru melomana cercând să-şi salveze rivalul, nuim îndărătul său o capca­
memorabile din care răzba­ de valori etice. pe Steve Tolliver, dintr-un nă montată de un regizor al
te filonul neted al rea'ismu- ® Discul EC 0788 înregistrează, sub bagheta diri­ nemolivat acces de generozita­ naibii de şugubăţ. Prin ur­
lui românesc. Agîrbiceanu, Aş numi această lucrare o jorilor Emanuel Elenescu şi respectiv Iosif Conta „Sim­ mare nu tu un dolar găurit,
omul şi s: ri¡torul este văzut „monografie în mişcare" în- fonia in Re” de Paul Constantinescu şi „Concertul pentru te. Dar naivitatea povestirii,
în perspectiva istorica a Tran­ trucît este implicat şi corelat orchestră de coarde" de Ion Dumitrescu. Atît prin reali­ cu piraţi şi cu numeroase ju­ nu tu un cincizeci de cenţi
omul în şi prin operă, astfel răminte de iubire eternă, ca­ măcar, aşa, dc dragul miste­
silvaniei de pînă ia Unire, zarea tehnică a imprimării cît şi prin calităţile deosebite
că vorbind despre o latură a racterul profund inept al rului, ci pur şi simplu „Cow-
adevăratul dascăl, adevăratul personalităţii umane ni se ale orchestrei, ca să nu mai vorbim de personalitatea conflictului şi al deznodămân­ boy", risipind orice enigmă,
luminătoi descins din uni­ dezvăluie în mişcare opera dirijorilor şi de valoarea muzicală a pieselor înregistrate, tului acestuia n-au împiedi­ cit ai zice peşte. Ei bine,
discul se înscrie drept un valoros memento al unei pagini
versul moral al satului, cu ca simbol al omului, al eter­ de prestigiu din muzica simfonică românească. cat filmul să parcurgă impo­ capcana de care aminteam
lumina tragică a femeii din nităţii. © De curînd a apărut un nou disc de muzică popu­ zanta traiectorie a succesu­ mai sus există. Numai că lu­
Fefcleaga, cu oamenii neli­ Critica lui Mircea Zaciu lară maghiară. E vorba de înregistrarea recitalului vocal lui mondial, ignorînd cu de­ crurile se petrec aidoma ce­
niştiţi, cu marea dramă din nu este o simplă critică „im­ susţinut de virtuosul cîntăreţ Veress Laszlo. săvârşire rîsul vitriolat al cri- lor din proverbul cunoscut: