Page 69 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 69
Proletari din toate fările, unifi-vă!
Plenara Comitetului
judefean de partid
Ieri, au avut loc la Deva Francisc Folticska, directorul rării rămînerilor în urmă pe
lucrările plenarei Comitetului I.C.S. Hunedoara ; Stelian Po- toate şantierele (crearea de
judeţean de partid. pescu, vicepreşedinte al Co echipe de montaje în între
La lucrările plenarei au luat mitetului executiv al Consi prinderile beneficiare, organi
parte membri şi membri su liului popular judeţean ; Ana zarea lucrului In schimburi
pleanţi ai Comitetului jude Herlea, secretara comitetului prelungite sau în mai multe
ţean de partid, membrii Co de partid al întreprinderii schimburi, asigurarea tuturor
misiei judeţene de revizie, chimice Orăştie ; Toma Ca documentaţiilor etc.), la nece
directori de întreprinderi şi zacii, directorul filialei jude sitatea întăririi conlucrării
unităţi economice, şefii şan ţene a Băncii de Investiţii, între constructor, proiectant
tierelor de construcţii din ju Ioan Lăsat, şeful şantierului şi beneficiar. De asemenea,
deţ, conducători ai unor di T.C.M.M. Petroşani, Constan o parte din vorbitori au abor
' recţii ale Consiliului popular tin Iaremschi, directorul I.P. dat probleme legate de mă
judeţean, cadre din organele Hunedoara-Deva ; Gheorghe surile ce se impun a fi luate
de sinteză, proiectanţi. Diaconescu, directorul „Avi pentru ca transferul de cadre
ANUL XXV Nr. 5 711 MARJI 22 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI Lucrările plenarei au fost cola" Mintia. către activitatea productivă să
deschise de t o v a r ă ş u l Vorbitorii s-au referit, în se soldeze cu rezultate efi
Ioachim Moga, prim-secretar intervenţiile lor, la unele ca ciente.
al Comitetului judeţean Hu uze care influenţează ritmul In încheierea lucrărilor ple
nedoara al P.C.R., preşedinte
son s«m mmm iimiimi« ugxiiim mMi-imim le Comitetului executiv al Con de execuţie a investiţiilor în narei a luat cuvîntul tovară
industrie, agricultură, trans
şul Ioachim Moga.
porturi,
siliului poular judeţean.
so-
la
obiectivele
Plenara a adoptai măsuri
La ordinea de zi au fost pre cial-culturale, la măsurile pentru îmbunătăţirea continuă
văzute : pe care le-au luat şi a activităţii în domeniile ana
vor
le
lua
continuare
în
— Analiza preocupării organe pentru folosirea din plin a lizate, a căror sinteză va fi
PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, menilor muncii pentru îmbu timpului optim de construcţii- toarele numere ale ziarului
lor şi organizaţiilor de partid,
prezentată într-unul din vii
consiliilor şi comitetelor oa
monbaje în vederea recupe
nostru.
nătăţirea activităţii de con-
strucţii-montaj, în lumina pro
gramului aprobat de Secreta Şedinţa comună a biroului Comitetului
NICOLAE CEAUSESCU, A ÎNCEPUT IERI VIZITA brie 1971 şi a măsurilor luate
riatul C.C. al P.C.R. în octom
de Plenara C.C. al P.C.R. din
28 februarie—2 martie a.c.
Măsurile ce se impun pentru judeţean de partid şi a Comitetului
accelerarea ritmului de execu
ţie şi devansarea termenelor
OFICIALA N TALIA ,de punere in funcţiune. executiv al Consiliului popular judeţean
I
I
— Informare privind apli
In cursul zilei de ieri a
carea prevederilor Decretului
Consiliului de Stat în legă avut loc şedinţa comună a bi De asemenea, au fost examina
te stadiul rezolvării propu
tură cu stabilirea normelor roului Comitetului judeţean nerilor reieşite din adunările
O vizită istorică — o preşedintelui Nicolae Ceauşescu unitare de structură în unită Hunedoara al P. C. R. şi a şi conferinţele de dări de
vizită cu profunde sem de şefii misiunilor diploma Plecarea spre Roma ţile economice şi măsurile ce Comitetului executiv al Con seamă şi alegeri în organiza
nificaţii, deschizătoare de noi tice ai unor ţări de pe toate se impun a fi luate în conti siliului popular judeţean. In ţiile de partid, cît şi din con
drumuri pentru raporturile de continentele, atmosfera de nuare. cadrul şedinţei au fost anali ferinţa judeţeană a secreta
prietenie şi colaborare dintre cordialitate care a caracteri Luni 1« amiază, tovarăşul Ion Ionită, Vasile Patilineţ, — Informare asupra acti zate stilul şl metodele de rilor comitetelor de partid şi
România şi Italia, ale cărei zat prima convorbire dintre Nicolae Ceauşescu, preşedinte Ştefan Andrei, cu soţiile. vităţii biroului Comitetului ju muncă ale Direcţiei generale a preşedinţilor sonsiliilor po
rezultate se vor răsirînge ne cei doi preşedinţi, schimbul le Consiliului de Stat al Re Erau prezenţi membri ai deţean de partid. pentru agricultură, industrie pulare comunale, precum şi
mijlocit şi asupra vieţii in de decoraţii, depăşind prin publicii Socialiste România, C.C, al P.C.R., ai Consiliului Pe şantierul fabricii de ci In cadrul dezbaterilor din alimentară şi ape, în condu preocuparea organizaţiilor de
ternaţionale. Şi este firesc să semnificaţii un act protoco împreună cu tovarăşa Elena de Stat şi ai guvernului, con ment şl var de la Chlşcădaga plenară au luat cuvîntul to cerea activităţii din agricul partid, a consiliilor şi comite
fie aşa, pentru că cele două lar, ele atestînd trăinicia re Ceauşescu, a plecat spre ca ducători ai instituţiilor cen — flerar-betoniştli pregătesc varăşii : Gheorghe Rădulescu, tură, sprijinirea unităţilor de telor oamenilor muncii din
scheletele viitoarelor silozuri.
ţări sînt animate de dorinţa laţiilor reciproce, cuvintele pitala Italiei, unde, la invitaţia trale şi organizaţiilor obşteşti, Foto : V. ONOIU director la C.S. Hunedoara : stat şi cooperatiste pentru centralele şi întreprinderile
de a se instaura în Europa de caldă ospitalitate rostite preşedintelui Giovanni Leone personalităţi ale vieţii noa Aron Colcer, prim-secretar al realizarea sarcinilor economi industriale pentru respectarea
şi în lume raporturi bazate de preşedintele Giovanni Leo- va face o vizită oficială — stre ştiinţifice, culturale şi ar Comitetului municipal de par ce. In urma dezbaterilor şi a legii contractelor economice,
pe încredere şi stimă, pe res ne la fastuosul dineu oferit eveniment de seamă în dezvol tistice, generali, ziarişti. tid Deva ; Gheorghe Mihuţ, propunerilor făcute au fost a- adoptîndu-se măsuri corespun
pectarea dreptului sacru al in cinstea solilor poporului tarea tradiţionalelor legături Erau de faţă Maurizio director la Centrala cărbune zătoare.
fiecărui popor la o viaţă li român, totul, dar absolut to româno-italiene. Bataglini, însărcinat cu afaceri lui Petroşani : Vasile Şandor, doptate măsuri menite să îm In continuare au fost rezol
beră şi independentă. tul lasă să se întrevadă încă Preşedintele Consiliului de ad-interim al Italiei la Bucu şeful şantierului de construc bunătăţească în continuare vate probleme ale activităţii
Aici, la Roma, oraş al că din prima zi a vizitei că ea Stat este însoţit de Ion Fătan, reşti, şefii misiunilor diplo în pagina a ll-a ţii nr. 7 Chişcădaga-Deva ; activitatea în acest domeniu. curente.
rui nume, al cărui trecut se a început sub cele mai bune vicepreşedinte al Consiliului matice acreditaţi în ţara noas
regăsesc în însăşi istoria auspicii, că aşteptările celor de Miniştri, ministrul comer tră.
neamului românesc, evocînd două popoare, încrederea lor ţului exterior, George Maco- Un mare număr de bucureş-
prin emoţionante mărturii le în succesul deplin al convor vesicu, ministrul afacerilor ioni au salutat cu multă căl Consiliile de Duminică, pe ogoarele judeţului
găturile tradiţionale dintre birilor la nivel înalt româno- externe, Ioan Avram, ministrul dură pe tovarăşul Nicolae
locuitorii Peninsulei Italice şi italiene se vor împlini. industriei construcţiilor de ma Ceauşescu, i-au urat drum control muncito
cei de pe pămînturile dintre ...După un zbor de două şini grele, de consilieri şi ex bun, deplin succes în vizita
Carpaţişi Dunăre, conducăto ceasuri, timp în care a fost perţi. sa — prestigioasă solie de resc şi comisiile S-o muncit cu spor le insăminţarea por
rului României socialiste, pre survolat teritoriul Iugoslaviei La plecare, pe aeroportul prietenie a poporului nostru.
şedintele Nicolae Ceau.şescu, prietene, nord-estul şi centrul Băneasa, solii poporului român In această manifestare de
tovarăşei Elena Ceauşescu li Italiei, avionul prezidenţial, au fost conduşi de tovarăşii dragoste şi stimă şi-a găsit pe domenTi —
s-a rezervat o primire stră arborînd în faţa carlingei ste- Ion Gheorghe Maurer, Emil expresia, o dată mai mult,
lucitoare. Este expresia vie a guleţe cu tricolorul român şi Bodnaraş, Manea Mănesou, preţuirea oamenilor muncii si alte lucrări de sezon
stimei şi prestigiului de care cel italian, aterizează po aero Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe pentru activitatea neobosită organisme
se bucură şeful statului nos portul Ciampino-vest. la ora Pană, Gheorghe Rădulescu, a conducătorului partidului
tim, realizările poporului ro 14,00. ora locală, fiind escor Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, şi statului nostru închinată obşteşti de fa @ Mecanizatorii, folosind un număr de 210 culturile de cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb
mân care prin munca şi ac tat de la graniţă de reactoa nobilelor idealuri de pace tractoare şi 42 semănători, au arat şi pregătit de pe 110 ha.
ţiunile sale îşi aduce contri re ale forţelor aeriene ale Maxim Berghian'', Glv'or'rhe şi progres. o suprafaţă de 470 ha şi au însăminţat 250 @ Folosind cositorile mecanice şi coasele,
Vfin^’
r
buţia la cauza nobilă a păcii ţării gazdă. Clădirea aerogă Răspunzînd îndelung, cu care se aşteaptă ha cu porumb. lucrătorii de pe ogoare au recoltat furajele de
şi colaborării internaţionale. rii este' împodobită cu dra Emil Drăgăneseu, Janos Fa prietenie, tuturor, tovarăşul pe o suprafaţă de 250 ha.
pelele de stat ale celor două zele,îs, Petre Lupu. Dumitru 0 In fermele I.A.S. şi cooperativele agricole © Tot în această zi s-a lucrat şi la comba
Festivitatea de la aeropor Pope :-!;. Gheorghe Stoica, Nicolae Ceauşescu a urcat la o activitate
1
tul Ciampino, sentimentele ţări. Sub cerul de mai, ră Ştefan Voitec, Constantin Bă- bordul avionului în aclamaţii de producţie s-au prăşit mecanic şi manual terea băltirii apelor pe terenurile agricole.
de prietenie manifestate de sună salvele de tun, în semn le celor prezenţi. Lucrătorii ogoarelor — ţă muncit şi duminică cu mult nice şi manuale, lucrătorii de
de salut.
cetăţenii Romei, înaltele-o- bălău. Cornel Burtică, Mi- Lâ ora 12,30, aeronava pre rodnică rani cooperatori, mecaniza spor la executarea lucrărilor pe ogoare au recoltat furaje
noruri militare de la Pala ron Constantinescu, Mihai Da- zidenţială a decolat, îndrep- tori, muncitori din I.A.S. — de pregătire a terenului, se le de pe o suprafaţă de 250
tul Quirinale, omagiul adus {Continuare in pag. a 4-a) lea, Aurel Duca, Mihai Gere, tindu-se spre Roma. acţionînd cu răspundere, au mănat, întreţinerea culturi ha.
lor prăşitoare, plantarea le încă din zorii zilei meca
gumelor şi recoltarea furaje nizatorii şi cooperatorii de la
A lor, la combaterea băltirilor. C.A.P. Vaidei au început
Bilanţul muncii depuse este munca de pregătire a terenu
In etapa a lll-a a concursului „Cîntare patriei" şi de astă dată deosebit de lui şi insăminţarea porumbu
rodnic. Mecanizatorii au arat
lui pe ultimele 20 ha. Activi
şi pregătit 470 ha teren şi au tatea depusă a fost încunu
însăminţat cu porumb încă nată de succes. Insăminţarea
Viitorii muncitori se afirmă Corul Casei de cultură 250 ha. O activitate intensă porumbului s-a încheiat în
s-a desfăşurat şi la întreţine
această zi pe întreaga supra
rea culturilor. In această zi
faţă de 302 ha. S-au eviden
pe treptele indeminării s-au prăşit mecanic şi manu ţiat prin munca depusă me
Leontin,
al 110 ha cultivate cu sfeclă
canizatorii
Mihai
din nou pe un ioc de frunte! De asemenea, s-au făcut lu Ion Dragotă, Vasile Potinteu,
de zahăr, cartofi şi porumb.
Cornel Boca, Adrian Negru,
profesionale crări de combaterea bolilor Cornel Mihai şi Ion Paşca,
şi dăunătorilor pe o suprafaţă cooperatorii Traian Bildea şi
încă nu s-au stins emoţiile unui recent eveniment, După o săptăminâ de bo Cobadln, judeţul Constanţa, a concursului coral „Cîntare foarte măiestru interpretată. de 20 ha livadă intensivă. Elisabeta Mihai, precum şi
ce a avut loc la Grupul şcolar minier din Baia Mare, gate manifestări artistice, du Niculiţel, judeţul Tulcea şi corul patriei". Două dintre acestea, Şi aprecierile superlative : Ţăranii cooperatori care lu tovarăşii Iosif Todor, preşe
unde în zilele de 8-10 mai a.c. au poposit tinerii minică s-a încheiat la Arad, „Albatros“ al marinarilor un „Vatra Daciei străbune" de „sînt excepţionale !", „sînt crează în fermele legumico dinte, şi Aurel Ghigu, inginer
reprezentanţi ai liceelor de specialitate şi şcolilor cu o largă paradă a portului concert de aleasă ţinută ar Mircea Neagu, cîntec în pri formidabile I", „da, acesta in- le au plantat şi replantai o şef.
profesionale din ramura minieră, prezenţi la rampa popular, cu bogate spectaco tistică. mă audiţie, şi „Partid erou, -tr-adevâr e un cor de valoa suprafaţă de 26 ha cu legu In această unitate un nu-
confruntărilor în concursul pe meserii. le folclorice, festivalul „Primă Pentru cele citeva minute in partid victorios“ de D. D. Bo re“ nu ne aparţineau doar me şi cartofi. Tot duminică,
încercăm o plăcută satisfacţie, ştiind că printre vara arădeană". In miezul a- care, cu sufletul la gură, am tez, au fost prezentate în nouă, hunedorenilor, care ii folosindu-se mijloacele meca-
cei 140 candidaţi înscrişi, 63 tineri au urcat treptele cestei zile fierbinţi de primă urmărit evoluţia corului nostru, concurs. Celelalte, la fel de însoţisem la Arad, ci şi celor i _________________ (Continuare in pag. o 2-o)
premiaţilor. Reprezentanţii judeţului nostru au adus vară, Aradul a fost şi gazda s-au consumat, la temperatu reprezentative pentru realele de la televiziune care pregă
în şcolile care le-au îndrumat paşii spre tainele me concursului coral Interjudeţean rile fierbinţi ale creaţiei, ne calităţi interpretative ale coru teau emisiunea de duminică,
seriei de mecanizator minier, lăcătuşi, strungari, „Cîntare patriei“, reunind, pe numărate ore de pregătire, de lui din Orăştie, piese de mare ori arădenilor atraşi in sală Am trecut la refacerea culturilor
preparatori cincisprezece premii. scena „Palatului culturii" din transpunere, la înalţi parame fineţe şl frumuseţe melodică, de frumuseţea muzicii coriştilor
Şase premii I au obţinut tinerii Ioan Preotesei, localitate, corurile Casei de tri artistici, a unor piese de cintece care cer multă virtuo noştri. „Răsunetul Ardealului“ compromise
Nicolae Bănici, elevi anul III, şi Santa Nicolae, elev cultură din Orăştie şi cămi valoare din repertoriul muzi zitate atit dirijorului cît şl co de Ion Vidu, „Serenada" de
anul I, Grupul şcolar minier Barza, Pantiloiu Stănilă, nului cultural din Buteni (ju cii corale. riştilor nu au intrat !n compe Clprian Porumbescu, „La mij In urma ploilor torenţiale evacuare a apelor de pe te
Adam Dorin, elevi anul III şi, respectiv IV, Liceul deţul Arad). Printre zecile de cintece că tiţie. Am ascultat în schimb loc de codru des", de Gh. şi a revărsării apelor, Ia noi renurile unde acestea mal
industrial minier Deva şi Csek Nicolae, elev anul III, In faţa unul numeros şi en rora coriştii Orăştie! le-au simbotă după-amiază, la c Dlma, „Trandafiri de pe râ- in cooperativă au fost afec băltesc. Datorită măsurilor
Liceul industrial minier Petroşani. tuziast public, cele două for conferit sclipirile unei alese repetiţie de ansamblu susţi tate 60 hectare cu semănă întreprinse, s-a reuşit să se
Budai Gheorghe, Ungureanu Dumitru şi Iordă- maţii corale, au oferit prin in interpretări se aflau citeva nută Imediat după sosirea din ILEANA LASCU turi. Pentru evacuarea apelor
chescu Nicolae, de la liceele industriale miniere Deva, termediul micului ecran împre pregătite In mod deosebit Deva, în sala Palatului s-au săpat şanţuri şi canale salveze o suprafaţă de 20 ha
Petroşani şi Şcoala profesională Lupani, au obţinut ună cu corurile de femii din de scurgere. Cooperatorii din TOVICĂ MANEA
premiul II. De asemenea, ţPutuianu Emil, Kovacs pentru această a treia etapă culturii din Arad a mizică (Continuar«' brigada I de cîmp, condusă
de tovarăşa Elena Rusu, în preşedintele C.A.P. Boz
I. V. ALMĂŞAN tre care Gheorghe Totor, Da-
tehnician C.M. Deva vid Gaşpar, Pavel Gherasim
şi alţii, continuă acţiunea de (Continuare in pag. a 2-a)
(Continuare in pag. a 2-a)
Lucrările de alimentare cu apa
Agregatele Două combine a unor oraşe se apropie de final
din subteran - nu lucrează Pentru o mai bună alimen oraşul lor va fi racordat la
tare a populaţiei Bradului cu conducte de apă potabilă.
la
apă
potabilă,
Pentru informarea lor, spu
să funcţioneze din lipsă... Crişcior se execută captarea nem că reţelele de distribu
unele
lucrări noi. In prezent sînt ţie în oraş, inclusiv subtra-
terminate captarea de apă, versările de cale ferată şl
din plin de preocupare bazinul de amestec, camera şosea sint gata. Urmează să
de reacţie, decantorul, hala
filtrelor. De asemenea sint se iacă racordarea la con
ducta magistrală Batîz —
Colectivul de muncă din Mina Vulcan dispune în echipate gata de funcţionare Deva.
cadrul secţiei forjă de la prezent de 5 combine de citeva dintre filtrele rapide. Se scontează ca atit lucră
atelierul de mină al I.M. abataj. în primul trimes rile de la Brad cit şi cele de
Barza a reuşit ca de la tru din acest an au lu Simerienii aşteaptă şl el
Începutul acestei luni să crat doar trei, celelalte Ia Simeria să fie terminate
depăşească sarcinile de două fiind puse la... o- Pe scena Palatului culturii din Arad, corul Casei de cultură din Orăştie, dirijat de prof. Ion Popa, a cules binemeritate cu nerăbdare ziua in care la începutul lunii iunie.
plan cu 7,5 la sută. Echi dihnă. Din ce motiv* 7 aplauze. Foto : N. SIMA
pa condusă de comunistul Simplu. La sectorul I al
loan Codreanu a executat minei s-a schimbat fluxul
peste prevederi 3 capete do transport şl din acest
de foreză, acordlnd o motiv combina a stat,
deosebită atenţie calităţii pierzlndu-sc într-un con
acestora. De curind. la dei 6 008 tone cărbune. PENTRU APROVIZIONA căminul cultural din Ctn- rea culturilor. Mecanizato lor în Istoria poporului
secţia forjă au fost asimi Cu sectorul II — unde ciş, in faţa unui mare rii, împreună cu soţiile român. Nicolae Pînzaru, turnător VREMEA
cilindri de laminor, Gheor
late capete detaşabile pen se află cea de-a doua — REA POPULAŢIEI — număr de localnici, a a- lor, au participat la spec ghe Sima, sudor intreţi-
tru un nou tip de perfo lucrurile sînt mai încurca CANTITATI SPORITE vut loc duminică o expu tacol ca invitaţi dc onoa In continuare, membri Pentru 24 ore
rator utilizat în subteran. te. Aici s-ar zice că e de DE LEGUME nere cu tema „Gh. Bari- re. Şi-au dat concursul al cercului literar dc pe neri-reparaţii. Cîştigători-
Calitatea bună a acestora vină tectonica. Că nu s-a ţiu — om politic, patriot formaţiile de dansuri şi lingă casa dc cultură din lor le-au fost oferite pre Vreme frumoasă şi căl
se datoreşte In bună par făcut un studiu preliminar Ferma legumicolă a înflăcărat“, susţinută de căluşarii, soliştii vocali localitate au citit din mii. Atît ei, cit şi cei de duroasă, cu cerul varia
te muncitorilor din echi al zăcămîntului. Şi acest C.A.F. din Orăştie îşi a- prof. Crăciun Lazăr. Maria Dumitreanu şi Ma creaţia proprie pagini de faţă au avut prilejul să bil. Vintul va sufla potri
pele conduse de Viorel O- lucru a făcut ca din cele duce o contribuţie sporită lta Murg, precum şi ta vibrant patriotism. acumuleze un apreciabil vit din nord-vest. Tempe
prean. Cornel Vişa şi To- * 000 tone de cărbune pla Ia aprovizionarea popu raful condus de Eftimic volum dc cunoştinţe pri ratura minimă va fi cu
vie Matei. nificate a fi realizate pe laţiei cu legume şi zar SPECTACOL IN CINSTEA Bugaru. PE TEME DE vind protecţia muncii.
Pentru perforatorul tip primele 15 zile din mai zavaturi. La recoltarea MECANIZATORILOR PROTECŢIA MUNCII prinsă între 8 şi 12 gra
„Denwer“ s-au asimilat de s-au dislocat doar 1 975 produselor lucrează o e- RECITAL DE POEZIE de, iar cea maximă intre
asemenea alte două sub- tone. chipă formată din 30 de Căminul cultural din SIMPOZION In faţa a peste 150 de 23 şi 27 grade.
ansamble, care pînă nu Ce au de spus în acesl oameni. Zilnic sînt recol Geoagiu — nc Informea tineri din cadrul secţiei PATRIOTICĂ
demult erau Importate. I.a sens factorii de conduce tate şl livrate 8 000 legă ză tovarăşul loan Buciu- Elevi şi tineri muncitori turnătorie I a Uzinei
realizarea acestora o con re ai minei 7 Nu zicem, turi ridichi şi 1 000 kg man, secretarul comitetu din întreprinderile oraşu „Victoria“ Călan s-au în La Orăştie, a avut loc Pentru următoarele
tribuţie de seamă şi-au a- şi zăcămîntul creează ceapă. lui comunal de partid, lui Orăştie au participat trecut G uteclştl Sntr-un faza orăşenească a con-
dus echipele conduse de greutăţi, dar şi „preocu Pînă în prezent de aici primarul comunei — a or la un simpozion pe tema concurs „Cine ştie, ciştt- două zile
loan Radu, Gheorghe Fo- s-au livrat unităţilor de ganizat un spectacol cul- „Scriitorii noştri cîntă e- gă“ pe tema „Cine ştie cursului-recital de poezie
pările“ pentru punerea cît tural-artlstic în cinstea
dor, Gllgor şl Viorel Cioa desfacere G0 000 legături mecanizatorilor — oameni roismul şl vitejia poporu protecţia muncii, nu se patriotică Întitulat „Sub Vreme călduroasă, cu
ra. mal grabnică In funcţiu tie ridichi şi 11 000 kg cea care au muncit cu hărni lui român". Cu acest pri accidentează“. Răspunsuri flamuri de partid birui cerul variabil. După-amia-
Contribuţia celor de la ne a celor două utilaje pă verde. cie şi au încheiat în bune lej, prof. Delia Livescu, le au fost prompte şl toare“. Şi-au disputat za, posibil să cadă averse
de la Liceul „Aurel Vlai-
condiţiuni
forjă este deosebit de im se vede treaba că nu au EXPUNERE pregătire a lucrările de cu“, a făcut o succintă c- precise. măiestria tineri din şcoli slabe de ploaie. Vînt po
terenului
şi
In final, pc primele trei
portantă pentru mineri. dat nici un rezultat. insăminţarea porumbului, vocare a evenimentelor is locuri s-au clasat in ordi şi unităţi economice. A trivit din nord-vest. Tem
In cadrul manifestării torice sărbătorite în a-
iar acum sînt angajaţi cu ne: Filimon Muntcanu, urmat o plăcută seară de peratura — in uşoară
„Un portret pe lună", la toate forţele la întreţinc- ceastă lună, semnificaţia turnător piese mecanice, dans. creştere.