Page 7 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 694 © MIERCURI 2 MAI 1973
LUXUL CONTINUU AL MUNCII ÎNSUFLEŢITE
Laszlo, sub conducerea mais Pe drumurile de tric, apei şi gazelor, la deran
trului Remus Urs, au schim jamente, la telefoane şi în a-
bat tamburul maşinii de ex asfalt şi oţel tîtea alte locuri, lucrătorii din
tracţie cu skip. In cursul zi ture îşi fac datoria ca în fie
lei de ieri, în jurul orei 11, Am primit un telefon de la care zi, ba parcă cu un plus
lucrarea a fost terminată, ma I.T.A. Deva : de atenţie, tocmai pentru că e
şina funcţionînd normal. — In toate zilele de repaus, sărbătoare.
Şi la Vulcan s-au efectuat magazinele, tonetele de la La staţia judeţeană de sal
lucrări importante. La ori locurile de agrement au fost vare din Deva, zl şi ’ noapte
zontul 480 metri, echipa lui îndestulate cu bunuri. Aceas medici şi cadre sanitare, şo
Marin Marinescu, din care ta se datorează organelor de feri şi telefoniste an vegheat
n-au lipsit lăcătuşii Petru A- comerţ, dar şi şoferilor noştri fără întrerupere. Nici o che
dam, Ion Ciobanu, Iacob Ma- Aron Gavrilâ, Petru Gabor, mare, indiferent din care colţ
teş, Ion Brăiete, Iosif Tolny Luca Sava, Aurel Tudor şi al judeţului a pornit, n-a ră
şi alţii, a executat unele re alţii, care au efectuat trans mas fără un răspuns prompt
medieri la culbutorul de căr porturile respective. Si eficient pentru omul ajuns
bune. — Revistele, ziarele, scriso In suferinţă. Medicii Aurica
— La noi, în cursul zilei Tomuţa şi Maria Dăncescu,
de ieri, s-a lucrat cu un efec rile... cadrele sanitare Ioan Muntea
tiv de 100 oameni — ne-a — ...le-au primit toţi la nu, Ileana Nagy, Agneta Şuba,
spus maistrul Vasile Ţenţ, de timp şi datorită şoferilor Si
la E.M. Ghelar. Şefii de e- mion Andrioaie, LaZăr DaVid, Ana Luncan, Maria Izdrăilă,
chipă Ioan Gostian, Ioan Ilieş Ion Corobca etc., de la trans Ana Stoicescu, Roman Ursa, WMm
au lucrat la întreţinerea com- porturile poştale. Mania Lazăr, Aurica Stanislnv, B1I
Dar legătura cu 'gările
—
presoarelor, iar sub conduce judeţului, cine a făcut-o ? telefonistele Gabriela Cantemir
rea maistrului Ioan Irimia, în si Irina Taloş, şoferii Petru
subteran s-a revizuit linia de — Deservirea transporturi Epure, Remus Burca, Szabuka
cale ferată. lor C.F.R., cu maşinile încăr A tllla, Petru Henţ, Szots Ioan,
cate de materii prime şi ma Miclos Silvestru, Loghin Ve-
Mina Deva. Prezenţi la da teriale — pentru necesităţile
torie : maistrul Cornel' Iliasa, producţiei întregii ţări — au sa şi alţii au intervenit cu
mecanicii Augustin BocioacS, asigurat-o conducătorii auto maximă promptitudine în
Cornel Radu, Nicolae Bexa, Ion Resiga, Ironim Florea, sprijinul tuturor celor ce au
apelat la „11313“, indiferent
Francisc Semciuc, care au lu Petru Alexe, Nicolae Halga
crat la repararea şi întreţine ş.a. Ei au făcut, de sărbătoa dacă chemarea venea din In zilele de 29, 30 aprilie şl 1 mai, mecanizatorii Petru Florea şl Nicolae Botaş, au lucrat
rea morilor şi celulelor de rea muncii, dovada unor înal Săcărîmb oni din Deva, clin de zor la însămînţarea porumbului pe ogoarele C.A.P. Deva. Iată-l pe mecanizatorul Nicolae
Rotaţie. La secţia antezdro- te calităţi profesionale. Bîrsău sau Certeju de Sus. Botaş în timpul lucrului.
bire, tehnicianul Gheorghe ...Detaşamentul feroviarilor Acestora trebuie să-i alătu
Buiescu, împreună cu 15 lă din judeţul nostru a fost pre răm pe medicii, asistentele şi
cătuşi, au remediat unele de zent la datorie, asigurînd o surorile care au muncit fără
fecţiuni, executînd unele în circulaţie regulată pe drumu clipe de odihnă în secţiile
spitalelor judeţului, în mater
locuiri de piese. rile de fier, în depline condi nităţi, în secţiile pentru copii, Ritm intens de lucru pe ogoare
Şi o caracteristică genera ţii de siguranţă. In puterni
lă : s-a muncit bine, fiecare cul centru feroviar din Sime- la chirurgie şi altele, peste lot
s-a achitat cu cinste de sar ria, la triaj, a acţionat cea unde ocrotirea sănătăţii . oa
cinile încredinţate, s-au exe mai bună tură de serviciu — menilor o cerea. Şi ei au trăit (Urmare din pag. 1) precum oţelarii şi furnaliştii mînţat peste 25 ha porumb.
cutat lucrări de calitate. tura a IlI-a — condusă de bucuriile sărbătorii. Intr-un care lucrează în secţiile cu Se evidenţiază în mod deose
Toader Poenaru. Mecanicii chip aparte, bineînţeles : ga- foc continuu, zi de zi la da bit mecanizatorii Vasile Pleşa
în faţa panourilor de locomotivă şi fochiştii au rantînd continuitatea şi ro dotare s-a stabilii ca viteza torie. Ei au reuşit să însâmîn- şi Nicodim Petruşel care, aju
O parte din flerarii-betonişti conduşi de Stoian Petrica mon condus „bidiviii de foc" pe busteţea bucuriilor semenilor zilnică de lucru la semănat ţeze o suprafaţă de 50 ha cu taţi de ţăranii cooperatori Ni
tează schela de fier a celui de-al doilea siloz de făină al noii de comandă lungile căi de oţel ale patriei. lor I Nurnaii la spitalul din porumb, din care numai în colae Buzdugan, Petru Giur,
fabrici de ciment şl var. Intre aceştia — Ladislau Hunedoara, în noaptea pre să fie de 240 ha. Pentru' gră ziua de 1 Mai s-au realizat Romulus Hornic şi Nicolae
La termocentralele Mintia Stanciu, Alexandru Lugojan, mergătoare zilei de 1 Mai, şi birea semănatului se impune 25 ha. Este meritul mecaniza Horga, au însămînţat 95 din
şi Paroşeni, grupurile ener Traian Socaci şi mulţi alţii. în cursul acestei zile au fost însă să fie întreprinse măsuri torilor Vasile Pienar şi Ilie cele 186 ha prevăzute în pla
(Urmare din pag. 1) condus de Ion Dragotă a ra getice au funcţionat fără în La Simeria-călători, au asi rezolvate 47 de cazuri la ur tehnice şi organizatorice chib Giura, care lucrează la se nul de producţie al C.A.P. Va
portat o depăşire de plan de trerupere, asigurînd forţă şi gurat o bună circulaţie a tre genţă, s-au făcut două inter zuite, care să se concretizeze mănat. Nu s-au lăsat mai pre ta de Jos. O contribuţie deo
schimburile conduse de Emil 30 tone laminate — ne-a spus lumină industriei, căminelor nurilor impiegaţii Octavian venţii chirurgicale grele, s-nu in folosirea completă a zilei- jos nici mecanizatorii Aurel sebită la aceste realizări şi-au
lumină şi în realizarea unor
Volner şi Traian Bisorca, e- maistrul Niţă Dobre. . Fără noastre. In faţa tablourilor Balaş, Gh. Benţa, Tiberiu asistat mai multe rtaşteri. Me randamente superioare pe fie Costina, Gheorghe Fitichiu, adus-o şi mecanizatorii Dorel
chipele lui Gheorghe Hritcu îndoială şi schimbul meu, din de comandă, urmărind cU pri Varga şi Vasile Nicula, con dicii Vaier Marcu şi Binnca care utilaj. Avansul de 400 ha Constantin Rentea şi Ioan Todea şi Traian Simon, care
şi Nicolae Chira, maiştrii timpul zilei nu se va lăsa virea mereu trează mersul a- duşi cu competenţă de Ioan Tomescu, surorile Antal Ve- existent la pregătirea leremi- Buda, care în zilele de dumi numai în ultimele două zile
Constantin Şerban şi Vasile mai prejos. Cu oameni ca gregatelor, electricienii Con Poenar. Feroviarii hunedo- ronica, Varvarn Vlad. Lenuţa nică, luni şi marţi au pregătit au pregătit pentru semănat o
Sîngeorzan, alţi furnalişti — manevranţii principali Mţarin stantin Anton, Cornel Gros, reni au contribuit din plin la Ostap şi multe altele şi-nu lui permite ca un asemenea pentru semănat o suprafaţă de suprafaţă de 35 ha.
care au raportat în diminea Burtică, Gheorghe Socol, iban Nicolae Jecan, Petre Pîs, Ar- desfăşurarea în bune condiţii făcut cu prisosinţă datoria. deziderat să fie transpus ne- 60 ha. t
ţa zilei de 1 Mai peste 2 400 Almăşan, Ioan Miclea, maiş pad Szekely, din tura lui Li- a tuturor activităţilor legate Zi de muncă plină au avut întîrziat în fapte. Avem condiţii — ne spunea
tone fontă, obţinută peste trii Avram Petruşe şi Dumi viu Chioreanu, şi-au făcut cu de munca lor. şi lucrătorii din unităţile do Concomitent cu însămînţd- interlocutorul — şi dăm bă C.A.P, Foit
plan, din care mai mult de tru Orăşeanu, şefii de echipă prisosinţă datoria, asigurînd alimentaţie publică, din alte tul porumbului, se cer intensi tălia pentru ca în această
900 tone cu cocs economisit. Ioan Dănilă şi Ioan Burtică, parametrii optimi de funcţio Grija faţă de oameni unităţi comerciale. In preajma ficate acţiunile în vederea fi săptămînă să terminăm însă- a terminat semănatul
La cuptorul 3 al oţelăriei e- cu siguranţă vom realiza pe nare a maşinilor şi instala zilelor de repaus, cînd unită nalizării plantării cartofilor pe mînţarea porumbului.
lectrice de la C.S.H. a fost ste plan circa 40 tone lami ţiilor, prevenind orice deran nu cunoaşte răgaz ! ţile în care lucrează au fost întreaga suprafaţă stabilită.
înregistrat ieri, la ora 6 dimi nate. Este prinosul nostru e.e-1 jament sau avarie. S-au aflat, pur si simplu luate cu asalt, Finalizarea grabnică a 'lucră porumbului
neaţa, un nou record în ela aducem acestui măreţ 1 Mai. de asemenea, la datorie şi e- In zilele de sărbătoare, cînd volumul desfacerilor fiind de rilor amintite pune în faţa or
borarea oţelului: timpul de lectricienii Zaharia Avram, petrecem şi ne Veselim, ne ordinul milioanelor, apoi de-a ganizaţiilor de partid din Mai mult de jumătate In ziua de 1 Mai ne-a
elaborare a fost scurtat cu In unităţile miniere Gheorghe Munteanu, Mihai gîndim parcă niai puţin la oa- lungul zilelor de sărbătoare, I.A.S. şi a conducerilor unită comunicat tovarăşul Ioan Fi-
mai bine de o oră. Iată * şi Grosu, Nicolae Oprean, Nico , menii care muncesc, la cei lucrătorii din comerţ au mun ţilor sarcina de maro răspun din suprafaţa liip, secretarul comitetului'
clţiva oţelari prezenţi în vii Din Valea Jiului am aflat lae Aribăşoiu, Adrian Gatea, care obosesc şi veghează fă cit din zori şi pînă noaptea dere de a se preocupa în comunal de partid, primarul
toarea muncii în ziua de 1 că la toate minele s-a lucrat şefii de tură Simion Ghiura, ră contenire, pentru ca noi, tîrziu, tocmai pentru a mul deaproape de asigurarea unui planificată comunei Rapoltu Mare — la
Mai : Simion Cristea, Con cu mult spor, fie la maşinile Aurel Oţoiu, Alexandru Ra cei mulţi, să ne simţim bine, ţumi pe toţi. ritm susţinut de muncă în fie C.A.P. Foit mecanizatorul Pe
stantin Maziliu, IJie Florea, de extracţie, pe galerii sau du, Paul Sebok, Pavel Duma, să n-avem griji. Există multe ...Sînt oameni care au ţinut care fermă, de a crea condiţii tru Evi a terminat însămîn-
Laurean Florea, Alexandru la liniile de transport. Lu inginerii Traian Stingă, Ioan asemenea locuri unde munca mereu trează grija si veghea pentru utilizarea cu întreaga însămînţarea porumbului — ţarea porumbului pe întrea
Şiclodi. crări asemănătoare s-au efec Bulea şi Eugen Murguleţ, ca şi grija faţă de oameni şi tre lucrare care ocupă primul loc ga suprafaţă planificată.
La laminoarele de „1300", tuat şi la Ghelar, Teliuc, re, în ziua de 1 Mai, au stat buinţele lor nu cunoaşte clipe faţă de semenii lor, care au capacitate a întregului parc pe agenda lucrătorilor de pe
..1000", „750" mm s-au aflat Brad, Certej şi Deva. De la la disooziiia dispecerului e- de răgaz şi întrerupere. In acţionat cu răspundere cind de tractoare şi semănători, nu ogoare — se rlesfăşoară în In celelalte cooperative
laminatorii Abel Ştefan, Mir- Lonea, de exemplu, maistrul nergetic naţional pentru a spitale, la staţiile de salvare, a fost nevoie. In numele- nos mai astfel fiind posibil ca se tr-un ritm susţinut şi pe o- din cadrul comunei — Bo-
,cea GavrUă,. cuptorarii Vasi Constantin.-Burlac ne-a trans furniza atîta energie electri goarele cooperativelor agrico bîlna şi Rapoltu Mare — se
le Săbău şi- Vasile Canea. mis^ că şeful de echipă Cor că de cîtă a avut nevoie ţara. în unităţile- de t-ransport in tru, al tuturor, toţi cei care mănatul • să' fie încheiat in le de producţie din Birtin şi lucrează cu spor la pregăti
Schimbul B, condus de Vio- nel Munteanu, împreună cu Acestor oameni vrednici, care comun, la fabricile‘de pîinc, au „alimentat“ cu munca lor timpul cel mai scurt. Vaţa de Jos. Activitatea susţi rea terenului şi semănat, In
rel Barbu, a dat peste plan lăcătuşii mecanici Ion Măţ'an, n-au cunoscut odihna şi cli în comerţ, la poştă şi centra bucuriile noastre merită cu nută depusă de către mecani aceste zile s-au pregătit pe
467 tone laminate. Alexandru Torok, Andrei Bo- pele bucuriei în ziua sărbă lele termice, la punctele de vinte alese de stimă si pre zatori şi cooperatori pentru ste 90 ha şi s-au însămînţat
— La laminorul de ..800“ dela, Ion Luca, Ion Grecea torii muncii — un gînd de In 3 zile — 50 hectare executarea acestor lucrări în cu porumb 35 ha. Numai în
mm, în zorii zilei, schimbul şi electricianul Alexandru respect şi preţuire. distribuţie a curentului elec ţuire. epoca optimă, ne relata tov. ziua de 1 Mai s-au pregătit
Aron Medrea, secretarul comi 31 ha şi s-au însămînţat 15
Munca pe ogoarele cooperi- tetului comunal de partid, pri ha cu porumb.
tivei agricole ele producţie din marul comunei Vaţa de Jos, De asemenea, la ferma le
CÎNTECULUI Si BUCUR Sintandrei — ne-a comunicat se concretizează în însămînta- Mare în ziua de 1 Mai s-a
gumicolă a C.A.P. Rapoltu
rea a 125 ha cu porumb, ceea
tovarăşul Mircea Onea, inqi-
ce reprezintă mai mult de ju
nerul şef al unităţii — n-a
mătate din suprafaţa planifi-' plantat un hectar cu varză şi
contenit deloc în aceste zile. cată pe comună. Numai în ul o jumătate hectar cu sala
Mecanizatorii au fost prezenţi. timele două zile s-au însă- tă. Au fost prezente la mun
tului“ de la Casa de cultură a plus, trebuie consemnat şi că peste 50 de cooperatoare.
Orele Sub semnul bunei dispoziţii la
sindicatelor din Petroşani, în
concursul de îndeiriînare
motociclism, care a atras «-
trecerile
sportive
din
cadrul
cupei „Diamantul negru“ ş.a.
tenţia unui mare număr de
partid, faţă de conducătorul
Acest al 29-lea Intîi Mai
internaţională
a
Ziua
destinderii ia Ga o fericită întîlnire a na 5,30. La stadion, au avut loc au fost doar cîteva aspecte spectatori de pe traseul Piaţa an Am sărbătorit şi în acest Nicolae Ceauşescu, şi-au ma liber ne-a găsit concentraţi
înţelept,
său
tovarăşul
Victoriei--^- stadion..
rezumate din agenda zilei. In
muncii în climatul afirmării
înfăptuirii
turii cu marea onomastică întreceri sportive între diferi tot mai pregnante a înalte nifestat ataşamentul şi dra plenar asupra de Con
sarcinilor
trasate
muncitorească, 1 Mai a fost te secţii ale uzinei „Victoria“, lor virtuţi de care dau do gostea fierbinte pentru clar gresul a! X-lea şi Conferin
începînd cu primele ore ale iar la cantina şcolii profesio vadă miile de sidorurgişti, viziunea cu care conduce ţa Naţională ale partidului,
pădurea Bepsi dimineţii o splendidă zi de pri nale o reuşită seară de dans. mineri, energeticieni, con destinele acestei ţări libere conştienţi de necesitatea e-
măvară, desfăşurîndu-se în lu SIMBRIA. Petrecerea eîmpe- structori. feroviari, lucrători şi fericite, ale acestui popor forturilor slăruitoare ce tre
(Urmare din pag. a 2-a) mina optimistă a unui soare nească s-a desfăşurat la sta din agricultură, toţi oamenii harnic, stăpin pe soarta sa. buie să le depunem pentru
îmbietor la petreceri în aer dion j alţi locuitori au preferat muncii de pe cuprinsul ju Oameni de diferite vîrste îndeplinirea cincinalului îna
liber, excursii, sport, divertis excursii în împrejurimi, plim deţului. Şi, oriunde s-au a- şi profesii, bărbaţi şi femei, inte de termen, pentru pro
covorul de smarald se întind ment. bări pe aleile Arboretumului. flat — pe platformele me români, maghiari, germani gresul şi prosperitatea pa
horele româneşti, bătrîne ca Din agenda bunei dispoziţii Prezente ca totdeauna —• for reu fierbinţi ale metalului, şi de alte naţionalităţi, care triei.
şi istoria acestor pămînturi. a oamenilor muncii hunedo- maţiile de artişti amatori ale în adîncuri de mină, pe mă trăiesc şi muncesc în depli
12.00. Oamenii răsfiraţi pe reni am surprins, într-un clubului. Seara a fost rezer noasele ogoare, la pupitrele nă armonie pe meleagurile In prospeţimea acestui
întinderea ce n-o cuprinzi cu scurt-metraj, filmul zilei. vată pentru dans. de comandă ale uzinelor sau de istorie şi împliniri a!e Intîi Mai am trăit bucuria şi
biruinţelor
noastre
mîndria
ochii, în pilcuri colorate şi lu I-IUNEDOARA. Spre obişnui pe artet-ele raliere si de oţeL Hunedoarei, au nrobat încă
citoare, petrec cu o veselie tul loc de agrement, adică la BRAD. Parcul „Filimon cinstind prin muncă măreaţa odată înaltele lor criiiăţi de şi am inălţat încă o dată cu
molipsitoare, pădurea Chizid,' încă de dimi Sîrbu“ a fost locul unde cetă zi de 1 Mai ; la adunările participanţi aciivi la vasta pa victoriilor ca pe cea mai
14.00. Pentru „înviorarea“ neaţă au început să migreze, ţenii oraşului şi-au petrecut populare sau la popasurile, operă de edificare a societă semnificativă făclie spre vi
atmosferei de petrecere, unde cu mic cu mare, familii nu ziua de 1 Mai în compania veseliei, pe estradele cînte- ţii noastre socialiste, mer- itoarele izbînzi.
va la baza dealului încep cîle- meroase do hunedoreni. Pen formaţiilor artistice ale clubu gînd în acelaşi pas, cu sen
va jocuri distractive de ma tru formaţiile artistice ale clu lui din Gurabarza şi ale Ca cului şi jocului ori pe sta timentul trainic al frăţiei, Reportaj realizat de :
să, jocuri sportive şi întreceri bului „Siderurgistul“ a fost un sei armatei din Brad. Alţi oa dioane —- au purtat în inimi spre împlinirile de azi şi de D. GHEONEA, N. BADIU,
ia „discipline“ care păcat că prilej de amplu spectacol, ‘iar meni ai muncii din oraş au şi în gînd sentimente de pro mîine, spre viitorul comu
nu figurează pe listele... olim pentru cele peşte 20 de pornit în excursie spre locu fundă recunoştinţă faţă de nist al patriei comune. N. TIRCOB, I. COJOCARU,
piadelor ! Iată numele cîtor- chioşcuri alimentare o zi de rile istorice din împrejurimi. GH. I. NEGREA, C. DUMITRU
va: fuga în sac, fuga cu oul „vîrf“. Seara, amatorii de HAŢEG. împrejurimile ora
in lingură, tragerea lafrînghte, dans au avut de ales între şului . fiind foarte adecvate
căţărarea pe SitîLp etc. Trec ritmurile orchestrelor de la pentru opriri la iarbă verde,
cîteva ore bune de ris şi vo casa de cultură sau de la clu locuitorii nu au trebuit să
ioşie, hazul făcîndu-se — se bul „Siderurgistul“. străbată prea mari distanţe pî
înţelege — pe seama... con nă la locurile de agrement. In
curenţilor ! ORĂŞTIE. Spre trei obiecti perimetrul cabanei „Zimbrul“, Fapte, tinereştii închinate
17.00. DupS-amiaza continuă ve principale au avut de ales la ,,Sl:vuţ“, petrecerea a ' fost
in acelaşi „ritm“! întreaga pă locuitorii oraşului : cabana animată de formaţiile artisti
dure a Bejanului răsună de „Poieniţa“, Geoagiu-Băi şi Cos- ce ale casei de cultură, pre
cîntecele oamenilor. Şi pare teşti. La „Poieniţa“ voia bună cum şi de.„ berea rece aflată
că pomii, poleiţi cu verde a fost întreţinută de artiştii a- în cantităţi apreciabile la dis & Wmm să r bă tor ii numai
crud, participă şi multiplică a- matori de la casa de cultură. poziţia însetaţilor. IHK M
ceastă veselie. („Şi-auzi mîn-
dra glăsuire a pădurii de ar CĂLAN. La noul loc de a- VALEA JIULUI. Tradiţiona
gint 1“). grement „Pădurea O.N.“, inau lele petreceri şi excursii ale Măreţei sărbători a muncii, uteciştli,
gurată recent, sau spre Băile minerilor la cabanele din Va toţi tinerii hunedoreni i-au închinat re do brigăzile de tineri mineri conduse de
DOINA COJOCARU Călan, siderurgiştii au fost lea Jiului, programele artisti zultate deosebite în domeniul muncii pa- Ioan ^ Mondoca (E. M. Lupeni), Mihai
chemaţi de către fanfara care ce oferite în toate locurile de Momente r!e recreere şl oflinnă au petrecut !n ziua de l Mai ■ triotice. Pe primele patru luni ale anu Curcă (E. M. Uricnnl), Alexandru Pop
MARIN NEGOIJĂ a sunat „deşteptarea“ la ora agrement, „Carnavalul tinere mulţi ioc: . ai Devei, ia pădurea Bejan. lui, aceştia au efectuat lucrări finanţate (E. M. ^Teliuc), brigada condusă de Petru
în valoare de peste 530 000 lei, repre- Caraşca (I.Î.L..Oraştie), tinerii mecaniza
tori din cadrul S.M.A. Haţeg şi Baia de
zentînd 35 la sută din angajamentul anu Criş.
al. S-a înregistrat, de asemenea, o largă
participare la acţiunile de înfrumuseţare *
şi gospodărire a oraşelor şi comunelor, Ziua de 1 Mai, cu veselia şi exuberan
de îmbunătăţiri funciare, lărgire a ba ţa ei, a atras mii de tineri spre terenu
zelor sportive şi de agrement, totalizîn- rile de sport, locurile de agrement şi
du-se sute de mii de ore de muncă pa estradele amenajate în judeţ. Stadioa
triotică. nele „Corvinul" şi „Constructorul" din
k Hunedoara au găzduit finalele în între
cerile desfăşurate la trej discipline:
Cu entuziasm şi dăruire au muncit ti handbal, fotbal, voiei O deosebită reac
nerii din brigăzile de producţie şi edu ţie a exercitat pădurea Chizid unde a
caţie comunistă. Rodul faptelor lor se
exprimă în mii de tone oţel, fontă, căr avut loc o frumoasă serbare cîmpenoas-
câ. Seara, clubul „Siderurgistul , casa de
bune, alte produse peste prevederile pla cultură şi clubul tineretului al I.C.S.H.
nificate, în devansarea planului la Unele au reunit din nou sute de tineri în ca
obiective aflate în construcţie. Cu acest drul întâlnirilor de dans.
prilej, s-au evidenţiat oţelarii de la cup
torul tineretului din cadrul O.S.M. II La Călan, pe lingă finalele unor com
(C.S, Hunedoara), formaţiile de lucru ale petiţii sportive desfăşurate în incinta
tineretului din secţiile montaj II şi Pro Stadionului asociaţiei sportive din locali
duse industriale (I.C.S.H.), al căror aport tate, un mare număr de tineri s-au în-
dă strălucire- contribuţiei celorlalţi side- tîlnit la balul tineretului, agreabil, plin
rurgişti şi constructori hunedoreni dis de veselie.
tinşi, pentru rezultatele muncii lor pe Acţiuni asemănătoare au avut loc şi în
alte localităţi ale judeţului ; la Brad,
anul 1972, cu Ordinul Muncii clasa I.
Haţeg, Orăştie, în municipiile Petroşani
Remarcabile sînt rezultatele obţinute şi Deva.