Page 72 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 711 • MARŢI 22 MAI 1973
4

PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU,

A ÎNCEPUT IERI VIZITA OFICIALĂ IN ITALIA

Elicopterul
reşti, Antonio Restivo, deca­
Dineu oferit de preşedintele Giovanni Leone (Urmare din pag. 1) nul corpului diplomatic, mon­ cazarma Macao. aterizează la o încununare a procesului de
două
dintre
cele
apropiere
seniorul Rornolo Carboni, şefi De aici, preşedinţii Nicolae ţări şi popoare, o expresie
Au venit să întîmpine de misiuni diplomatice acre­ Ceauşescu şi Giovanni Leone strălucită a bunelor relaţii
pe p r e ş e d i n t e l e Nicolae ditaţi la Roma şi alţi mem­ iau Ioc într-o maşină deschi­ statornicite între România şi
Luni seara, în marele „Sa- lui, Alessandro Pertini, pre­ generali şi ofiţeri superiori, doamnei Vittoria Leone le-au Ceauşescu, pe tovarăşa Elena bri ai corpului diplomatic. să, urmată de maşina în ca­ Italia, a dorinţei sincere de a
lone delle feste” din Palatul şedintele Camerei deputaţi­ Clelio Darida, primarul gene­ fost prezentaţi invitaţii la Ceauşescu, să le adreseze La coborîrea din avion, re se află tovarăşa Elena conlucra mai strîns, de a ac­
Quirinale, preşedintele Repu­ lor, Francesco Paolo Bonifa- ral al Romei, alte persoane dineu aflaţi în sălile de re­ urarea de bun venit preşedin­ preşedintele Nicolae Ceauşescu Ceauşescu şi doamna Vittoria ţiona împreună pentru propă­
blicii Italiene, Giovanni Leo­ cio, preşedintele Curţii con­ oficiale, reprezentanţi ai cer­ prezentanţă ale Palatului telui Republicii Italiene Gio­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu Leone. Motociclişti şi un es- şirea lor, pentru edificarea vi­
ne, şi 6otia sa, doamna Vitto- stituţionale, Giulio Andreotti, curilor economice şi de afa­ Quirinale. vanni Leone, împreună cu sînt întîmpinaţi de preşedin­ cadron de coraţieri călare — nei Europe şi unei lumi a
rja Leone, au oferit un di­ preşedintele Consiliului de ceri, directori de ziare. In timpul dineului, care soţia, Vittoria Leone, pre­ tele Giovanni Leone şi de so­ garda republicană — purtînd păcii, pentru securitate şi co­
neu în onoarea preşedintelui Miniştri, Mario Tanassi, vice­ Au participat, de asemenea, s-a desfăşurat într-o atmo­ şedintele Consiliului de Mi­ ţia sa, doamna Vittoria Leo­ uniforme de gală, deschid laborare. Ei ştiu şi preţuiesc,
Consiliului de Stat al Repu­ preşedinte al Consiliului de persoanele oficiale române sferă caldă, de cordialitate, niştri, Giulio Andreotti, pre­ ne. Cei doi şefi de stat se drum cortegiului oficial, ca­ în acelaşi timp, faptul că me­
blicii Socialiste România, Miniştri şi ministru al apără­ care îl însoţesc pe preşedin­ preşedintele Italiei şi preşe­ şedintele Curţii Constituţio­ salută cu cordialitate, îşi re se îndreaptă spre Palatul sagerul acestei solii de priete­
Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ rii, Giuseppe Medici, minis­ tele Nicolae Ceauşescu în vi­ dintele Consiliului de Stat al nale, Francesco Paolo Bonifa- strîng cu căldură mîinile. Sînt Quirinale. locul de reşedinţă nie este o proeminentă_ per­
răşei Elena Ceauşescu. zita sa în Italia. Republicii Socialiste România cio, vicepreşedintele Consiliu­ intonate imnurile de stat ale rezervat înalţilor oaspeţi pe sonalitate politică — _atît de
Au participat Amintore trul afacerilor externe, mi­ Celor doi şefi de stat, to­ lui de Miniştri şi ministru al României şi Italiei. timpul şederii în capitala Ita­ cunoscută şi respectată şi în
Fanfani, preşedintele Senatu­ niştri, deputaţi şi senatori, varăşei Elena Ceauşescu şi au rostit toasturi. apărării, Mario Tanassi, mi­ Preşedintelui Consiliului de liei. ţara lor — care şi-a adus şi
nistrul afacerilor externe, îşi aduce o contribuţie de
Giuseppe Medici. Stat şi tovarăşei Elena Roma îi întîmpină pe solii
Ceauşescu le sînt prezentate poporului român împodobită seamă la adîncirea legături­
De asemenea, pe aeroport personalităţile oficiale italie­ cu drapelele de stat ale lor româno-italiene, la reali­
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui se află miniştri, subsecretari ne venite în întîmpinare. pe principalele artere, pe e- zarea nobilelor aspiraţii ale
României şi Italiei, arborate
de stat, deputaţi şi senatori,
omenirii contemporane.
Apoi, cei doi preşedinţi trec
alte oficialităţi civile şi mi­
Pe măsură ce cortegiu! ofi­
litare. în revistă garda de onoare, e- dificiile publice. Ii întîmpină cial se apropie de reşedinţă,
chipată în ţinută de paradă. cu sentimentele de bucurie şi
Sînt de faţă Iacob Ionaşcu, La rîndul său, şeful statu­ de caldă prietenie ale locui­ unităţi ale armatei italiene,
m u m leone mouE mmeti ambasadorul României la lui român face prezentarea torilor săi, în numele cărora reprezentînd toate armele,
Roma, membri ai ambasadei persoanelor care îl însoţesc: primăria capitalei a lansat o dau onorul.
şi ai agenţiei comerciale a Ion Păţan, George Maco- adevărată chemare-manifest, Marea piaţă Quirinale este
Domnule preşedinte, voluţie pozitivă este reciproc Domnule preşedinte, egalităţii în drepturi, respec­ ţării noastre, conducerea „Bi­ vesou, Ioan Avram. afişată pretutindeni: „oraşul dominată dc grupul sculptu­
avantajoasă şi îi dorim o tot tului, independenţei şi suve­ bliotecii române” din capi­ ral al Dioscurilor — Castor «i
Sînt foarte bucuros să vă mal mare creştere, pe baza Sub puternica impresie a ranităţii naţionale, neameste­ tala Italiei. Cei doi şefi- de stat iau loc, nostru, care se simte onorat Polux —, de obeliscul prove­
reînnoiesc dumneavoastră, dis­ nu numai a afinităţilor isto­ ospitalităţii cu care sîntem cului în treburile interne şi Au venit, totodată, să sa­ apoi, pe un podium special a- de prezenţa preşedintelui nit din Mausoleul lui Augus-
tinsei dumneavoastră soţii şi rice, ci şi a intereselor comu­ înconjuraţi, doresc să vă a- avantajului reciproc, pe ne- iwenajat în faţa tribunei ofi­ Nicolae Ceauşescu, urează tus.
eminentelor personalităţi ca­ ne care îndeamnă la căutarea dresez, încă o dată, din par­ recurgere la forţă şi la ame­ lute pe şeful statului român ciale, de unde rostesc scurte ilustrului oaspete o fericită In faţa coloanei de maşini,
re v-au însoţit, cel mai căl­ unor forme tot mai largi de tea poporului român şi a ninţarea cu folosirea forţei — ambasadorul Italiei la Bucu- alocuţiuni. şedere şi îşi reînnoieşte con­ se deschid porţile monumen­
duros bun venit din partea cooperare într-o epocă a spo­ mea personal, dumneavoastră relaţii care să dea fiăcărei vingerea că numai prin inter­ tale ale palatului, ridicate de
mea, a guvernului şi a popo­ ririi contactelor în toate sec­ şi doamnei Leone, un salut naţiuni garanţia unei dezvol­ mediul dialogului, al întîlnirii, renumitul sculptor Bernim
rului italian şi să vă exprim toarele dintre state şi dintre călduros şi cele mai bune tări libere şi nestingherite, la al recunoaşterii valorilor co­ Construit în plin centru d
via şi sincera mea satisfac­ popoare. urări. Ţin să vă asigur, de adăpost de. agresiuni, atacuri Cuvintu! de salut al preşedintelui mune de civilizaţie se poate oraşului, pe cea mai înaltă
ţie de a vă avea ca oaspete îmi este plăcut să reamin­ asemenea, că nutrim cele mai şi ingerinţe. Salutînd progre­ construi o pace trainică baza­ dintre colinele Romei, în anul
drag în ţara noastră. tesc interesul şi simpatia cu vii sentimente de preţuire sele realizate la reuniunea tă pe dreptate şi libertate". 1574, Palatul Quirinale —
Acum, la ceasurile amiezii,
In persoana dumneavoas­ care Italia urmăreşte însem­ faţă de poporul italian, care pregătitoare de la Helsinki, Il LEONE pe traseul străbătut de corte­ capodoperă a arhitecturii ita­
tră, Italia aduce omagiul său natele progrese pe care na­ prin energia şi talentul său apreciem că s-au creat pre­ giul oficial — Piazza della liene — este vestit prin ar­
unui mare popor care de-a ţiunea română le înregistrea­ a adus şi aduce o contribuţie misele ţinerii, încă în vara Croce Rossa. Porta Pia. Largo monia şi decoraţia saloanelor
lungul secolelor s-a distins ză sub conducerea dumnea­ de seamă la tezaurul civiliza­ acestui an, a Conferinţei ge- Susana şi Via XX Settembre sale strălucitoare, prin como­
prin patrimoniul său cultural voastră, cu certitudinea că a- ţiei umane. neral-europene. Considerăm Domnule preşedinte, Ie două popoare ale noastre. rile de artă pe care le adă­
şi uman şi care întotdeauna ceste progrese vor creşte şi Aflîndu-ne aici, la Roma, că toate popoarele Europei Este o prietenie adîncă, ba­ — locuitorii Romei şi, alături posteşte — sculpturi originale
de ei. mulţi turişti străini,
s-a inspirat din idealurile de mai mult în viitor. Dealtfel, nu putem să nu evocăm ori­ sînt interesate şi trebuie să Sînt deosebit de fericit să zată pe antice şi indisolubile fac semne prieteneşti, salută de o valoare inestimabilă, co­
civilizaţie, independenţă şi acest lucru e confirmat de ginea comună a popoarelor acţioneze pentru ca această vă adresez domniei voastre, legături istorice, pe descen­ cu spontaneitate pe şeful sta­ lecţii celebre de tapiserii,
suveranitate. glorioasele tradiţii ale popo­ noastre, legăturile străvechi conferinţă să ducă la reali­ distinsei dumneavoastră soţii denţa dintr-o obîrşie comună, tului român. Asistăm la ma­ considerate printre cele mai
Antice şi profunde legături rului dumneavoastră care, care le-au unit, contactele zarea unui consens privind şi eminentelor personalităţi pe tradiţia culturală latină nifestări emoţionante, de pro­ importante din Europa, fres­
unesc ceie două popoare ale aşa cum afirma în secolul strînse pe care le-au avut se­ dezvoltarea fără nici un fel care vă însoţesc cel mai căl­ comună. Azi, aceste legături fundă consideraţie faţă de ce dc mari dimenisuni, multe
de îngrădiri şi discriminări a
noastre. Originea noastră la­ trecut ilustrul istoric şi om cole de-a rîndul, şi care şi-au colaborării economice, tehni- duros salut dc bun venit şi sînt reînnoite prin optimele solii poporului nostru. Se aud inspirate din istoria Italiei.
să vă exprim cea mai vi«
tină comună, profundele afi­ de stat Mihail Kogălnieeanu, găsit o puternică expresie în co-ştiinţifice şi culturale în­ relaţii existente între Italia voci adresînd urări : „Viva il Dealtfel, Palatul însuşi a fost
nităţi de cultură şi de limbă totdeauna a căutat „să-şi a- solidaritatea şi întrajutorarea tre toate statele continentu­ satisfacţie a guvernului, a po­ şi România şi prin acţiunea presidentp Ceauşescu", „Viva de-a lungul veacurilor martor
care există între noi, tradi­ sigure propria fiinţă în ma­ spiritelor înaintate ale celor lui, fără deosebire de orîn- porului italian şi a mea per­ pe care ambele ţări o desfă­ 1? Pomania". al unor evenimente istorice
ţiile stabilite în trecut şi mai rea familie a naţiunilor şi a- două naţiuni în lupta lor duire socială, în scopul înflo­ sonal pentru prezenţa dum­ şoară în folosul păcii, secu­ care încep cu epoca papali­
ales în secolul precedent, cesta a fost scopul tuturor pentru libertate, neatîrnare şi ririi fiecărei naţiuni, al cau­ neavoastră în Italia. rităţii şi colaborării între po­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae
cînd cele două naţiuni şi-au acţiunilor, luptelor şi suferin­ progres. zei progresului general, al Deosebit de profundă este poarele lumii. C-ausescu răspunde cu căldu­ tăţii, continuă cu prezenţa
redobîndit independenţa prin ţelor sale". In zilele noastre a devenit apropierii şi prieteniei între satisfacţia noastră pentru a- In acest spirit şi cu aceste ră saluturilor şi urărilor care trupelor cotropitoare napo­
evenimente care prezintă posibil, domnule preşedinte, popoare. Aceasta ar avea o ceastă vizită a dumneavoas­ sentimente, doresc, domnule i se adresează. Simpatia si leoniene. cu mişcările revolu­
puncte de analogie : aceştia Domnule preşedinte, să dăm noi dimensiuni le­ înrîurire deosebit de binefă­ tră, pe care am dorit-o mult preşedinte, să vă reînnoiesc ospitalitatea oraşului gazdă le ţionare de la 1848, pentru a
sînt tot atîţia factori care a- găturilor tradiţionale dintre cătoare asupra climatului po­ şi care constituie cea mai bu­ salutul de bun venit şi să vă regăsim pretutindeni expri­ cunoaşte apoi momentul in­
sigură o alimentare continuă In acest cadru, vizita dum­ popoarele român şi italian — litic general. nă confirmare a excelentelor urez dumneavoastră şi soţiei mate cu pregnanţă. Am des­ staurării republicii, devenind
a prieteniei şi colaborării în­ neavoastră, prima vizită a u- în concordanţă cu cerinţele relaţii dintre cele două ţări, dumneavoastră o şedere feri­ prins d’n toate acestea caldul în 1946 reşedinţa prezidenţia­
tre cele două ţări şi state. Aş nui şef de stat român în Ita­ diviziunii internaţionale a Viaţa internaţională impu­ şi a prieteniei care leagă ce- cită şi fructuoasă în Italia. mesaj de prietenie al poporu­ lă.
vrea să reamintesc că, în lia, constituie 6 etapă fun­ muncii, ale circulaţiei mon­ ne, de asemenea, ca o nece­ lui italian, satisfacţia şi in­ Prin dimensiunile sale —
1855, Cesare Correnti definea damentală în istoria relaţiilor diale a valorilor materiale şi sitate arzătoare intensifica­ teresul cu care este primită, kilometri întregi de coridoare
România „o altă Italie", iar italo-române. Ea reprezintă spirituale, cu interesele de rea demersurilor tuturor sta­ Cuvintu! de răspuns al preşedintelui încă din prima zi, vizita pre­ şi scări leagă între ele cele
Cavour susţinea cu fervoare nu numai dovada prieteniei progres şi propăşire ale ţări­ telor pentru stingerea focare­ şedintelui Nicolae Ceauşescu. aproape 2 000 de saloane şi
unirea Moldovei şi Valahiei. şi colaborării existente între lor noastre. Intr-adevăr, în lor de încordare şi tensiune /Dealtfel. încă din zilele camere —, prin pitoreasca
noi, ci şi premisa întăririi lor ultimii ani relaţiile remâno- care mai stăruie în lume, premergătoare sosirii solilor
In această fază atit de im­ italiene au cunoscut o pu­ pentru soluţionarea tuturor poporului român, opinia pu­ sa grădină bogată în fîntîni,
portantă a vieţii europene şi ulterioare. ternică dezvoltare. Italia o- problemelor litigioase pe ca=- CEAUSESCU blică din ţara gazdă ' şi-a jocuri de apă şi grote artifi­
0
internaţionale în general, Ita­ Sînt de aceea convins că cupînd astăzi locul al doilea, lea tratativelor. Considerăm manifestat interesul deosebit ciale, palatul •constituie un
lia şi România cu respective­ schimburile de păreri pe care dintre ţările occidentale. în că toate ţările — fie ele faţă de evenimentul de ma­ monument reprezentativ al
le lor situaţii politice şi so­ le-am început cu succes şi comerţul exterior al Româ­ mari, mijlocii sau mici — au Domnule preşedinte. re însemnătate pe care îl re­ capitalei.
ciale. tind spre consolida­ pe care ne pregătim să le niei. S-au extins schimburile atît dreptul cît şi datoria să laborări multilaterale româno- prezintă vizita preşedintelui Pe peronul de onoare al
rea păcii şi spre dezvoltarea continuăm nu vor întîrzia de comerciale, cooperarea eco­ participe, cu drepturi egale, Doresc, înainte de toate, să italiene, în interesul propăşi­ Nicolae Ceauşescu. Palatului sînt aliniate o gar­
colaborării, pe baza respectu­ a da rezultate pozitive, de nomică. colaborarea tehnico- Ia rezolvarea tuturor proble­ vă mulţumesc cu cordialitate rii ambelor ţări Sînt convins dă de carabinieri şi o gardă
lui reciproc între toate po­ mare folos. Interesul faţă de ştiinţifică şi cultural-artis- melor ce confruntă lumea că vom găsi, totodată, solu­ Suita de interviuri acordate de coraţieri călare, în ţinută
poarele. cunoaşterea punctelor noas­ tică. Ca şi dumneavoastră, contemporană. pentru amabila invitaţie pe ca­ ţii pentru o tot mai eficientă presei şi radioteleviziunii ita­ de gală. care prezintă onorul.
tre de vedere este mare şi, re mi-aţi făcut-o de a vizita conlucrare a României şi Ita­ liene, prestigioasele manifes­
Din viziunea comună fun­ cred, reciproc. In plus, con­ dorim amplificarea acestor frumoasa dumneavoastră ţară. liei pe plan internaţional, în tări cultural-artistice, a- Sosirea celor doi şefi de
damentală a acestor mari i- tactele noastre din aceste zile relaţii, astfel ca raporturile Domnule preşedinte, îmi face o deosebită plăcere slujba idealurilor nobile ale pariţia volumului trei de stat este anunţată prin sunet
dealuri se inspiră, de aseme­ ne permit să constatăm re­ dintre Italia şi România, sta­ să vă adresez dumneavoastră prieteniei şi colaborării între „scrieri alese" ale tovarăşului de trompetă
nea, relaţiile dintre Italia şi zultatele obţinute în diferi­ te cu orînduiri sociale diferi­ Această primă vizită a unui şi stimatei doamne Leone un popoare Ceausescu, precum şi a Ra­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae
România, relaţii care, pentru tele sectoare ale raporturi­ te, să constituie un exemplu şef de stat român In Italia salut călduros, şi să aduc po­ portului prezentat la Confe­ Ceauşescu şi preşedintele
a cita chiar cuvintele dum­ de colaborare bazată pe a- va marca, fără îndoială, in­ porului italian prieten mesa­ Animat de aceste gînduri, rinţa Naţională a partidului Giovanni Leone se înclină în
neavoastră dintr-un recent lor noastre şi să deschidem vantaj reciproc, pe deplină trarea într-o etapă nouă, su­ jul celor mai alese sentimen­ vă mulţumesc din toată ini­ nostru au avut darul să con­ semn de salut în faţa drape­
interviu acordat presei italie­ noi perspective colaborării egalitate în drepturi şi res­ perioară. a relaţiilor ţărilor te de stimă şi consideraţie ale ma, domnule preşedinte, pen­ tribuie la mai buna cunoaşte­ lelor Republicii Italiene şi
ne, „au cunoscut în aceşti ani noastre, atît pe plan bilate­ pect mutual. noastre. Convorbirile cu dum­ poporului român şi ale mele tru cuvintele de bun venit, şi re în Italia a muncii şi rea­ Republicii Socialiste Româ­
ral, cît şi pe plan european.
o creştere foarte puternică“. Vom avea prilejul, domnu­ neavoastră, domnule pre­ personal. îmi exprim convingerea că lizărilor poporului nostru, nia. Răsună acordurile imnu­
Cu această încredere şi cu le preşedinte, să facem un şedinte, cu oameni politici şi vizita, convorbirile pe care le
In domeniul economic s-a această urare vie şi since­ Vizita pe care o începem, vom avea, înţelegerile la care a politicii externe a statului rilor de stat ale celor două
realizat o lărgire constantă a ră, domnule preşedinte, ri­ util schimb de păreri şi în reprezentanţi ai vieţii econo­ cu multă satisfacţie, în tara vom ajunge vor stimula ex­ român, a stadiului actual şi ţări.
raporturilor comerciale şi s-a legătură cu problemele poli­ mice italiene vor deschide, dumneavoastră — expresie a tinderea şi intensificarea co­ a perspectivelor relaţiilor ro­ Preşedinţii trec în revistă
obţinut o însemnată intensi­ dic paharul în sănătatea tice generale ale lumii de as­ desigur, perspectiva unui nou bunelor relaţii dintre popoa­ laborării româno-italiene, în mâno-italiene. Aşadar, este garda de onoare.
ficare a colaborării economi­ dumneavoastră personal şi a tăzi. în scopul unei conlu­ avînt al cooperării româno- rele noastre ale căror izvoa­ lesne de înţeles de ce italie­
ce şi tehnico-industriale. Şi doamnei Ceauşescu, pentru crări mai strînse a României italiene. atît oe planul rela­ re milenare de afinitate sînt interesul celor două popoare, nii văd în vizita preşedinte­ Şeful statului român şi to­
în domeniul cultural relaţiile fericirea nobilei naţiuni româ­ şi Italiei pe tărîmul eforturi­ ţiilor bilaterale, cît şi pe tă- binecunoscute — va deschide al cauzei păcii şi destinderii varăşa Elena Ceauşescu sînt
noastre se dezvoltă în mod ne şi pentru prietenia care lor pentru destindere, cola­ rîmul vieţii internaţionale. A- calea unei şi mai rodnice co- internaţionale. lui Nicolae Ceauşescu mesajul conduşi în saloanele rezerva­
mai mult declt satisfăcător. leagă cele două ţări şi popoa­ borare şi pace De continentul nimate de aspiraţii spre pro­ cald al unei naţiuni prietene, te drept reşedinţă.
european şi în întreaga lume. gres şi prosperitate, popoa­
Sîntem convinşi că această e- re ale noastre. Constituie o realitate in­ rele noastre, colaborînd strîns,
contestabilă că în viaţa inter­ pot aduce o contribuţie pre­ După terminarea ceremo­
naţională actuală se instau­ ţioasă la eforturile omenirii dăruindu-i nu numai farme­ A
rează un curs nou, favorabil înaintate, pentru instaurarea niei oficiale, cei doi pre­ cul şi poezia de o inegalabi­
convieţuirii paşnice între na­ pe planeta noastră a unei şedinţi, împreună cu tovarăşa lă frumuseţe, ci şi confirma­ Intîlniri de lucru
Întîlnire între preşedinţii ţiuni. Dar tot o realitate este lumi mai bune şi mai drepte. Elena Ceauşescu şi doamna rea geniului inventiv, a dra­
faptul că pe agenda interna­ Cu aceste gînduri. doresc să Vittoria Leone, se urcă în- gostei de frumos, a capacită­
ţională continuă să se afle o toastez pentru sănătatea şi tr-un elicopter, îndreplîndu-se ţilor unui popor harnic şi ta­ In cursul după-amiezii de externe al Republicii Socia­
spre oraş.
lentat. Mărturie vie este în­
Nicolae Ceausescu seamă de probleme spinoase fericirea dumneavoastră, dom­ De la bordul elicopterului, suşi centrul istoric, un imens luni, Ion Păţan, vicepreşedin­ liste România, George Maco-
te al Consiliului de Miniştri,
de care depinde evoluţia des­
nule preşedinte, şi a doam­
i tinelor omenirii. Am în ve­ nei Leone, pentru prosperita­ care survolează oraşul, pano­ muzeu în aer liber, unde, a- ministrul comerţului exterior, vescu, şi omologul său ita­
lian,
Giuseppe
Medici.
Au
dere, înainte de toate, necesi­ tea bravului popor italian, rama Romei este impresio­ lături de Coloseum, de Arcu­ a avut întîlniri cu Mario Ta­ fost abordate probleme pri­
şi Giovanni Leone tatea promovării pe continen­ pentru prietenia româno-ita- nantă. Undeva, strecurîndu-se rile de Triumf, ale imperato- nassi, vicepreşedinte al Con­ vind dezvoltarea legăturilor
printre
rilor, de vestita Columnă a
umbrelele
deschi­
tul european a unor relaţii
siliului de Miniştri al Italiei,
noi, întemeiate pe principiile Iiană. se ale pinilor, via Appia evo­ lui Traian — emoţionantă cu Matteo Matteoti, ministrul bilaterale şi aspecte ale re­
că în peisajul contemporan * cronică vizuală a originii po- comerţului exterior, şi cu laţiilor internaţionale.
La Palatul Quirinale, în 5ui reciproc, a renunţării la trecutul glorios al Capitalei poporului român — s-au ridi­ Mario Valsecchi, ministrul fi­ ★
cabinetul oficial de lucru al folosirea forţei — au fost a- care poartă cu demnitate vîr- cat clădirile purtînd semnă­ nanţelor. Ioan Avram, ministrul in­
preşedintelui Italiei — Studio bordate temele cele mai im­ sta de mai bine de 2700 de tura creatoare a arhitecţilor Cu acest prilej, au fost a- dustriei construcţiilor de ma­
şini grele, şi Gheorghe Oprea,
délia vetrata — a avut loc, portante care privesc pacea ani. Istoria a conservat aici, de astăzi. nalizate diferite aspecte ale
luni după-amiază, o întîlnire în lume şi eforturile ce tre­ Solemnitatea schimbului de decoraţii peste milenii., monumentele Roma se înfăţişează privi­ dezvoltării cooperării econo­ consilier al preşedintelui Con­
între preşedintele Consiliului buie întreprinse pentru a fa­ nepieritoare ale culturii şi rilor cu tinereţea-i veşnică, mice şi comerciale dintre Ita­ siliului de Stat, s-au întîlnit
de Stat al Republicii Socia­ voriza destinderea, îndeosebi civilizaţiei romane, apoi. mai „Cetatea eternă“ rămînînd lia şi România. cu Mauro Ferri, ministrul in­
liste România, Nicolae în ce priveşte zona europea­ In „Sala del Brustolon" din La rîndul său, preşedintele tîrziu, ale Renaşterii, care nu simbolul latinităţii ce a ge­ ★ dustriei şi comerţului al Ita­
Ceauşescu, şi preşedintele Re­ nă şi mediteraneană. Palatul Quirinale a avut loc, Giovanni Leone a înmînat pre­ s-au lăsat copleşite de con­ nerat şi menţinut, în decursul La Palatul Farnesina, se­ liei. Au fost discutate pro­
publicii Italiene, Giovanni A avut loc, de asemenea, luni seara, solemnitatea şedintelui Nicolae Ceauşescu anilor, permanenţa unor legă­ diul Ministerului Afacerilor bleme privind extinderea co­
Leone. un schimb de păreri asupra schimbului de decoraţii între cea mai înaltă distincţie ita­ strucţiile moderne, ci s-au in­ turi de prietenie şi fraterni­ Externe al Italiei, a avut loc operării dintre industriile ce­
In cadrul convorbirii, pre­ problemelor specifice confe­ preşedintele Consiliului de liană. Ordinul „Marele Cor­ tegrat în metropola de astăzi, tate între cele două popoare. o întîlnire între ministrul de lor două ţări.
şedintele Leone a confirmat rinţelor de la Helsinki şi Vie- Stat al Republicii Socialiste don al Meritului Republicii“.
simpatia cu care înaltul oas­ na. România, Nicolae Ceauşescu Tovarăşei Elena Ceauşescu ii I ii.im 1 1 Bawmw—a—ww—
pete este primit în Italia. Pre­ In ce priveşte relaţiile bi­ şi preşedintele Republicii i s-a înmînat ordinul „Marea
şedintele Nicolae Ceauşescu laterale, s-a luat act cu sa­ Italiene, Giovanni Leone. Cruce a Meritului Republi­
a exprimat, la rîndul său, sa­ tisfacţie de stadiul colaboră­ In cadrul solemnităţii, pre­ cii".
tisfacţia deplină pentru întâl­ rii economice, tehnioo-ştiinţi- şedintele Nicolae Ceauşescu Cinema 10.00 Telex ;
nire. Cu acest prilej, pe baza fice şi culturale, fiind con­ a înmînat şefului statului ita­ Schimbul de decoraţii i- 10,03 Publicitate ; Reuniunea multilaterală
reafirmării valabilităţii prin­ firmată dorinţa comună de a lian ordinul ..Steaua Republi­ lustrează bunele relaţii, în DEVA: Nici un moment de 10.15 Avanpremieră ; Shakes-
Teleenciclopedia.
10.20
cipiilor respectării indepen­ le dezvolta pe mai departe. cii Socialiste România" cla­ continuă dezvoltare, dintre plictiseală („Patria“); Omul nu pcare (II). Breviar (meca­
denţei şi suveranităţii naţio­ Convorbirea, care a durat sa I. cele două ţări şi popoare. e singur („Arta“); SIMBRIA : nică). Păsări.
nale, egalităţii In drepturi a o oră şi douăzeci de minute' Opiul şi bîta („Mureşul“); HU­ 11.00 Telecinemateca pentru co­ de la Helsinki
(„Siderur-
Cowboy
NEDOARA:
pii: Iazul cucuvelelor . O
statelor, neamestecului în s-a desfăşurat într-o atmo­ gistul“) ; Bucătăreasa („Con­ producţie a studiourilor
treburile interne, a avantaju- sferă deosebit de cordială. structorul“); Bulevardul Romu­ cinematografice din R. D.
lui („Arta“); CALAN: Fugi ca Germană ;
Primirea de către preşedintele LIUC: Vinovatul este în casă 12.20 Muzică populară ; HELSINKI 21. — Trimisul
să te prindă („11 Iunie“); TE-
12,45 52 de iniţiative in 52 de
(„Minerul“); PETROŞANI: Egor săptămini ; tualelor consultări pregăti­
NICOLAE CEAUŞESCU Buliciov şi alţii („7 Noiem­ 13.00 Telejurnal ; special, Dumitru Ţinu, trans­ toare.
R E C E P Ţ I E brie“); Marea dragoste („Repu­ 17.30 Curs de limba. rusă. Lec­ mite : In cursul zilei de luni, . La nndul lor, participanţii
blica“);
Războiul
I.UPENI:
lui
ţia a 54-a ;
in grupul de lucru însărcinat
a membrilor corpului diplomatic Murphy („Cultural“): L O N I Î A : 13.00 Telex ; grupul de lucru pentru pro­ cu problemele cooperării cul­
Grăsuna
(„Muncitoresc")
;
18,05 Publicitate :
Doamna şi vagabondul („Mine­ 18.15 Pn-un picior dc plai. As­ blemele de procedură, creat
După dineu, cei doi şefi de tic în spiritul anilor ’600 şi rul“), PETRILA: Fete în soare pecte din luna culturii bu- în cadrul reuniunii multila­ turale şi contactelor umane
VULCAN:
stat, împreună cu soţiile, au ’800, reflectând măestria ce­ In după-amiaza zilei de 21 primat profund respect şi („Muncitoresc“); („Muncitoresc“) Liu- ; zoiene şi „Alaiul primă­ au continuat activitatea de
larovaia
bov
verii“ — Reşiţa — apri­
străbătut numeroase săli ce­ lor care le-au realizat. înal­ mai, preşedintele Consiliului înaltă consideraţie faţă de pre­ ORAŞTIE : Sfîrşitul Liubavini- lie 1973 : terale de la Helsinki, a con­ redactare a documentelor res­
lebre din Palatul Quirinale, ţilor oaspeţi le-au fost pre­ de Stat al Republicii Socia­ şedintele Nicolae Ceauşescu, lor („Patria“); Vă arăt eu vouă 18.40 Panoramic ştiinţific ; tinuat redactarea regulilor pective. iar grupul de lucru
in care se aflau numeroase zentate cu acest prilej nu­ liste România, Nicolae apreciind neobosita sa acti­ („Flacăra“) : GEOAGIU-BAI : 19.20 1001 de seri ; după care urmează să se des­
seriile
I-II
;
opere de artă de o deosebită meroasele personalităţi ale Ceauşescu, împreună cu to­ vitate pe plan internaţional, Aeroportul, Batalionul invizibil HA­ 19.30 Telejurnal ; făşoare viitoarea conferinţă pentru problemele cooperării
ŢEG :
20.10 Cintecul săpfăminii ;
valoare, realizate de-a lungul vieţii politice şi economice, varăşa Elena Ceauşescu au pusă în slujba colaborării şi („Popular“) ; BRAD : Filiera 20.15 Reportaj T.V. : „Ecourile economice şi-a concentrat a-
secolelor de maeştrii sculptu­ reprezentanţi de frunte ai ar­ primit, în ..Sala degli ambas- prieteniei între popoare, a („Steaua roşie“) ; GURABAH- pădurii“. Film documen­ pentru securitate şi coopera­ tenţia asupra definitivării
ZA : Frumos, onest, emigrat în
tar ;
rii şi picturii italiene — ga­ telor şi culturii care iau par­ ciatori", de la palatul Quiri­ consolidării păcii în Europa Australia („Minerul“) ; ILIA : 20.35 Reflector : re în Europa. Aşa cum s-a textelor privind dezvoltarea
leria busturilor, unde este te la recepţia oferită în onoa- nale, pe şefii misiunilor di­ şi în lume. Măsura riscului („Lumina“). 20,50 Teatrul liric T.V. prezintă mai anunţat, în activitatea relaţiilor comerciale între sta­
expus unicul bust cunoscut, Irea preşedintelui Nicolae plomatice acreditaţi în capi­ Intîlnirea preşedintelui Nicolae baletul „Primăvara“ de de redactare a documentului
în marmură, al comandantu­ Ceauşescu şi a tovarăşei tala Italiei, cu soţiile. Ceauşescu cu şefii misiunilor Televiziune Cornel Trăiiescu. în inter­ tele participante.
O-
Ansamblului
pretarea
lui de oşti Hanibal; salo­ Elena Ceauşescu, în sălile Precedaţi de decanul cor­ diplomatice din Italia, desfă­ perei române din Bucu­ respectiv au fost luate ca ba­ Aspectele militare ale secu­
nul anotimpurilor, care se Palatului Quirinale. pului diplomatic, monsenio­ şurată într-o atmosferă cor­ reşti ; ză proiectele prezentate de rităţii europene au făcut o-
bucură de faimă datorită ce­ Aceeaşi atmosferă de cor­ rul Rornolo Carboni, ambasa­ dială, a reflectat încă o dată 9,00 Teleşcoaiă. Fizică (anul III 22.00 „24 de ore“ ; delegaţiile Franţei şi Iugosla­ biectul unui schimb de pă­
electromag­
Unde
liceu).
22.30 Călătorie muzicală — emi­
lor 12 fotolii cu sculpturi de o dialitate şi amiciţie a domnit relaţiile prieteneşti pe care netice. Matematică (clasa siune de muzică uşoară viei, care pornesc de la prin­
mare fineţe înfăţişînd semne­ dorii şi însărcinaţii cu afa­ le întreţine România pe plan a VlII-a). Corpuri de ro­ realizată dc Televiziune reri în grupul de redactare
taţie ;
le zodiacului, sala oglinzilor în tot timpul desfăşurării re­ ceri din peste 90 de ţări de extern, preţuirea de care se din R. D. Germană. cipiile stabilite în noiembrie respectiv, întrunind experţi a
şi sala d’Arco decorate artis­ cepţiei. pe toate continentele au ex­ bucură ţara noastră în lume. 1972, pentru desfăşurarea ac­ numeroase delegaţii.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Gront, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), I2I38 (social-audiente-scrisori). I23I7 (cultură suortî — Tin*r..i i p