Page 73 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate fările, unifi-vă!
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUSESCU, în Italia

f 1
începerea convorbirilor oficiale

Marţi, 22 mai, au avut loc, consilieri ai preşedintelui nouă etapă în dezvoltarea le­
la Palatul Quirinale, convor­ Consiliului de Stat. găturilor dintre cele două
birile oficiale între preşedin­ Din partea italiană au luat ţări şi popoare. In c'ontext,
tele Consiliului de Stat al parte Giuseppe Medici, mi­ s-a subliniat că există cele
Republicii Socialiste Româ­ nistrul afacerilor externe, Ni- mai favorabile condiţii pen­
nia, Nicolae Ceauşescu, şi cola Picella, secretar general tru ca între România şi Ita­
preşedintele Republicii Ita­ al Preşedinţiei Republicii, lia să se realizeze o amplă
liene, Giovanni Leone. Roberto Gaja, secretar gene­ colaborare şi cooperare, în
ANUL XXV Nr. 5 712 MIERCURI 23 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI Preşedintele Giovanni Leo­ ral al Ministerului Afacerilor toate domeniile, pe baza
ne l-a întîmpinat, în „Sala Externe, Federico Sensi, con­ principiilor respectării suve­
del Bronsino", pe şeful sta­ silierul diplomatic al preşe­ ranităţii şi independenţei na­
tului român. dintelui republicii, Antoni- ţionale, egalităţii în drepturi,
r După o strîngere cordială no Restivo, ambasadorul Ita­ neamestecului în treburile
de mînă, preşedinţii, împreu­ liei la Bucureşti, Roberto interne şi avantajului reci­
proc.
Succese de prestigiu în întrecere PERFECŢIONAREA TEHNOLOGICĂ nă cu delegaţiile celor două Ducci, Cesirio Guarzzaroni, A avut loc, totodată, un
Mario Mondello, ambasadori,
părţi, au luat loc In jurul
mesei tratativelor din „Sala directori generali în Ministe­ schimb de vederi în proble­
degli Arazzi di Lilla". rul Afacerilor Externe pentru mele internaţionale actuale,
ale oamenilor muncii hunedoreni factor determinant al ridicării din partea română, Ion Pă- problemele politice şi respec­ îndeosebi în ce priveşte si­
La convorbiri au participat,
din
tuaţia
relevîn-
Europa,
tiv economice şi culturale.
ţan, vicepreşedinte al Consi­ In cadrul convorbirilor, cei du-se dorinţa comună a ce­
calităţii şi eficienţei producţiei liului de Miniştri, ministrul doi preşedinţi şi-au exprimat lor două ţări de a întări con­
Ghelar, a realizat un randa­ subansamble de mare comple­ comerţului exterior. George deplina satisfacţie faţă de e- lucrarea dintre ele în vede­
20000 tone ment de 7,1 tone de minereu xitate tehnică, cum sînt braţe Macovescu, ministrul afaceri­ voluţia mereu ascendentă, pe rea edificării, pe continent şi
pe post (fără maşini de încăr­ pentru foarfecele de debitat Perfecţionarea tehnologică reprezintă astăzi — în con­ lor externe, Ioan Avram, mi­ multiple planuri, a relaţiilor In lume, a unui climat de
cat), ceea ce i-a permis rea­ de la laminoare, arbori cotiţi, textul promovării largi a cuceririlor revoluţiei tchnico- nistrul industriei construcţi­ româno-italiene, apreciind că destindere, pace şi cooperare.
Convorbirile
s-au
desfăşu­
otel peste plan lizarea unui substanţial spor şuruburi şi piuliţe de presiune ştiinţifice în toate sferele producţiei materiale — un factor ilor de maşini grele, Iacob vizita şefului statului român rat într-o atmosferă de înţe­
determinant al progresului economic. Pornind de la această
în Italia reprezintă un mo­
Ionaşcu, ambasadorul Româ­
pentru blumingul 1300 mm, şi
de producţie peste sarcinile
de plan. De menţionat că şi altele, de curînd s-au realizat realitate, Conferinţa Naţională a partidului, plenarele C.C. niei la Roma, Gheorghe ment de cea mai mare im­ legere reciprocă şi caldă cor­
HUNEDOARA. Efortul oţela- calitatea minereului extras a matriţe pentru cîrligele de al P.C.R., subliniază cu tărie necesitatea ca în cincinalul Oprea şi Constantin Mitea, portanţă, care deschide o dialitate.
rilor de a da patriei cit mai fost de 100 la sută, procentul sarcină, pentru lanţurile trans­ actual să se acţioneze cu toată fermitatea în vederea ridi­
mult oţel cu ¡nalte performan­ de steril in minereu fiind de 8 portoare de la laminoare, cării rapide a nivelului tehnic al producţiei, de care de­
ţe calitative a fost încununat la sută faţă de 12 la sută pentru armăturile de hidro- pinde hotărîtor realizarea unor produse cu performanţe
in aceste zile de un remar­ admis. Este încă o dovadă a ungere şi, ultima, pentru ecli- calitative înalte şi creşterea eficienţei economice. Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune
cabil succes : producerea de dăruirii şi abnegaţiei în mun- sele maşinilor de demolat Avînd drept ghid de acţiune aceste sarcini esenţiale
la începutul anului, peste pre­ trasate de partid, colectivul
vederile de plan, a tonei cu uzinei noastre acţionează per­
numărul 20 000. Sînt îngemă­ Sarcinile anului 1973-realizate integral severent şi cu rezultate pro­ a Republicii Socialiste România şi Republicii Italiene
nate în această cifră sinteti­ miţătoare în vederea ridicării
că, care prezintă un nivel gradului de tehnicitate al pro­
neatins încă intr-o atît de ducţiei. Orientarea noastră Marţi la prînz, la „Vila şedintele Consiliului de Stat, P r e ş e d i n t e l e Nicolae
scurtă perioadă, in toată isto­ în această direcţie urmează Madama", reşedinţa Consiliu­ Nicolae Ceauşescu, şi de mi­ Ceauşescu şi Ion Păţan, vice­
ria combinatului, responsabi­ două căi — perfecţiona­ lui de Miniştri, a avut loc ce­ nistrul afacerilor externe, preşedinte al Consiliului de
litatea şi competenţa muncito­ rea tehnologiilor existente şi remonia semnării Declaraţiei George Macovescu, iar din Miniştri, ministrul comerţu­
rească a colectivelor de la o- promovarea de tehnologii solemne comune a Republicii partea italiană de Giulio An- lui exterior, au semnat apoi
ţelăriile Martin şi elec­ că a minerilor din Poiana cuptoare Martin. Sint realizări noi, precum şi crearea de noi capacităţi de producţie prin Socialiste România şi Repu­ dreotti, preşedintele Consiliu­ Acordul de colaborare econo-
trică, pasiunea şi conştiin­ Ruscăi, în marea întrecere de notabile, care sporesc consi­ investiţii, sau modernizarea celor existente. blicii Italiene. lui de Miniştri, şi Giuseppe
ciozitatea sutelor de comu­ realizare a cincinalului înain­ derabil productivitatea muncii, Vorbind distinct despre perfecţionarea tehnologică, Declaraţia a fost semnată, Medici, ministrul afacerilor
nişti oţelari. Un fapt trebuie te de termen. reduc eforturile fizice, asigură cea care reflectă de fapt efortul de gîndirc şi acţiune, com­ din partea română, de pre­ externe. (Continuare în pag. a 4-a)
menţionat ca deosebit. Ca operativitate în activitatea de petenţa şi ingeniozitatea colectivului nostru, putem afirma
urmare a măsurilor luate pen­ întreţinere şi reparaţii a mari­ că sîntem pe cale de a înregistra progrese notabile în
tru a răspunde indicaţiei se­ Piese de schimb de lor agregate siderurgice. toate sectoarele productive. La furnale, spre exemplu, avem
cretarului nostru general de a deja o seamă de rezultate favorabile. Minereul introdus în
produce cit mai mult oţel a- încărcătură este sortat acum în proporţie de 82 la sută, Declaraţia solemnă comună
nedoreni au produs pină in înaltă tehnicitate privind încărcătura am trecut la experimentarea cocsului
liat şi înalt aliat, oţelarii hu­ Energie electrică faţă de numai 30 la sută cit a fost în anul trecut. Tot
prezent aproape 3 000 tone de brichete de producţie proprie, în vederea stabilirii propor­ Republica Socialistă Româ­ bilă a cooperării, securităţii stat, sub oric.e pretext, fără
astfel de oţel peste prevede­ HUNEDOARA. Colectivul U- suplimentară ţiei optime a acestui combustibil pentru înlocuirea cocsului nia şî Republica Italiană, ţi- şi a păcii internaţionale, a aduce prejudiciu dreptului
rile de plan. zinei de reparaţii şi piese de din import. nînd seama de relaţiile de Reafirmînd dreptul şi în­ natural de legitimă apărare
rt ¿f schimb din cadrul C. S. Hu­ MINTIA. Energeticienii „Ste­ Aceste mutaţii în tehnologia de fabricare a fontei au prietenie dintre cele două datorirea tuturor statelor de individuală sau colectivă al
nedoara îşi axează principa­ lei de pe Mureş“ se alătură adus uzinei, economiei naţionale, un cîştig cert. Pe lingă ţări şi de afinităţile de limbă a coopera între ele în diver­ fiecărui stat, conform arti­
7,1 tone de lele preocupări pe diversifi­ plutonului fruntaş de oameni asigurarea unei calităţi superioare a fontei produse, con­ şi de cultură dintre popoarele sele domenii ale relaţiilor in­ colului 51 al Cartei Naţiunilor
carea gamei de piese de ai muncii din judeţ care ra­ sumul specific de cocs înregistrează un /itm accentuat de lor. ternaţionale, Unite.
schimb şi îmbunătăţirea per­ portează realizări de seamă reducere. Comparativ cu anul trecut, consumul de cocs Animate de dorinţa comu­ Avind în vedere importan­ 5. Abţinerea de a recurge
minereu pe post formanţelor calitative ale a- în cronica întrecerii socialiste. este în prezent mai mic cu peste 41 kg pe tona de fontă. nă de a realiza aspiraţiile de ţa menţinerii şi întăririi păcii Ia ameninţarea sau la folosi­
rea forţei împotriva indepen­
apropiere şi de înţelegere ale
internaţionale bazată pe li­
cestora, asigurînd astfel cali­
tate şi eficienţă producţiei de Muncind cu un înalt simţ al Menţionez că numai reducerea faţă de norma planificată popoarelor român şi italian şi bertate. egalitate, justiţie şi denţei politice a oricărui stat
responsabilităţii în întreţinerea
GHELAR. Lucrînd intr-un a- metal. De asemenea, se de­ şi funcţionalitatea agregatelor pe acest an reprezintă 7,6 kg pe tonă, ceea ce echivalează de a dezvolta şi în viitor re­ respectarea drepturilor funda­ sau pentru a viola frontiere­
bataj de surpare-pilier, orga- pun eforturi pentru asimila­ furnizoare de electricitate, co­ cu o economie efectivă de co cs din import de aproape 600 laţiile de prietenie tradiţio­ mentale ale omului şi a dez­ le internaţionale existente ale
nizindu-şi bine munca, asigu- rea unor repere care pină nu lectivul termocentralei a fur­ tone. nală, de stimă reciprocă şi voltării de relaţii prieteneşti altui stat sau ca mijloc de
rîndu-şi o aprovizionare co­ de mult se aduceau din im- nizat sistemului energetic na­ DOINEL FRENŢONI de cooperare dintre cele două între state, indiferent de sis­ reglementare a diferendelor
respunzătoare cu vagoneţi, oort, reducîndu-se efortul va­ ţional peste prevederile de inginer şef la Uzina „Vicloria“ state, de a promova extinde­ temele lor politice, economice internaţionale, inclusiv dife­
lemn, rambleu, brigada de ti­ lutar al statului, uşurîndu-se plan la zi mai mult de Călan rea contactelor în favoarea şi sociale sau de nivelul lor rendele teritoriale şi chestiu­
neret condusă de Teodor Bla- munca fizică a oamenilor. Pe 97 170 000 kWh energie elec­ dezvoltării cooperării paşnice de dezvoltare. nile referitoare Ia frontierele
ga, de la orizontul 9 al E.M. lingă o serie de utilaje şi trică. (Continuare in pag. o 3-a) dintre popoarele lor, pe baza Conştiente că trebuie depu­ de stat.
durabilă a respectării prin­ se eforturi crescînde, atît pe 6. îndatorirea statelor de a
V. cipiilor şi normelor dreptu­ plan naţional, cit şi interna­ reglementa toate diferendele
lui internaţional. ţional pentru a se asigura lor internaţionale numai prin
Dorind să crească aportul un progres mai rapid al ţă­ mijloace paşnice.
celor două ţări la cauza pă­ rilor »in *curs, de dezvoltare, 7. Dreptul şi îndatorirea
Angrenat în marea între­ cii şi a Securităţii în Europa pentru eliminarea decalaju­ statelor, indiferent de siste­
cere pentru realizarea cin­ şi în lume şi să contribuie Ia lui existent între acestea şi mul lor social sau politic, de
Festivalul Cost eşti '73 cinalului înainte de ter­ dezvoltarea cooperării între ţările dezvoltate. a coopera între el.e în diver­
men, oolecţivul şantierului toate statele, I. Declară solemn că rela­ se domenii în scopul menţi­
nr. 2 Deva al trustului de Reafirmînd ataşamentul lor ţiile lor reciproce, ca şi cu nerii păcii şi securităţii inter­
La şcoala muncii avut loc o interesantă incursiu­ construcţii, îndrumat de faţă de scopurile şi principi­ toate celelalte state, sînt fon­ naţionale .şi de a favoriza
ne în istoria veche a poporu­
ile Cartei' Naţiunilor Unite,
progresul economic şi social
lui nostru. Proiecţiile de dia­ comitetul de partid, obţine care proclamă voinţa popoa­ date pe normele dreptului al tuturor naţiunilor.
internaţional şi pe principiile
pozitive ou fost comentate de zi de zi noi succese. Cu o- relor de a da dovadă de to­ şi scopurile Cartei Naţiunilor 8. Neamestecul, sub nici un
de miner doctorand Larisa Nemoianu, cazia unei recente analize leranţă şi a trăi în pace unul Unite ; ca urinar«, ele se ba­ pretext. în problemele care
de la Muzeul de istorie al făcute asupra tuturor in­ a cu altul, într-un spirit de bu­ zează pe principii, cum sînt: ţin d competenţa naţională
economici,
dicatorilor
e
R.S.R. Au participat un mare nă vecinătate şi de a dezvol­ a unui stat.
Despre mineri se vorbeşte lexe —, care fac mindrie număr de elevi şi tineri din fost evidenţiat Iotul 22, 1. Dreptul sacru al fiecărui
întotdeauna cu admiraţie şi Lupeniului. întreprinderile oraşului. căruia i s-a înmînat „Dra- ta relaţii prieteneşti între stat la existenţă, la indepen­ In interpretarea şi aplicarea
respect. Aceşti oameni har­ — Puteţi aminti ciţiva ? toate naţiunile, conştiente d.e denţă, Ia libertate şi Ia su­ lor, aceste principii funda­
nici şi curajoşi, care scot — Sint mulţi. Să-i luăm, Tot la Orăştie, a fost des­ responsabilitatea care in­ veranitate naţională. mentale ale dreptului inter­
zi şi noapte, fără întreru­ de pildă, pe Aurel Manda. chisă ieri seara la muzeul et­ cumbă tuturor statelor, indi­ 2. Egalitatea în drepturi a naţional sînt legate intre ele
pere, bogăţii nebănuite din Harnic, priceput, conştiin­ nografic o expoziţie documen­ ferent de mărime, nivel de tuturor statelor şi. prin ur­ şi fiecare principiu trebuie
adincurile pămintului, sint cios, care a urcat cu dîrze- tară, ..Cetăţile dacice din Activitatea de dezvoltare, sistem politic, eco­ mare, dreptul fiecărui stat de interpretat în contextul ce­
înconjuraţi cu dragoste şi nie treptele meseriei de mi­ Munţii Orăştiei". nomic şi social, pentru in­ a participa la examinarea şi lorlalte principii. Ele trebuie
simpatie, munca le este pre­ ner, azi fiind unul din cei staurarea unui climat de pace soluţionarea problemelor in­ să fie respectate riguros de
ţuită ca niciodată. mai buni şefi de schimb construcţii— şi securitate în lume şi pen­ ternaţionale care îl privesc. către toate statele, în relaţi­
— Puteţi adăuga că şi li­ din brigada lui Petre Con­ Astăzi sînt programate alte tru dezvoltarea relaţiilor prie­ 3. Dreptul inalienabil al tu­ ile lor reciproce, şi nici o
na dintre meseriile cele mai stantin. Dar e bine să dis­ manifestări, care, prin am­ teneşti şi cte cooperare între turor popoarelor d* a-şi ho­ violare a unuia dintre aceste
complexe — a ţinut să com­ cutaţi cu el. Vă poate spu­ Manifestări ploarea lor, vor reţine, desi­ montaj la cote toate ţările şi reamintind că tărî singure soarta şi de a a- principii nu ar putea fi justi­
toate statele, fără nici o deo­
pleteze tovarăşul Furdui A- ne multe. gur, atenţia publicului. Ast­ sebire, au dreptul şi obligaţia lege şi dezvolta liber siste­ ficată niciodată şi în nici o
lexe, secretarul comitetului La scurt timp dialogam fel, la Deva, în faţa statuii superioare de a participa Ia soluţiona­ mul lor politic, economic şi împrejurare.
de partid pe sectorul IV al cu tînărul Aurel Manda, doctorului Petru Groza din rea problemelor internaţio­ social, conform voinţei şi in­ II. Proclamă voinţa lor co­
E.M. Lupeni. Unii cred că despre el şi despre meseria cultural-artistiee centrul oraşului, seara, in in­ tereselor proprii, fără nici un mună :
a fi miner este foarte sim­ de miner, despre satisfacţii­ terpretarea unui grup de re­ nale care le privesc. fel de amestec, presiune sau — de a lărgi şi aprofunda
plu, că nu este nevoie le muncii pe care o face. citatori şi a unor formaţii co­ Convinse că respectarea constrîngere externă. relaţiile de cooperare dintre
de multe cunoştinţe. Ori — De cînd aţi părăsit vo­ Dintre manifestările cultura­ rale se va desfăşura un reci­ ; pelul de lot fruntaş“. A- deplinei suveranităţi şi a ega­ 4. Abţinerea de a recurge
nu este aşa. Mineritul de lanul pentru a coborî în le organizate în vederea in- tal de versuri si cîntece revo­ ţ cest fapt relevă hotărîrea lităţii în drepturi a tuturor la ameninţarea sau Ia folosi­
azi nu prea mai seamănă mină ? timpinării festivalului „Cos- luţionar - patriotice, „Cîniare ; unanimă a muncitorilor, statelor constituie baza dura- rea forţei împotriva altui (Continuare in pag. a 4-a)
României",
cu cel de ieri. — Volanul nu l-am pără­ teşti 1973“ o consemnăm pe ; tehnicienilor, şi maiştrilor
— Dar în primul rînd — sit pentru că acum, după o- cea organizată ieri după-a- Un recital asemănător („Ti­ ; de a preda lucrările ce Ie
să-i placă munca pe care o rele de program, îmi con­ miază la Orăşiie, cind, în nerii cîntă patria") va fi or­ ; aparţin, conform angaja-
face — a intervenit in dis­ duc autoturismul propriu, sala festivă a liceului econo­ ganizat in această seară şi la : mentelor luate. înainte de intilnire cu tovarăşul Luigi Longo
cuţie şeful sectorului, ing. cumpărat cu banii ciştigaţi mic, sub genericul „Desfăşu- Monumentul eroilor de la Lu­ ; termen şi eu calificative
Grigore Popescu. Ca lui Pe­ Ia mină, numai aici, la Lu­ rînd Columna lui Traian" a peni. i de bine şi foarte bine.
tre, Solomon. Sălăjan, Do- peni, unde lucrez de 13 ani. ; Cu această ocazie, şeful Secretarul general al Parti­ faţă de dezvoltarea pozitivă
brea. Goia. Halint, şi multor — E grea această mese­ V____________________________ i_________________J I şantierului, ing. Dan Ca- dului Comunist Român, tova­ a relaţiilor dintre Italia şi partide şi voinţa comună de
altora. M-am referit la ciţi- rie ? ; zan, a scos în evidenţă r.e- răşul Nicolae Ceauşescu, şi România. a le dezvolta în viitor în in­
va din sectorul nostru. — Uşoară in nici un caz i sursele nefolosite încă din tovarăşa Elena Ceauşescu, au Au fost examinate apoi teresul colaborării şi al uni­
Am adus în discuţie bri­ nu e. Insă poate fi făcută i plin, referindu-se la folosi- făcut, marţi după-amiază, la probleme de interes comun tăţii mişcării comuniste şi
muncitoreşti.
gada Eroului Muncii Socia­ fără eforturi deosebite da- j rea intensivă a utilajelor şi Genzano, localitate lîngă privind acţiunile îndreptate
liste Petre Constantin, re­ că-ţi organizezi bine mun­ ; mijloacelor de transport. Roma, o vizită preşedintelui spre destinderea internaţio­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
zultatele obţinute in ulima ca. dacă lucrezi în armonie ! gospodărirea mai judicioasă Partidului Comunist Italian, nală, securitatea şi coopera­ Luigi Longo şi Enrico Ber­
vreme. şi bună înţelegere cu orta­ : a materialelor, punînd un Luigi Longo, şi tovarăşei rea în Europa. linguer şi-au exprimat con­
— La şcoala priceperii şi cii, dacă te străduieşti s-o i accent deosebit pe respec­ Bruna Longo. Tovarăşul Luigi In cursul serii. tovarăşul vingerea că dezvoltarea rela­
exigenţei lui Petre Constan­ DUMITRU GHEONEA tarea graficelor de execu- Longo şi tovarăşa Bruna Nicolae Ceauşescu a avut o ţiilor dintre Partidul Comu­
nist Român şi Partidul Co­
tin s-au format mulţi mi­ j ţie şi calitatea lucrărilor. Longo au mulţumit frăţeşte convorbire cordială cu tova­ munist Italian va favoriza
neri de nădejde — a apre­ Pentru etapa următoar.e. tovarăşului Nicolae Ceauşescu răşul Enrico Berlinguer, se­ extinderea în continuare a
ciat tovarăşul Furdui A- (Continuare în pag. a 3-a) ; s-a pus un accent deosebit şi tovarăşei Elena Ceauşescu cretar general al P.C.I. La relaţiilor de prietenie şi de
pe organizarea schimbului pentru acest plăcut gest de întîlnire au participat tova­ cooperare între Italia şi
! II şi extinderea acordului prietenie. răşii : Ion Păţan, membru su­ România.
; global la toate lucrările ce Tovarăşii Nicolae Ceauşescu pleant al Comitetului Execu­
; se vor ataca. In acest s-ens, şi Luigi Longo au avut o tiv al C.C. al P.C.R., Agosti-
i a fost întocmit şi difuzat convorbire desfăşurată în­ no Novella, membru al Bi­
PAGIhTA A IJ-A : Ia fiecare Iot un plan de tr-o atmosferă de prietenie roului Politic şi preşedinte al Dejun oferit de
măsuri pentru fiecare o- frăţească, ce caracterizează Comisiei pentru politica in­
: biectiv în parte. relaţiile dintre cele două ternaţională, Sergio Segre,
DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI - NICOLAE MARCU partide. In cursul convorbi­ membru al Comitetului Cen­ premierul italian
tral şi şeful Secţiei externe
secretarul comitetului de partid rii, la care a participat Ser-, a C.C. al P.C.I.
gio Segre, şeful Secţiei ex­
Ilie
Fierea
Muncitorii
specialişti
şi
Gheorghe
Sintînică,
de
PROBLEMĂ CENTRALA A ACTIVITĂŢII la C.T.E. Mintia, execută controlul etaloanelor la masa de com- de la şantierul 2 construcţii terne a C.C. al P.C.I., tova­ Convorbirile dintre tovară­ Preşedintele Consiliului de
presoare. Deva
Foto: VIRGIL ONOIU răşul Luigi Longo şi-a ex­ şii Nicolae Ceauşescu, Luigi Miniştri al Republicii Italie­
ECONOMICE DE LA COMUNE primat deplina satisfacţie fată Longo şi Enrico Berlinguer ne, Giulio Andreotti, şi soţia
de vizita în Italia a tovară­ au evidenţiat înaltul nivel al sa, au oferit, marţi la Villa
şului Nicolae Ceauşescu şi relaţiilor dintre cele două Madama un dejun în onoarea
IN CADRUL SCHIMBULUI DE EXPERIENŢĂ ORGANI­ preşedintelui Consiliului de
ZAT DE CĂTRE COMITETUL JUDEJEAN DE PARTID, CU DE LA O ZI LA ALTA Stat al Republicii Socialiste
PRILEJUL INSTRUIRII LUNARE A SECRETARILOR COMI­ România. Nicolae Ceauşescu
MANIFESTARE POLITI- vestiri „Cei mai bun po­ BRIGADA ŞTIINŢIFICA şi a tovarăşei Elena Ceauşescu.
TETELOR COMUNALE DE PARTID Şl PRIMARILOR, S-A vestitor“. Micii concurenţi Convorbire între preşedintele
CO-EDUCATIVĂ au dovedit reale calităţi LA VĂRMAGA
FĂCUT UN LARG SCHIMB DE OPINII ASUPRA CĂILOR narative, povestirile lor Au luat parte Ion Păţan,
Ieri. la Casa de cultură fiind intens trăite de nu­ Luni, numeroşi cetăţeni George Macovescu, Ioan A-
Şl MIJLOACELOR, METODELOR CE TREBUIE FOLOSITE din Hunedoara, profesorul meroşii spectatori... de a- din Vărmaga s-au strlns Nicolae Ceauşescu şi premierul vram, precum şi Gheorghe
PENTRU DEZVOLTAREA Şl MAI PUTERNICĂ A ZOOTEH- Gheorghe Alimpcscu.J de cceaşi vlrstă. Cei mat la căminul cultural unde Oprea şi Constantin Mitea,
la şcoala generală nr. 4, buni povestitori au fost brigada ştiinţifică formată
N IEI. a susţinut expunerea „E- Gabriel llodeanu, Mirela din profesorii Maria Cin- italian Giulio Andreotti consilieri ai preşedintelui
tape principale ale mişcă­ Pitaru şi l,ivla Rusu. Tu­ dea, Sever Mateucă, Va- Consiliului de Stat, ambasa­
rii muncitoreşti din Ro­ turor participanţilor le-au sile Găinam din Deva şl
Ci Problemele creşterii animalelor trebuie soluţio­ dorul Iacob Ionaşcu.
mânia“. Acţiunea, cuprin­ fost dăruite premii in dr. Teodor Bulgarov din La Vila Madama, după Matteotti şi Roberto Gaja. se­
nate cu competenţă şi răspundere la nivelul fiecărei co­ să tn programul manifes­ cărţi de poveşti. CerteJ au răspuns între­ Au participat de asemenea,
tărilor politico-ldeologice bărilor lor. A fost prezen­ semnarea documentelor, a a- cretar general al M.A.E. Giuseppe Medici. Matteo Mat-
mune şi unităţi agricole socialiste. © Organele locale din această lună s-a bu­ SEARA DE FOLCLOR tată şi o interesantă in­ vut loc o convorbire între In cadrul convorbirii s-a
curat de un succes deplin. formare politică privind ţeotti, Mauro Ferri, ministrul
de partid şi de slat să acţioneze cu fermitate pentru fi­ preşedintele Consiliului de subliniat importanţa dezvoltă­
Căminul cultural din evenimentele de actualita­ industriei, Aldo Moro, preşe­
nalizarea sarcinilor ce le revin din programul naţional „CEL MAI BUN Burjuc a găzduit luni o te printre care şi vizita Stat al Republicii Socialiste rii relaţiilor dintre România dintele Comisiei pentru afa­
bogată seară de folclor. România, Nicolae Ceauşescu. şi Italia, a colaborării multi­
şi cel judeţean de dezvoltare a zootehniei. © Metodele POVESTITOR“ Peste 100 de cetăţeni au oficială a tovarăşului şi preşedintele Consiliului de laterale dintre cele două ţări. ceri externe a Camerei De­
moderne de muncă şi experienţa pozitivă — operativ ge­ In cadrul acţiunilor or­ urmărit cu interes expu­ Nicolae Ceauşescu în Ita­ Miniştri al Republicii Italie­ Cu acest prilej au fost exa­ putaţilor, deputaţi, senatori,
nerea privind specificul li­
neralizată în toate fermele zootehnice. © Atragerea în ganizate, la Clubul sindi­ ricii populare, susţinută lia. In încheiere, formaţiile ne, Giulio Andreotti. minate probleme actuale ale ambasadori şi membri ai cor­
reprezen­
pului
diplomatic,
sectorul zootehnic a celor mai pricepuţi şi experimentaţi catelor Simeria, pentru de prof. Rozalia Marcu Au participat Ion Păţan, vieţii internaţionale, îndeo­
de Ia Liceul din Ilia, du­
întimpinarea „Zilei copi­ artistice ale şcolii şi că­ George Macovescu, Ioan A- tanţi ai cercurilor economice
crescători de animale, introducerea şi aplicarea mini­ lului“, s-a desfăşurat la pă care au fost vizionate minului cultural au pre­ vram. sebi cele privind Europa. şi financiare, ziarişti.
filmele
documentare
cu
Convorbirea s-a desfăşurat
mului lunar garantat şi a acordului global biblioteca clubului un in­ caracter folcloric „Izvoa­ zentat un program artis­ De asemenea, au luat parte
teresant concurs de po­ re“ şi „Nedeile“. tic. într-o atmosferă de cordiali­ Dejunul s-a desfăşurat în­
Giuseppe Medici, Matteo tate şi înţelegere reciprocă. tr-o ambianţă de cordialitate.