Page 74 - Drumul_socialismului_1973_05

BBaMKagbflrangffigg¡H«¿&U¿^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 712 © MIERCURI 23 MA! 1973

D E Z V O L T A R E A

PROBLEMA centrală a activităţii

Imsâ CONOMICE DE LA COMUNE

S C H I M B D E P E R I E N T A

|
Experienţa pozitivă - să devină un bun n ce direcţii trebuie actional

f ÎS

al tuturor crescătorilor de animale cu deosebita fermitate

Convingerea, ia faţa locu­ pentru 5—6 zile — adică or­ ani, s-a reuşit să se îmbunătă­ îndeplinite. Şi aici, pentru a Vizitele în cele patru coo­ biciunilor“ care îngrădeşte nea toate cantităţile de fu­ lapte şi carne dacă azi îngri­
lui, nu lasă loc pentru nici ganizată în conveier — şi a ţească calitatea animalelor, iar sigurarea împrospătării efec­ perative de producţie au dezvoltarea zootehniei : baza raje ce revin cooperativelor jeşte unul animalele, dacă
un fel de interpretare „că fost fertilizată. împrospătarea şi completarea tivelor din prăsilă proprie, reliefat că poate interveni — furajeră, stabilizarea cadre­ trebuie să ajungă în fermele mîine altul şi a treia zi nu
este aşa sau nu chiar aşa“... Prima concluzie care s-a efectivului matcă să se facă s-a trecut la organizarea re­ şi într-un timp scurt, nu pe­ lor în acest sector, cointere­ zootehnice ! La cîntar, corect, se mai ştie cui îi vine rîn­
Viziia de schimb de expe­ desprins : In nici o coopera­ din prăsilă proprie. Aceasta producţiei şi selecţiei, la asi­ ste ani şi ani — o îmbunătă­ sarea, sporirea producţiei de nu la oehi ! dul... Organele comunale,
rienţă în două cooperative a- tivă agricolă nu se poate ar­ a scutit unitatea să cheltu­ gurarea unei baze furajere ţire radicală în dezvoltarea lapte şi carne, creşterea efec­ Una din concluziile impor­ consiliile de conducere ale
'gricole din mediul rural şi gumenta că nu sînt furaje iască fonduri proprii sau să cit mai corespunzătoare. zootehniei în cadrul coopera­ tivelor de animale şi a pro­ tante ale schimbului de ex­ C.A.P. sînt în măsură — şi
în' două cooperative din zona pentru că suprafaţa de teren ia împrumuturi de la stat In toate unităţile vizitate tivelor agricole de producţie ductivităţii lor. Schimbul de perienţă este de a trece de au la îndemînă toti factorii
orăşenească a fost bogată în afectată este prea mică. Re­ pentru cumpărarea de anima­ s-a subliniat — ca o necesi­ din judeţul nostru, astfel ca experienţă a demonstrat că îndată la tarlalizarea păşu­ stimulativi prin acordul glo­
învăţăminte. Secretarii comi­ zolvarea rezidă în extinderea le. tate stringentă — luarea de ea să fie preponderentă şi în trebuie început cu asigura­ nilor aferente cooperativelor bal — pentru a atrage cei
tetului de partid şi primarii culturilor duble şi în spori­ Un rol important in dez­ măsuri pentru asigurarea Li­ sectorul cooperatist al agri­ rea furajelor, altfel toate ac­ agricole de producţie, adică mai buni cooperatori în a-
comurMor s-au convins că la rea producţiei de nutreţuri voltarea zootehniei îl are a- nei baze furajere cit mai culturii nu numai pe ansam­ ţiunile privind aplicarea a- la organizarea păşunatului în ceastă activitate. Şi organiza­
Dobra şi Geoagiu, la Simeria la hectar. sigurarea de cadre corespun­ complete, atît cantitativ cit blul judeţului. De fapt, a- cordului global, stabilizarea conveier. Această măsură a- ţiile U.T C trebuie să se
şi Orăşt’le au fost soluţionate Ceea ce se remarcă la zătoare, temeinic pregătite şi şi ca structură şi calitate a ceste mutaţii calitative — în cadrelor, realizarea produc­ sigură o mai bună utilizare a preocupe de atragerea tineri­
— printt>o preocupare mai C.A.P. Simeria este preocu­ care să muncească cu dragos­ nutreţurilor. Singura cale de sporirea producţiei de carne ţiilor planificate, îndeplinirea păşunilor Ea trebuie însă în­
deosebită a consiliilor de parea deosebită pentru asi­ tregită si cu lotizarea, să spu­ lor şi tinerelor pentru a
conducere ale C.A.P., organi­ gurarea efectivului de ani­ nem aşa, a animalelor pe munci în zootehnie. Este însă
zaţiilor de partid şi specialiş­ male din prăsilă proprie, parcelele de păşune. necesar ca lucrătorilor din a-
tilor — probleme de fond permanentizarea şi cointere­ preocupărilor asidue pentru perfecţionarea stilului şi Cooperativele care au un cest sector să li se creeze şi
pentru dezvoltarea zooteh­ sarea îngrijitorilor de anima­ Biroul Comitetului judeţean de partid - în cadrul sector zootehnic mai dezvol­ anumite condiţii pentru igie­
na personală — camere în
niei. le, respectarea programului metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid — a consacrat o zi din programul de instruire a tat, care nu cumpără fînuri care să se poată spăla, să-şi
A fost rezolvată, în primul de grajd, buna gospodărire a aparatului şi a secretarilor comitetelor comunale de par tid (care în marea lor majoritate îndeplinesc şi funcţia pentru ca să iasă din iarnă,
rînd, problema problemelor furajelor. Ţinînd seamă de de primari) unei vizite de lucru, de schimb de experien ţă în cooperativele agricole de producţie Dobra, Simeria, acordă atenţia cuvenită pre­ poată schimba îmbrăcămintea
zootehniei, adică asigurarea faptul că terenurile afectate parării furajelor, organizării de lucru — precum şi pentru
furajelor din resurse proprii. bazei furajere şi păşunatului Orăştie şi Geoagiu, cu scopul de a cunoaşte preocupările şi realizările acestor unităţi în domeniul dezvoltării zoo- satisfacerea cerinţelor cultu­
Merită în acest sens subli­ sînt limitate, consiliul de tehniei — sector de bază al agriculturii judeţului nostru, care asigură circa 50 la sută din producţia globală bucătăriilor furajere. S.M.A. rale. La C.A.P. Dobra şi
niată preocuparea de la conducere al C.A.P. Sime­ agricolă —, de a generaliza experienţa pozitivă în cele lalte unităţi agricole socialiste din judeţ, în rîndurile Ilia a realizat prototipul unei C.A.P Simeria îngrijitorii au
C.A.P. Dobra, care constituie ria (preşedinte tovarăşul tuturor crescătorilor de animale. tocători de furaje de gabarit posibilitatea să vizioneze în
o notă bună şi pentru comi­ Păun Ravaş) a luat măsura redus, dar cu multiple func­ ferme programele emisiunilor
ţiuni. Există preocupare, ■ la
de televiziune.
tetul comunali de partid şi ca furajele recoltate să intre Schimbul de experienţă ci urmărit, de asemenea, formele de cointeresare materială în legumicultură, un nivelul Direcţiei generale a-
pentru consiliul popular co­ toate în fermele zootehnice alt sector al agriculturii judeţului care are posibilităţi de dezvoltare şi care trebuie să contribuie într-o măsură gricole, pentru ca acest utilaj îngrijitorii de animalp tre­
munal. Cu puţini ani în ur­ ale cooperativei şi, pe aceas­ mai mare la o aprovizionare cit mai corespunzătoare a populaţiei din judeţ cu legume şi zarzavaturi, să fie pus în fabricaţie de buie să aibă la dispoziţie un
mă aici furajele constituiau tă cale, să nu se ajungă în program judicios de activita­
o marc problemă. Se argu­ situaţia de a cumpăra furaje Reliefăm în mod deosebit metoda eficientă, fo losită pe parcursul vizitei de schimb de experienţă, de a serie şi să poată fi procurat te, afişat, seminarizat şi mai
menta că suprafaţa de teren concretiza, la faţa locului, învăţămintele şi sarcinile ce se desprind, de a solicita şi asculta părerea specialiş- de către cooperativele agrico­ ales controlat. Chiar de că­
(practică ce pune mari pro­
afectată sectorului zootehnic bleme financiare în alte coo­ tilor, a oamenilor care lucrează în zootehnie asupra mo dalităţilor de rezolvare a problemelor care se ridică în le de producţie. Pînă la pro­ tre inginerii şefi ai coopera­
este insuficientă. Cadrele _ de perative agricole din judeţ). curarea lor — deşi conside­ tivelor agricole care, în ge­
specialişti din cooperativă, De asemenea, îngrijitorii îşi acest sector. răm că aceasta va avea loc neral, cam lasă treburile zo­
îndrumate şl ajutate de ¿ă- cunosc temeinic atribuţiile : în acest an — trebuie re­ otehniei pe seama şefilor de
tre organizaţia comunală de programul de grajd este afi­ condiţionate toate utilajele ferme.
partid, au iniţiat cîteva ac­ şat la fiecare lot de animale, de tocat furaje existente, în In cadrul schimbului de
ţiuni care merită să fie pre­ se respectă şi este controlat. te pentru creşterea animale­ sporire a producţiei de fura­ şi lapte — le vizează pro­ sarcinilor la livrările către cooperative. S-a propus, în experienţă şi în concluziile ne
luate. Astfel, «s-a pus baza Cit priveşte asigurarea efec­ lor. La C.A.P. Orăştie — deşi je — aşa cum arată experien­ gramul judeţean de dezvol­ fondul centralizat etc. nu au cadrul schimbului de expe­ marginea lui au fost aborda­
în asigurarea furajelor prin tivelor de animale este de este situată în zona orăşe­ ţa acestor unităţi — este ob­ tare a zootehniei şi chema­ un suport material. rienţă, ca din .toamnă să nu te probleme multiple legate
culturile duble. In toamna, remarcat preocuparea pentru nească, la fel ca şi C.A.P. Si­ ţinerea unor cantităţi cît mai rea Conferinţei judeţene a Cum trebuie acţionat în a- se mai admită administrarea de dezvoltarea zootehniei, de
după porumb sau alte cul­ metişii dintre Bălţata ' româ­ meria — datorită preocupări­ mari de nutreţuri de pe fie­ secretarilor comitetelor co­ ceastă direcţie ? de coceni de porumb, paie şi impulsionarea activităţii în a-
turi s-au msămînţat anumite nească şi rasa Holstein (ma­ lor organizaţiei de partid şi care unitate de suprafaţă. munale'cte partid" şi a prima­ Organizaţiile de partid, alte furaje fără o preparare cest sector. S-a subliniat, de
terenuri cu grîu şi orz pen­ re producătoare de lapte). conducerii unităţii s-a reuşit Producţii de 15—20 000 kg rilor de la comune. consiliile populare, consiliile prealabilă. pildă, grija ce trebuie să e-
tru furaje, care acum se re­ să se asigure îngrijitori din sfeclă furajeră la hectar nu Mai întîi să insistăm asu­ de conducere ale C.A.P. tre­ O vorbă veche, românească, xiste — într-o viziune de
coltează şi apoi urmează sa La C.A.P. Orăşlie — unita­ rîndul cooperatorilor (sau ca pot să satisfacă pe nimeni, pra unor adevăruri: zooteh­ buie să treacă acum, nu mai spune: omul sfinţeşte locul. perspectivă şi pe bază de e-
fie cultivate cu porumb hi­ te unde există o bogată ex­ aceştia să fie permanentizaţi) în timp ce alte unităţi obţin nia are, în judeţul nostru, tîrziu, la depistarea tuturor Omul din zootehnie, îngriji­ videnţe precise, nu la întîm-
brid timpuriu sau cu varză perienţă în creşterea anima­ Stabilitatea cadrelor a permis 45—50 000 kg la hectar. condiţii din cele mai favora­ terenurilor libere — mai ales torul, după ce i se asigură plare — pentru selecţia ani­
de toamnă. Hrănirea vacilor lelor — secretarilor comitete­ creşterea calificării şi spe­ In cadrul schimbului de bile de dezvoltare şi tradiţii din jurul fermelor zootehni­ toate cele necesare activităţii malelor, pentru înlocuirea ce­
cu acest nutreţ a dus la spo­ lor comunale de partid şi cializării lor în domeniul experienţă s-a subliniat im­ în acest sens. Nu efectivele ce unde se face risipă de te­ lui, este factorul hotărîtor în lor care mănîncă şi nu pro­
rirea, într-o singură zi, 17 primarilor li s-au înfăţişat creşterii animalelor, îmbogă­ portanţa deosebită pe care o de animale prevăzute pentru ren — şi să organizeze cul­ obţinerea unor producţii ani­ duc nimic, precum şi pentru
mai, a producţiei de lapte în de către tovarăşii Trifon To- ţirea experienţei şi a cunoş­ are asigurarea de îngrijitori C.A.P. sînt mari, ci produc­ tivarea lor cu plante furaje­ maliere mereu mai mari. dezvoltarea producţiei de nu­
cooperativă cu 100 „litri. Con­ dea, preşedintele cooperati­ tinţelor Introducerea şi a- din rîndul cooperatorilor, ţia de furaje obţinute la hec­ re. Să fie făcute garduri pen­ Fiindcă producţiile animalie­ treţuri suculente — fără de
siliul de conducere al coope­ vei, Ion Avram, inginerul şef plicarea sistemului de retri­ trecerea să lucreze în acest tar, preocuparea pentru valo­ tru dirijarea accesului ani­ re nu au plafoane de netre­ care nu poate spori producţia
rativei, specialiştii, au luat, şi Silvia Nicula, şeful fermei buire a muncii în acord sector important a unor co­ rificarea potenţialului real de malelor, să se interzică cir­ cut ! de lapte —, pentru amenaja­
de asemenea, măsuri _ pentru zootehnice, preocupările ac­ global — factor important munişti şi utecişti. Totodată, a asigura o bază furajeră co­ culaţia, pe unde vor, a trac­ rea la fiecare grajd a unor
valorificarea ca furaje pen­ tuale şi de perspectivă ale în stimularea şi cointeresa­ s-a evidenţiat marea însem­ respunzătoare sînt deficitare. toriştilor şi tractoarelor. In condiţiile unei zooteh- bazine de colectare a urinei.
tru bovine Şi ovine a restu­ organizaţiei de partid, consi­ rea cooperatorilor — a con­ nătate pe care o are aplica­ Pentru a asigura realmente nii moderne, industriale, se S-a indicat ca să se iniţieze
In al doilea rînd, este ne­
rilor de la grădina de legu­ liului de conducere şi specia­ dus la obţinerea de produc­ rea acordului global. La dezvoltarea acestui sector es­ cesar ca fiecare consiliu de impune — la fel ca şi în alte o acţiune, cu contribuţia or­
domenii economice — intro­
me. liştilor pentru dezvoltarea şi ţii bune de carne şi lapte. C.A.P. Orăştie cea mai mare te necesar să se schimbe o conducere, specialiştii să or­ ducerea micii mecanizări în ganizaţiilor U.T.C., pentru
zootehniei.
a
mai
puternică
— De fapt — spunea tova­ Strădaniile şi eforturile sînt Atît la C.A.P. Orăştie cît' parte din retribuţie se acor­ anumită optică, o anumită ganizeze pe scară largă cul­ toate f.ermele, la prepararea punerea la punct şi mai buna
răşul Adrian Costa, secreta­ îndreptate aici spre creşterea şi la C.A.P. Geoagiu anima­ dă în funcţie de producţia mentalitate, potrivit căreia turile duble, să valorifice ca furajelor, la transportul lor, gospodărire a zonelor zooteh­
rul Comitetului comunal de şi îmbunătăţirea calitativă a lele au fost lotizate — vaci obţinută (85 la sută). îngriji­ zootehnia ar fi o activitate furaje tot ce se poate valori­ la adăpatul animalelor, la e- nice. De asemenea, s-a subli­
partid Dobra, primarul co­ efectivelor, sporirea produc­ cu lapte, juninci şi tineret torii au realizat în ultimele secundară a C.A.P. şi acorda­ fica. De pe acum trebuie să vacuarea gunoiului. La C.A.P. niat obligaţia de a se urmări
munei — aceste două sectoa­ ţiei animaliere. de reproducţie. Aceasta per­ luni cîştiguri lunare cuprinse rea — în consecinţă — a li­ se treacă la însilozarea unor Dobra, C.A.P. Simeria, C.A.P. zilnic producţiile de lapte, iar
re trebuie armonizate: zoo­ mite asigurarea unei furajări intre 1 300—1 600 lei, iar nei atenţii mai mari numai furaje în gropi sau pe plat­ Geoagiu şi alte cooperative lunar sporurile de greutate.
tehnia asigură îngrăşăminte Ferma zootehnică — arăta raţionale, organizate pe baze acum, în lunile de vară, vor în perioada de iarnă, comba­ forme, acţiune care să fie in­ s-a rezolvat, prin mijloace
pentru legumicultura, iar a- tovarăşa Silvia Nicula — s-a ştiinţifice. realiza între 1 800—2 000 lei terea practicii de a aştepta tensificată în toamnă. simple, introducerea apei în Concluzia concluziilor este
ceasta un plus de furaje. dezvoltat în mod progresiv. lunar. „ce dă cîmpul şi natura“ în Pentru asigurarea balanţei că de indicaţii a ceea ee tre­
Efectivele de animale şi pro­ La ferma zootehnică din grajduri, chiar şi în cele mai buie făcut pentru dezvolta­
O altă preocupare care ducţia, în numai cîţiva ani, Geoagiu, deşi producţiile nu Pentru participanţii la a- asigurarea bazei furajere şi furajere mai este necesar ca izolate. Această măsură uşu­ rea zootehniei nu se duce
merită subliniată este orien­ s-au dublat. Efectivul de vaci au atins nivelul planificat, cest schimb de experienţă a lipsei de preocupare pen­ toate furajele să se recolte­ rează munca îngrijitorilor şi
tarea de a mări ponderea în se merge pe un făgaş bun. s-a desprins şi concluzia că tru a face din zootehnist, a- ze în timpul optim, să se e- va trebui să se acţioneze lipsă şi că toate problemele
va ajunge la 400 capete la lături de mecanizator, figura
balanţa de furaje a legumi­ finele acestui an, iar produc­ Măsurile luate în ultimul pentru cooperativele agricole vite la coasa întîi şi a doua foarte stăruitor pentru gene­ ce le ridică aceasta se pot
noaselor : trifoi, lucerna, timp pentru mai buna fura­ de producţie situate în zona principală a agriculturii a trifolicnelor menţinerea lor ralizarea ei. rezolva la nivelul comunelor,
ţie la 2 800 litri lapte pe cap orăşenească şi preorăşeneas­ noastre. Trebuie să fie clar
sparcetă, ghizdei, mazăre. de vacă furajată. Important jare şi îngrijire a animale­ că în primul rînd, — este in­ — zootehnia este problema pe cîmp în căpiţe sau clăi Pentru ca zootehnia coope­ al cooperativelor agricole de
La C.A.P. Dobra a fost vi­ este că aici, prin introduce­ lor au dus, cum era şi firesc, dicat să se pună un accent numărul unu a agriculturii (care micşorează producţia cu ratistă să progreseze este ne­ producţie fără intervenţii din
unor
sporuri
pînă la 15 Ia sută) şi să se
la
obţinerea
zitată şi păşunea de la A- rea şi aplicarea metodelor însemnate la producţia de deosebit pe dezvoltarea fer­ judeţului Hunedoara ! asigure conservarea lor în cesară permanentizarea îngri­ afară.
bucea. Ea este tarlalizată, în moderne de reproducţie şi lapte. S-au creat condiţii ca melor de vaci pentru pro­ S-a discutat mult cum să bune condiţii în incintele fer­ jitorilor. Nu se pot obţine I. MIRZA
loturi care asigură păşune selecţie, încă în urmă cu 10 prevederile planului să fie ducţia de lapte. fie abordat acest „lanţ al slă­ melor zootehnice. De aseme­ producţii corespunzătoare de N. BADIU
mecanizarea în fermele zoo­ O acţiune de prima importanţă
tehnice.
Mai mult interes şi pentru Fireşte, aspectele legate de
construcţii
noile
zootehnice
nu se pot considera ca epui­
finalizarea construcţiilor zootehnice zate. Aducem doar în atenţia Recoltarea şi depozitarea
conducerilor C. A. P., a or­
judeţene,
agricole
ganelor
consiliilor populare comunale
Corelat cu sporirea şepte- ceput încă lucrările la adă­ O altă acţiune al cărei de­ Restanţe serioase se întîl­ şi organizaţiilor de partid de nutreţurilor
lului, cooperativele agricole' posturile planificate, ceea ce maraj este încă anevoios pri­ nesc şi la construcţia alimen­ la sate, problema organizării
şi-au planificat să construias­ îndeamnă conducerile unită­ veşte construcţia bucătăriilor tărilor cu apă, acţiunea fiind temeinice a activităţii şi în
că şi să dea în folosinţă în ţilor respective la serioase furajere. Din cele 11 coope­ insuficient susţinută de Agro­ sectorul de construcţii, reali­ Problema strîngerii nutreţu­
acest an grajduri pentru a- reflecţii. In majoritatea ca­ rative agricole care şi-ap coop Haţeg şi de către S.M.A., zarea investiţiilor destinate rilor a reintrat în actualitate, într-o scrie de cooperative malele să fie întreţinute pe
dăpostirea a peste 1 500 bo­ zurilor s-a stabilit execuţia planificat să realizeze aseme­ obiectivelor zootehnice condi- trifolienele şi culturile pen­ agricole s-a început recolta­ păşuni. O subliniere aparte se
vine şi saivane cu 3150 lo­ în regie a obiectivelor, fiind nea obiective, doar in 4 s-au care se angajează an'evoios, ţionînd hotărîtor îndeplinirea tru masă verde aflîndu-se în tul trifolienelor. De maximă cuvine în legătură cu pregă­
curi. Deşi la prima vedere necesar deci să se facă o achiziţionat utilajele şi 9 u- deşi este o sarcină ce li s-a indicatorilor de plan în sec­ faza de recoltare. Ţinînd sea­ importanţă este ca în toate tirile pentru strîngerea pro­
s-ar părea că nu este încă susţinută mobilizare pentru nităţi şi-au deschis finanţa­ încredinţat in realizarea lu­ ma de neajunsurile semnala­ unităţile să fie repartizate ducţiei de fînuri naturale,
momentul să se pună între­ asigurarea unui ritm alert de rea lucrărilor. torul de creştere a animale­ te în anii precedenţi, se im­ suprafeţele de pe care pro­ constatîndu-se că într-o se­
barea : în ce stadiu de exe­ execuţie, exciuzînd practica crărilor menite să asigure lor. ducţia se va recolta cu coasa, rie de cooperative agricole
ce s-a înrădăcinat în unele pune ca organele comunale
cuţie se află obiectivele zoo­ de partid şi de stat, împreu­ iar cositorite mecanice şi nu s-a făcut încă repartiza­
tehnice ? — sînt suficiente unităţi de a începe construc­ nă cu preşedinţii şi inginerii combinele de siloz să se uti­ rea suprafeţelor pe membrii
motive care îndreptăţesc ca ţiile doar toamna, când con­ lizeze din plin. In acelaşi cooperatori. Dat fiind volu­
probfcma construcţiei adă­ diţiile nu mai permit înche­ im**- : din C.A.P. şi S.M.A. să ma­ timp, o grijă deosebită să se mul mare de lucrări care
• L : X;; .
posturilor pentru animale să ierea lucrărilor înainte de : nifeste maximă grijă fată de acorde uscării fînurilor, trans­
intrarea animalelor în stabu- aplicarea tehnologiilor care portului, cîntăririi şi înre­ trebuie efectuate în această
fie considerată ca fiind de latie. Serioase deficienţe con­ să permită evitarea oricăror perioadă pe ogoare, la între­
acută actualitate. Din anali­ gistrării producţiei. De ope­ ţinerea culturilor şi strînge­
za stadiilor fizice de execu­ tinuă să troneze în activita­ pierderi din recolta de nutre­ rativitatea şi interesul ce se rea producţiei de nutreţuri,
ţie reiese că o parte din tea întreprinderii de construc­ ţuri. La C.A.P. Dobra, s-au acordă primei coase depinde
ţii şi prestări servicii — stabilit măsuri care asigură se impune ca organizaţiile de
grajduri, unde lucrările au Agrocoop — Haţeg, care nu hotărîtor producţia totală la partid de la sate să se preo­
început în anii trecuţi, sînt şi-a onorat încă, deşi terme­ V v - : obţinerea unor furaje bogate unitatea de suprafaţă. La cupe cu întreaga răspundere
terminate sau se găsesc în nele au expirat în anul tre­ în proteine şi substanţe nu­ C.A.P. Pricaz, recoltatul lu-
faza de finisare. As'emenea cut, obligaţiile de a da în ¡Bill tritive, însilozarea întregii cernei s-a început în prime­ de organizarea judicioasă a
situaţii se întîlnesc la C.A.P. folosinţă grajdurile începute producţii de trifoliene dînd le zile ale jumătăţii a doua muncii, de folosirea cu ran­
Lăpuşnic, Ostrov, Aurel la C.A.P. Rîu Alb şi Rîu de posibilitatea reducerii pier­ a lunii mai, putîndu-se rea­ dament maxim a întregului
Vlaicu şi Orăştie. In schimb, Mori şi alre unităţi. derilor cu 30—40 la sută. Şe­ liza astfel patru coase în ve­ potenţial uman şi a mijloace­
la C.A.P. Geoagiu se tără­ Pentru execuţia construc­ ful fermei zootehnice de la derea diminuării deficitului lor mecanice existente. Acţiu­
gănează în mod inadmisibil ţiilor s-au asigurat o serie de această unitate, medicul ve­ din balanţa furajeră. Pentru nea de strîngerc a furajelor
încheierea finisărilor interi­ materiale ca : 300 tone ci­ terinar Victor Herbei, ne a asigura seminţele necesare se desfăşoară din plin şi în
oare, deşi au existat condi­ ment, 100 mc cherestea, 70 000 spunea că prin această meto­ de ^trifoliene, s-a indicat ca întreprinderile agricole de
ţii ca grajdul pentru 200 ca­ ţigle şi altele. De asemenea, dă se vor conserva la prima încă de pe acum să fie re­ stat. La ferma din Lăpuşnic,
pete bovine să fie dat pînă s-au contractat 2 000 mc lemn. coasă, pc baza experienţei zervate 70 ia sulă din supra­ a I.A.S. Mintia, trifolienele
acum in folosinţă. Cu funda­ cade trebuie însă tăiat, adus dobîndite, peste 600 tone fu­
s-au recoltat strîns şi balo­
ţia terminată se află 5 graj­ şi prelucrat în unităţi. raje. Este de aşteptat ca a- feţele destinate acestui scop. tat, începîndu-se şi transpor­
Ca o problemă ce nu tre­
duri, între care la C. A. P. In ceea ce priveşte saiva­ ceaslă tehnologie să se ex­
Căstău, Bcriu şi Şoimuş. In nele, semnale d'e alarmă sînt tindă in cît mai multe coope­ buie scăpată din vedere este tul lor din cîmp. In plus, pe
alte cooperative agricole — necesare în cazul C.A.P. C.A.P. Ostrov. Noul grajd care va fi în cunnfl dat în folosinţă. rative agricole, avantajele ei de semnalat necesitatea e- suprafeţele însămînţate cu
Lunca, Pibiţa, Gînţaga şi Brănişca şi Sînpetru, unde nu vitării oricăror consumuri i- masă verde, se lucrează in­
Sălaşu de Sus — nu s-au în­ s-au atacat lucrările. fiind certe. Constatînd că a nutiie din furajele recoltate, tens la însilozarea nutreţuri­
ajuns în faza de îmbobocire. existînd posibilitatea ca ani­ lor.
J