Page 75 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 75
y • i • rnn\i**d*ÀXM\wrm?iri*3mjXi . ~*imhittr_z,va* eç
.^agÆEffaaBmbiBfc
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 712 ® MIERCURI 23 MAI 1973 3
I *
5
CARTEA ■ SCENA ■ DISCUL ■ ECRANUL
(Urmare din pag. 1)
cunoşti cit mai bine. In a-
batajul jrontal lucrăm me
canizat, cu maşini de. înal
tă productivitate şi obţinem F i l m Editoriale
rezultate bune. Veronica
Prezentarea
o De Editurii ■ deosebită devărată. aparţin Zoei critică şl
eleganţi
o
— Iar satisfacţiile ?...
caietul
Dumitrescu
PRIMII PAŞI SPRE ADÍNCURI le — Acestea sînt: rezultate Rubricile de film ale mai supunînd apariţia unor ar „MIORIŢA“ publică nemuritoa 6 Buşulenga, iar discul cu Im l
Albatros
volumul
primarea baladei în interpre-
rea
baladă
românească
în
cum
remunerate
bune,
circulaţie
:
se cuvine •— luna trecută multor publicaţii au con hetipuri care semnifică — limbi de germană, rusă, română, tarea menestrelului Tudor ;
Ghcorghe.
franceză,
spa
pe un plan empiric ferme
am realizat 170 lei pe semnat faptul că „Veronica" niolă, engleză. o Editura Academiei R.S.R. ;
Fiecare om doreşte să cu nericul, apoi ne-a devenit pentru dînsul meseria de şi „Veronica se întoarce“ au cător — categorii morale Distins cu premiul Naţional publică în seria „Istorie şl ci- ş
noască cit mai mult, să des din ce în ce mai familiar. miner şi de ce a ales-o. post —, prietenia care ne fost achiziţionate dte un nu (binele şi răul), trăsături ca de bibliofille şl cu Premiul vilizaţie“ cele două volume alo 1 :
copere noi şi noi taine. U- Intre ciocnirile vagonete- Ne-a răspuns cu căldură : leagă pe toţi deopotrivă, a- măr considerabil de socie racterologice (viclenie, înfu publicului la cel de al treilea monografiei Iul Gheorghe Emi- :
nescu „NAPOLEON BONAPAR-
volu
naţional
Salon
cărţii,
al
nii îşi îndreaptă paşii spre lor, la oprirea şi pornirea „Voinţă, dîrzenie, mîndrie partamentul confortabil, via tăţi distribuitoare din stră murare etc.) şi temperamen mul este o mostră de artă a- TE“. :
albastrul mărilor, spre lar trenului, la răsuflarea per şi am ales meseria asta ca ţa de familie ordonată, bu inătate. Ştirea nu necesită tale.
gul oceanelor, alţii duc în foratoarelor, se auzea ici o pasiune, îmi place 1“ curia celor trei copii ai comentarii, fiind o dovadă Scenariul imaginat de Va-
văzduh, departe, cîntecul colo cîte un .,Noroc bun !" Am părăsit mina cu ace mei. Toate sînt rodul mun- originală a aprecierii de silica Istrate şi Elisabeta
pămîntului, alţii, însufleţiţi Lucrul decurgea normal. laşi „Noroc bun !" încredin- care regizoarea Elisabeta Bostan are o construcţie Penfru meüomanî
de conştiinţă şi voinţă de Muncitorii, cu sudoarea pe ţîndu-i pe muncitori, prin Bostan se bucură în întrea sferică, deosebit d'e aptă,
fier, deschid porţile adîncu- frunte şi zîmbetul pe buze, zîmbetul nostru, de mulţu La şcoala ga lume. Creatoarea serialu deci, să polarizeze o auten • 45 STM-EDC 10 317 este în nim pe Richardo del Turco cu
disc
semnul
de
lui. ne-au întîmpinat cu o mare mirea, că mîine, poimiine, lui „Năică" este socotită o tică sarabandă acţională, popularitate unui „Patru succese marc melodiile „11 complcano“, „Le
ale cose che non ci diciamo“, „Uno
Şcoala, atelierul, pentru căldură sufletească. le vom urma paşii prin por muncii de autoritate în materie de deschisă de momentul dă muzicii pop“, Melodiile înregis nessuno“, „Non chiuderc la
Iove“, porta“, Wilma Goich şi Eduar-
—
trate
„Who do
elevii liceelor de specalitate Şi se putea citi pe feţe ţile adîncului şi vom duce film pentru copii şi tineret. ruirii trăistuţei fermecate şi „Badge“, „Simpatliy“ you „I.et’s do Vianello cu „Caro amico“,
şi
sînt surse nesecate de cu acea chemare a idilicului, mai departe cinstea şi nu „Veronica“ este primul închisă cu cel al reprimirii work together“. Disc Jokcy la „Bikini blues“, „Amorc, amorc,
noştinţe. Pentru a cunoaşte acea dorinţă nestăvilită de mele lor. miner film musical românesc, re ei de către Veronica. Radio Luxemburg, înregistra amore, amore“, „Vojc er can
şi mai bine arta mineritu a smulge pămîntului co Treizeci şi cinci de gîn- prezentant adică al acelui gen Ca spectacol vizual, „Ve rea e realizată la B. 6 „Re - to dă ma canzone“, şl Sergio
alte
cu
Endrigo
do
melodii
lui, elevii anului III A de mori, de a se bucura şi de duri se îndreptară spre vii de largă accesibilitate care a ronica" este o revelaţie. Bo cords“ Londra.
Un disc Sterco-Mono STM- succes : „La prima compagnia“,
•
la Liceul industrial minier a fi mîndri de rodul muncii tor, spre momentul în care consacrat citeva filme, prin găţia eoloristică a decoruri EDE 0812 cuprinde vedete ale mu „Quando ini laşei“, „Mani bu
din Deva au coborît de cu- lor. Minerii ne-au vorbit toţi vom pătrunde în adînc, cii pasionante, al strădanii tre ele şi pe „Mary Po- lor şi costumelor, risipa de zicii uşoare italiene. Ii rcîntîl- cate“ ş.a.
rînd în mină. însoţiţi de bucuroşi. Unul din ei ne-a acolo unde priceperea do- lor pe care. le depunem pen ppins", etalon admirabil şi fantezie a lui Giulio Tincu
prof. ing. Ioan Sapta şi spus că vrea să-şi îndepli bindită îşi va afla utilitatea, tru realizarea şi depăşirea de neuitat. Elisabeta Bostan şi Nelly Grigoriu-Merola au
maistrul miner Dumitru Le- nească ţelul: 20 de ani în acolo unde va trebui să sarcinilor de plan, pentru ne propune o incursiune în rodit un univers de imagini
haci. subteran. Şi nu mai avea muncim, alături de oamenii a ne face viaţa mai îndes lumea copilăriei, o lume splendide, încîntînd privirea SpecfscoSe
Treizeci şi cinci de inimi mult pînă acolo. Alţii ne pe care i-am întîlnit acum, tulătoare. minunată, în care semnele nu numai prin crearea unei
băteau mai repede. Cobo vorbeau de tonele date alături de oamenii pe care Minerul Aurel Manda es realităţii se metamorfozea lumi de basm în cel mai a- @ Orchestra de muzică uşoară a Casei de cultură
ram spre locuri pe care nu peste plan. am învăţat să-i cunoaştem. te de mai mulţi ani fruntaş ză în elemente de basm, devărat sens al cuvîntului, a studenţilor din Timişoara — „Amicii" — este pre
oricine le cunoaşte, cobo Dar totul a trecut repede în producţie, a fost citat a- primind o altă încărcătură ci şi prin participarea acti zentă mîine la Deva cu un antrenant spectacol tine-
ram în imensul trup al pă şi a trebuit să părăsim mi IOAN SIMILIE desea ca exemplu demn de afectivă, decît cea presupu vă a acestei ambianţe plas resc.
mîntului. In galerii la înce na. L-am întrebat pe mais elev, Liceul industrial minier urmat. In urmă cu cinci să de un contemplator a- tice în derularea acţiunii © Azi, Ia Petroşani, Ansamblul de muzică popu
put ne-a înspăimîntat întu trul Lehaci ce înseamnă Deva luni, şeful brigăzii în care dult. de un spectaculos extraor lară „Ţarina“ din Alba Iulia oferă spectacolul fol
lucrează, Petre Constantin, Povestea Veronicăi se si dinar. cloric „Du-tc dorule. nu sta".
apreciindu-i munca, spiritul tuează în acea zonă de virs- Din distribuţie se reţine
de bun organizator şi ca în primul rînd vedeta mi
POŞTA RUBRICII pacitatea de acţiune, l-a pro tă, în care nu s-a tras încă o niaturală, Lulu Mihăescu, o
pus să fie avansat şef de netă linie delimitativă între posibilă Shirley Temple au
Maria Cristea — Brad. Un liceu cu spe de cultură generală, curs seral sau fără schimb, iar acum tot Petre universul real şi cel al fic
cialitatea „cosmetică“ nu există în Deva. frecvenţă, cu condiţia susţinerii unor exa Constantin se ocupă de pre ţiunii. Or. această comuni tohtonă mişeîndu-se cu atî-
ta naturaleţe în faţa apara
O asemenea şcoală fiinţează numai în în- mene de diferenţă. Dar cum aţi omis să gătirea lui pentru a fi pri care intensă şi permanentă
văţămîntul postliceal (Şcoala de speciali ne indicaţi anul cînd aţi absolvit şcoala, mit în rîndul membrilor de dintre basm şi realitate tului de filmat, îneît fiecare
zare postliceală pentru UCECOM str. Eco nu vă putem informa în ce constau aceste partid. creează un orizont fascinant gest al ei poartă amprenta
nomii Cezărescu, nr. 47, sectorul 7 telefon examene. Este bine să vă adresaţi la se Pasiunea pentru meseria al miraculoaselor mutaţii, spontaneităţii depline. Mar
personajele
reale
migrînd
158228, Bucureşti). cretariatul Liceului „Aurel Vlaicu" din lo de miner, înalta conştiinţă către meridianele poveştii şi gareta Pîslaru dovedeşte în
că o dată că nu este numai
Elena G. — Cristur. Există un cerc de calitatea dv. muncitorească, spiritul de o stea a muzicii uşoare, ci
balet la Casa pionierilor din Deva. Vasile Ciuculescu — Poiana Răchiţelii, întrajutorare, dîrzenia şi invers. Acest perpetuum joc şi o actriţă excelentă. Dem
Anonim — Orăştie. Ca absolvent al şco corn. Cerbăl. La Arad nu funcţionează hotărîrea — toate. aceste osmotic dintre adevăr şi Rădulescu, Vasilica Tasta-
lii profesionale de 3 ani — după cum ne şcoli de depanator radio-tv. calităţi aici şi le-a dobîmlit fantastic se bazează pe un man, Angela Moldovan şi
proces de reinterpretare a
informează Inspectoratul judeţean şcolar tînărul Aurel Manda.: la datelor realităţii, prin pris George Mihăiţă, apoi cei- a, yij . • ■ .* . -.fi
— vă puteţi înscrie în anul III al liceului Red. înalta şcoală a muncii. ma multicoloră a trăirii laţi copii, muzica lui Te-
basmului la cel mai larg re mistocle Popa completează
cu farmec evantaiul pelicu
gistru afectiv. Desigur, re
lei.
zultă de-aici o redimensio-
E necesară mai multă maturitate nare a lumii obiective, pre- AC. COVACI de mîine pe ecranul cinematografului „Patria“ din Deva.
Scenă din filmul românesc „Veronica" ce va rula înccpînd
ino. ^
111 pregătirea sesiunii!
PERFECŢIONAREA TEMICft - factor
In mai puţin de o lună, vă şi la analiza matematică : a regulamentului de ordine prima motivaţie ? Dar să ve GKiGORE C. fVlOISIL
sesiunea de vară va bate din Dumitru Anghel, Lucian Ale interioară al institutului, ca dem şi cine a contribuit la determinant al ridicării calităţii şi
nou la uşa centrelor uni xandru Negru, Petru Orăşan, re nu a promovat nici un pierderea frumosului renume
versitare. Pînă nu demult, Marcela Pîrvu, Nicolae Si- examen — Emilia Fufezah al grupei: Gheorghe Pirici,
un „top" al precedentei se mon, Vasile Baciu, Ion Do — şi alţi „aşi" ai căderii la cu trei restanţe, Maria Boz- eficienţei producţiei Din partea Academie! Republicii Socialiste
siuni domina afişierele In rin Bobora, Mircea Bobora, toate cele 3 examene: topo dog, Iulia Boroş, Silviu Băl-
stitutului de mine din Petro Ion Marian. Şi alături de ei, grafie generală şi erori, ma teanu, Nicuşor Cartacai, Ioan
şani, anunţînd rezultatele un singur „vîrf“ — Ionel tematici generale şi geologie. Pătruţ, Gheorghe Morjan, Du taânfa şi a ^misterului Educaţiei
concursului profesional între Stanciu, cu un nouă şi un Printre ei — Aurora Băcilă, mitru Poenar, Elena Toma, (Urmare din pag. 1) * I ţei producţiei. Faptul că în
grupe, mai bine zis, cele mai zece la examenele din iarnă. Ion Butulescu, Luminiţa Du cu cîte două restanţe ş.a. prezent cheltuielile materiale şi Înyăţămîntuiui
bune şi cele mai slabe grupe, In căutarea - cauzelor acestor mitrescu ş.a. Nu am fost, desigur, primii în uzină sînt mai mici cu a- A
desemnate în funcţie de pro eşecuri ne-am adresat şefu Un fenomen şi mai greu de interesaţi de această situaţie Progresul tehnologic se re proape 20 de lei la mia de Academia Republicii Soc ialiste România şi Ministerul
centajul de promovaţi, de lui de lucrări Ion Şiclovan, înţeles s-a petrecut în grupa slabă în pregătire. De la simte şi în sectorul cocsifi lei producţie marfă, faţă de Educaţiei şi Invăţămîntului anunţă cu profundă durere
numărul de integralişli, de examinator la examenul de 203 a facultăţii de electrome asistenta universitară Lucia care La bateria nr. 1 s-au cele din 1972, este suficient
note de 9 şi 10, 7—8 şi 5—6. analiză matematică în sesiu canică, anul II subingineri. Popa, vicepreşedintă cu pro adus importante modificări de convingător pentru susţi încetarea din viaţă a academicianului profesor Grigore
Despre grupele fruntaşe s-a nea de iarnă. Unul dintre care, din cea mai bună grupă bleme ştiinţifice în Consiliul constructive, ceea ce a con nerea afirmaţiei. De aseme C. Moisil, reputat savant, personalitate dc seamă a ştiin
mai scris în paginile ziarului motivele' slabei pregătiri a din institut în anul universi U.A.S.C. pe institut, aflăm că dus la reducerea considerabi nea, menţionez că volumul ţei şi învăţământului superior din ţara noastră.
Viostru. Ne-am oprit însă a- studenţilor, ne declara inter- tar trecut, a ajuns, prin pro imediat după sesiune rezul lă a consumului de cărbune beneficiilor va totaliza în a-
cum, în preajma sesiunii de tatele au fost dezbătute în pe tona de cocs de fluidizare eest an un spor de 136 mili ACADEMIA REPUBLICII MINISTERUL EDUCAŢIEI
vară, la cîteva dintre record- birourile A.S.. au avut loc şi a scăzut foarte mult gra oane lei comparativ cu rea SOCIALISTE ROMÂNIA Şl INVĂŢĂMÎNTULUI
menele în negativ ale insti adunări generale A.S. în ca dul de poluare. Asemenea lu lizările anului precedent.
tutului, grupele în care pro re s-au discutat cu fiecare crări vom efectua şi la restul Deşi rezultatele sînt pozi
centajul de promovare este student în parte motivele e- de baterii, astfel ca pînă la tive, noi nu încetinim ci,
foarte scăzut. şecurilor înregistrate, s-au finele cincinalului să asigu dimpotrivă, vom intensifica
centul de 80 la sută nepro
Pe studenţii anului IU sub- loeutorul nostru, e superficia movaţi, printre cele mai sla^ căutat modalităţi de reme răm în întregul sector reali acţiunea de ridicare a tehni
litatea în pregătire şi, mai
ingineri nu i-am întîlnit, fi ales, lacunele cu care vin be. diere a acestei situaţii. Pe zarea eficientă şi de calitate cităţii producţiei. La furnalul
ind plecaţi în practica de din liceu. Adăugind la aces linia conducerii institutului, a produselor cărbunoase. nr. 2 vom introduce insufla-
proiect. Consemnăm totuşi, Căutînd, printre studenţi, a comitetului de partid, s-a Producţia turnătoriilor mar rea gazului metan preincăl- Aflăm dim judeţ
ca un semnal de alarmă pen tea dezinteresul, faptul că cauzele regresului, aceştia stabilit necesitatea de îndru chează, de asemenea, îmbu zit la circa 600 de grade, vnm
tru colegii lor mai mici, re fără a fi obligaţi, nu vin la motivează, ia bazele electro mare mai apropiată a stu nătăţiri substanţiale. Procen modifica construcţia cauprn-e-
zultatele slabe ale grupelor consultaţii decît tot studenţii tehnicii spre exemplu, prin denţilor de către cadrele di tul lingotierelor de calitatea îor în scopul ridicării tem UN GEST DE OMENIE cu un alt exemplu din care
117 secţia electromecanică buni, se conturează motive faptul că ar fi fost foarte dactice. Spre exemplu, absen I a sporit la 82 la sută, gra peraturii medii a aerului in sperăm că factorii vizaţi vor
imediate şi certe ale rezulta
minieră, cu un procent nul telor cu totul nemulţumitoa- greu şi ininteligibil cursul,; tele nu pot fi motivate decît dul lor de durabilitate a eres- suflat la peste 1 000 de gra Zilele trecute, muncitorul trage concluziile ce se cuvin.
de promovare, şi grupa 153, re ale primei sesiuni. Deci. că lucrările de laborator au cu avizul îndrumătorului de sut simţitor, fapt concretizat de, determinînd pe aceste Vasile Mican, care lucrează Astfel, în ziua de 7 mai a.c„
secţia topografie doar cu 14,8 un semnal de alarmă pentru fost aproape inexistente, lip- grupă, cadru didactic, care în reducerea continuă a con căi o sensibilă diminuare a de 6 ani la revizia de vagoa bariera de la Şoimuş s-a în
la sută promovaţi. sindu-i tocmai de suportul trebuie să cunoască foarte bi sumului de utilaj do turnare consumului de cocs. In secto ne din Brad, făcînd ca de o- chis la orele 16,00 şi a stat
elevii de liceu — viitori stu practic al noţiunilor predate. la otelăriile de la H'm«loa-
Dacă pentru anii ultimi a- denţi, ca şi pentru unii pro ne conduita fiecărui student. ra. Gama producţiei de ci rul de turnătorii vom asimi bicei curăţenie prin vagoa aşa mai mult de 15 minute,
ne, a găsit în trenul P 3 125
semenen rezultate, cu totul fesori de liceu, dar în pri Rezultatele’ studenţilor Stan Printre măsurile concrete lindri de laminoare s-a di la tehnologiile de fabricare a l un portofel cu o sumă de timp în care pe cele două
nesatisfăcătoare, sînt un im mul rînd pentru conştiinţa Dumitru (9, 10, 10) şi Ion Ol- de pregătire* a sesiunii s-a lingotierelor din fontă de pri i bani şi un permis anual al linii nu şi-a făcut apariţia
pediment serios în pregăti studenţilor din anul I care teanu (7, 10, 10) demonstrea înscris şi obligativitatea stu versificat, iar din punct de mă fuziune şi din fontă no- i unei femei, soţie de pensio- nici un tren. Cerul a fost
rea ultimului şi celui mai se ar fi cazul să aibă atîta ma ză că, totuşi, „cu eforturi denţilor din anii mici de a vedere calitativ concurează dulară, tehnologiile de fabri 1 nar C.F.R. din satul Pescari, brăzdat doar de un reactor.
rios examen — cel de diplo turitate îneît să reia siste mari", după cum spun ei, se veni la consultaţii la obiec cu succes cilindrii proveniţi care a cilindrilor mari cu l comuna Gurahonţ, judeţul Apoi bariera s-a deschis ! Cu
mă, pentru anii 1 gradul ma matic materiile fundamenta putea învăţa. Dar dacă tele unde sînt deficitari. Mă din import. Aceste rezultate ce scop o fi inchis-o canto
re de nepromovaţi pune în le, pe care le stăpînesc prea lipseşte interesul... surile luate pentru buna des sînt în Drincipal urmarea îm crustă extradură. precum şi 1 Arad. nierul ? Pentru avionul ace
joc însăşi condiţia de student puţin din liceu, pentru a-şi Spre exemplu, tot în grupă făşurare a sesiunii au început bunătăţirii nermanente a teh montarea unor cuptoare cu ) Semnificativ e faptul că la ? !
a celor căzuţi la toate exa pregăti un fundament solid cu aflam că, deşi din partea ca deja să se contureze. Este în nologiilor do fabricaţie şi inducţie si de recoacere. A- i muncitorul Vasile Mican, la
/ terminarea turei de serviciu,
vem de asemenea în vedere
menele, în prima lor sesiu noştinţelor viitoare, aplicative, tedrei există propuneri, nici să necesară mai multă ma respectării lor cu stricteţe. şi adaptarea tehnologiilor 1 s-a urcat în tren ducind pă UNEORI JOACA
ne. Şi nu sînt deloc puţini de specialitate, toate bazate pînă la data vizitei noastre turitate în pregătirea indivi Coneluzionînd asupra celor li qubaşei acasă lucrurile uitate SE PLĂTEŞTE
aceştia. Spre exemplu, la a- pe aceste clemente primare. nu a solicitat consultaţii de duală a fiecăruia, condiţie arătate, se impune precizarea actuale la noile cerinţe. Toa în tren.
nul I. facultatea de mine, in Grupa 155 topografie, anul grup pentru clarificarea pro esenţială pentru ca rezulta că perfecţionarea tehnologică te acestea au drept scop ca In spatele magazinului de
gineri. grupa 1 175, între cei 1 subingineri, cu numai 15 la blemelor mai grele. tele îngr iorătoare ale primei pînă la finele cincinalului să mobilă din municipiul Hu
85,9 la sută nepromovaţi fi sută promovaţi, are alături de De ce ? Pentru că, spun sesiuni să nu se repete ! se soldează cu creşteri în asigurăm producţiei uzinei un SE VINDE, DAR CUM ? nedoara se strîng zilnic zeci
gurează 9 studenţi căzuţi şl o studentă exmatriculată din voci din grupă, pot învăţa şi semnate pe linia ridicării ni grad înalt de tehnicitate şi de copii, care transformă zi
la chimie analitică cantitati- cauza nerespectării flagrante singuri. Atunci cum stăm cu I. LASCU velului calitativ şi a eficien- eficientă t Magazinul ce desface pro-
/ duse lactate din oraşul Ha- durile acestei unităţi în porţi
de fotbal. Astfel jucîndu-se,
) ţeg este mult solicitat de
r : * —- ' “ ‘ l cumpărători, unitatea fiind în pe lingă că s-au spart gea
fă răspundem ia’ întrebare Golurile în aprovizionare fac , general bine aprovizionată, li murile, s-a degradat şi insta
laţia de iluminat, iar antena
1 lipseşte însă un lucru : ordi-
de încercare a televizoarelor
\ nea. Vitrinele sînt pline de
i praf, produsele aruncate de-a
tate a dispărut de pe acope
Astăzi despre : P e n s i i * valma, fără etichete. Lipsa ce se vînd în această uni
riş, cablu! fiind folosit pentru
^ de bun gust a personalului
...goluri în bona servire l ce deserveşte această unitate ridicatul zmeelor. S-au depis
tat cîţiiva copil jucăuşi cu
Vasile Ungurcanu — Ghe- doua problemă, vă îndrumăm / îţi sare în ochi de la o poştă, astfel de instalaţii. Urmează
\ fără să fî cunoscător în ale
lar şi Gheorghe Goadi — Ha să vă adresaţi judecătoriei. — Sînt periotide cînd ne dv.. şi depozite ? Este dato zionare erau serios încălca aprovizionare — ne-a decla l comerţului. Oare acest lucru ca părinţii să suporte pagu
ţeg. Pensionarii de invalidi Vasile Boşorogan — Deva. lipsesc multe produse, din ria lor. te. Nu ne mirăm că în uni rat Dumitru Marcu, gestio ? să nti-l sesizeze şi salariaţii bele. De unde se vede că t i
tate gradul III vor primi, pe Oficiul de asigurări sociale cauza insuficientei chibzuin — Ne mai ajută şi ci, dar tate consumatorii căutau şi narul restaurantului „Miori Ţ de la cooperativa de consum joaca de acest fel a copiilor
timpul cît sînt angajaţi, pe şi pensii Deva a procedat le ţe în gospodărirea şi repar eu nu mă pot lăsa numai nu găseau compot, gem, ţa“, din Hunedoara. Ca să || din Haţeg ? se plăteşte.
lingă salariu, şi pensia în în gal. Dealtfel, situaţia dv. v-a tizarea fondului de marfă — în seama lor. Dacă vreau să conserve de peşte indigene, nu mai spun că sînt zile
tregime, fără ca acestea îm fost explicată verbal de mai ne spunea Aurel Macra, şe am o bună aprovizionare pastă de roşii, brînză şi alte cînd ne lipseşte ceapa usca s COŞ CU INSTALAŢIE
preună să poată depăşi sala multe ori la nivelul oficiu ful filialei O.J.T. Hunedoa in permanenţă în magazin. produse. tă, chiar cartofii. Cum să te CAZ DE... RISIPA
riul 1*irifar în vigoare, cores lui, iar cu adresa nr. 79 din ra. Un exemplu : Deşi avem Acest interes major al — Această slabă operati prezinţi onorabil în faţa DE STINGERE
punzător funcţiei avute la 4 aprilie 1973 vi s-a comuni contract încheiat^ cu F.I.L. gestionarei Maria Tudor în vitate în servire creează consumatorilor ? Pe uşa atelierului de repa
data pensionării de invalidi cat şi în scris. Hunedoara, pentru a ne li aprovizionarea ritmică se greutăţi cumpărătorilor — Da, mai există asemenea rat radio-ŢV din Csrteju de Bucătăria, dar mai mult
tate. Salariul tarifar în vi Elena Roşu — Bălţa. Soţul vra ritmic răcoritoare, în vede la tot pasul. Cumpă sublinia Vasile Enescu. Sînt situaţii criticabile In activi Sus, un anunţ glăsuieşte : vestiarul restaurantului „Rete
goare este cel din luna pen dv. avînd la data decesului speţă citric, cantitatea pe tatea unor factori de răs „închis, caz de boală". Ni- zatul" din Haţeg sînt mereu
tru care se face plata. calitatea de pensionar pentru care ne-o dau nu acoperă pundere din comerţ. Unele 1 mic senzaţional la prima ve- invadate de apă. De unde
Gheorghe Cordea — Ghe- limită de vîrstă iar durata nici pe departe necesarul, mărfuri, articole şi produse J dere. Un lucru e însă neclar : se scurge ? Pe lingă coşul
lar, satul Ruda. Dacă dove căsătoriei fiind sub 5 ani, nu nu se înscrie în limitele Calitatea servirii—imperativ stau perioade lungi prin I becurile din atelier au ră de evacuare a fumului pe
diţi cu acte oficiale o vechi aveţi dreptul la pensie de graficului şi contractului. depozite, îşi pierd caracte mas aprinse si ard aşa zi şi care constructorul în grabă
me efectivă de cel puţin 20 urmaş. Aceasta ne creează dificul risticile calitative, se depre- noapte, de cel puţin o săptă- a uitat să-l Izoleze ca lumea.
ani în locuri de muncă ce se Mihai Popovici — Hune tăţi în relaţiile noastre cu cotidian al reiafiei cu publicul ciază şi abia după aceea mînă. In această situaţia nu Unii îşi dau cu părerea că
încadrează în grupa I, aveţi consumatorii. Şi mai există sînt oferite la vînzare! In mai e vorba de caz de boa ar fi vorba de o inovaţie
dreptul la pensie pentru li doara. Potrivit art. 70 din o situaţie nerezolvată: fi alte cazuri nu se face o lă, ci de caz de... risipă. De pentru evitarea incendiilor.
mită de vîrstă la împlinirea H.C.M. 252/1967, pensionarii liala noastră are o cotă de rătorii găsesc articolele cău unele produse care se ţin repartiţie chibzuită, judici la cine se recuperează ? Dacă e aşa, noi am zice că
vîrstei de 50 ani. au dreptul la proteze şi apa 30 la sută din planul oficiu tate, iar unitatea îşi reali în depozite pînă se depre- oasă a fondului de marfă, inovaţia despre care se vor
rate ortopedice, în condiţiile
Rudolf Schmidt şi Ilie Şcr- stabilite pentru angajaţii cu lui judeţean. Deci, şi fondul zează tot ritmic planul la ciază calitativ şi abia după în unele unităţi se introduc BARIERĂ PENTRU... beşte încă nu e completă.
ban — Hunedoara. Luaţi le contracte de muncă pe dura de marfă ce ni se atribuie desfacere. aceea ni se aduc pentru a cantităţi mari, în raport cu \ AVIOANE ? Mai trebuie găsit ceva ca
gătura cu Oficiul pentru pro tă nedeterminatn. ar trebui să fie tot de 30 la Pentru a vedea cu cită le vinde. Apoi, alt exem cerinţele, în altele invers. să dispară apa din cele
bleme de muncă şi ocrotiri sută din fondul total. Dar ritmicitate se aprovizionează plu ; sosesc vagoane cu Aceasta datorită superficia \ Despre barierele de cale două încăperi. Pînă atunci
sociale Hunedoara. Gavrilă Rradea — Hune magazinul alimentar nr. 73, marfă în gară şi la depozit, lităţii în sondarea cererii
doara, Buituri. Vechimea la niciodată nu ni se reparti \ ferată care macină timpul nu se poate vorbi de inova
Ioan Raţ — Blăjeni, Viorel care vă referiţi este valabilă zează acest procent. Sîntem gestionar Vasile Enescu, oamenii aud despre sosirea de cumpărare, a necunoaş
Sila — Pui şi Lazăr Groza pentru înscrierea la pensie. mereu dificitari la dulciuri, luăm comenzile depuse la lor şi după cîteva ore vin terii necesarului de consum. ^ autovehiculelor, al călători ţie, ci de neglijenţa construc
— Sanatoriul T.B.C. Geoagiu. Gheorghe Popa — Căinelu ¡ ţigări, bere şi altele. Prea depozitele filialei din Hune la magazin să cumpere. Dar Asemenea situaţii intole ţi lor, am mal scris. Revenim torilor. Şi dacă ar fi ultima !
Răspunsul este negativ. de Sus. Vechimea la care vă mult se repartizează unită doara a I.C.R.A. Deva. Din numai bine că marfa ni se rabile au duble influenţe
Emil Hăulică — Hunedoa referiţi în scrisoare este va ţilor din Deva iar noi sîn 10 sortimente comandate pe aduce după 3—4 zile. Cum negative : pe de o parte
ra. Perioada 1952—1955 cînd labilă pentru înscrierea la tem lăsaţi pe alte planuri. o comandă s-au adus 8. Nu părătorii vin Ia noi, cred creează goluri în aprovizio
aţi lucrat ca secretar de sfat pensie numai în caz.ul în ca — In preajma sezonului s-a adus nici o sticlă de a- că nu vrem noi să vindem, nare, cu toate necazurile ce
poDular se încadrează în gru re cotizaţia a fost nominală de primăvară — vară am pă minerală medicinală, se creează discuţii, nemul decurg de aici, iar pe de
pa a IÎI-a de muncă. Timpul şi pe săptămîni cotizate. fost destul de bine aprovi foarte mult solicitată la ţumiri. altă parte, mari cantităţi de
în care un pensionar de in Dumitru Riviş — Castan. zionaţi — arăta Maria Tu consum. De la depozitul de — Conform planului ce-1 produse şi mărfuri sînt sto
validitate gradul III are şi La împlinirea vîrstei de 55 dor, gestionara magazinului paste făinoase, din 35 de avem, repartiţia de bere es cate şi se depreciază. Şi în- Important pentru conducătorii auto
calitatea de angajat este_ ve ani. nr. 41 confecţii, din Hune sortimente comandate s-au te de 2 000 sticle pe zi. Dar tr-un fel şi în celălalt, co
chime în muncă valabilă la Ioan Popa Miruţ — Ursici. doara Dacă merg eu săptă- adus doar 12. Din totalul de niciodată nu ni se dă aceas merţul, noi, cumpărătorii, Miliţia municipiului Deva invită pe toţi conducătorii
stabilirea pensiei. In legătu Nu aveţi dreptul. mînal la Deva. la deooz.itele 8 comenzi depuse în 15 mai, tă cantitate. Ca să nu mai avem numai de pierdut. Es auto amatori (inclusiv motocicliştii şi conducătorii de
ră cu prima întrebare, con I.C.R.T.I, îmi aleg marfă şi spun, că sînt zile cînd nu ni te aşa de greu de înţeles şi motorete) să ia parte la şedinţa ce se va organiza în
sultaţi art. 8 din Legea 27/ IOAN VASILiE mi se aduce. după două zile erau onora se aduce nici o sticlă. Nu se îndreptat acest neajuns ? ziua de joi, 24 mai a.c., orele 17,00, in sala Liceului peda
1966. VASILE AVRAM — Dar merceologii cum te doar 3 Deci, ritmicitatea poate vorbi nici pe departe gogic din Deva.
Ioan Ridiger — Măgura. de la Direcţia judeţeană fac legătura între magazinul şi operativitatea în aprovi de o ritmicitate zilnică în GH. 1. NEGREA Cu acest prilej se vor prelucra unele aspecte din
Numai la împlinirea vîrstei pentru probleme de munca circulaţia rutieră şi modificările aduse la legea circulaţiei.
de 62 ani. In legătură cu a şi ocrotiri sociale -J