Page 76 - Drumul_socialismului_1973_05

TSWWTSS»
^ssraggsaaggaa»«
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 712 • MIERCURI 23 MAI 1973

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, IN ITALIA

ţărilor să depăşească deose- fixat în cuvintele pe' care le de cea politică, această intîl- luiaşi şi imuabil principiu de tul Romei, exprim urarea ca între popoare şi să garante­
ze pacea internaţională — şi
Ceremonia semnării Declaraţiei birile pe care un poet al nos- putem tălmăci: văd lucruri- nire aici, pe Campidoglio, ca­ civilizaţie. eforturile naţiunii române, ca în numele Administraţiei co­
şi ale ţării noastre şi ale tu­
pătă sensul unei legături în­
tru. Ovidiu, mort pe pămîn-
Ie bune . şi le aprob şi nu le
Cu aceste sentimente, Dom­
tul românesc în exil, le-a urmez pe cele rele. tre tradiţie şi realitate, între nule Preşedinte, vă reînno­ turor statelor care cred în munale şi al întregii populaţii
a Romei, vă ofer lupoaica,
aceleaşi valori, să poată con­
culturale
şi
obligaţii
valori
solemne comune civile de fiecare zi, între iesc, Dumneavoastră şi po­ tribui în mod eficient la in­ simbol al oraşului nostru, al
Alocuţiunea preşedintelui vechi şi nou, în numele ace- porului Dumneavoastră, salu­ staurarea unui nou echilibru civilizaţiei noastre comune.
a Republicii Socialiste România Domnule primar, trează o anumită tradiţie
Nicolae Ceauşescu Doamnelor şi domnilor. Cuvintarea preşedintelui străveche a relaţiilor dintre
popoarele noastre, trebuie să
şi Republicii italiene pentru cuvintele calde rosti­ marcheze un moment nou în
Aş dori să vă mulţumesc
Domnule preşedinte al Con­ atit relaţiilor cit şi realităţii te de dumneavoastră la adre­ dezvoltarea acestor raporturi.
Să ne gîndim că urmaşii ur­
siliului de Miniştri, actuale în raporturile dintre sa ţării mele şi a poporului Nicolae Ceausescu
(Urmare din pag. 1) în vizita sa în Italia, precum Domnilor miniştri, România şi Italia, exprim^ român. Totodată, îmi face o maşilor noştri să poată spu­
ne că noi nu numai că am
şi Matteo Matteotti, ministrul Domnilor, dorinţa celor două guverne, deosebită plăcere să vă adre­ inţei şi culturii. Trăim într-o vorbit de legături străvechi,
mică, industrială şi tehnică comerţului exterior, Roberto Aş dori să exprim satis­ a celor două popoare de a ac­ sez dumneavoastră, membri­ Putem deci spune că vizita asemenea epocă cînd ştiinţa dar am făcut totiil pentru a
desfăşoară în cele mal
se
pe termen lung dintre Româ­ Gaja, secretar general al Mi­ facţia mea, a guvernului şi ţiona şi în viitor pentru ex­ lor Consiliului municipal şi bune condiţiuni. Am ajuns la şi cultura sînt tot mai mult asigura popoarelor noastre
tuturor locuitorilor Romei un
nia şi Italia. Din partea ita­ nisterului Afacerilor Externe, poporului român, pentru fap­ tinderea colaborării şi coope­ salut prietenesc şi cele mai concluzii comune atît în ce factorii hotărîtori pentru pro­ relaţii prieteneşti veşnice, bu­
liană. acordul a fost semnat alte oficialităţi italiene. tul că astăzi am semnat îm­ rării lor multilaterale, Dar, bune urări din partea mea, a priveşte dezvoltarea relaţiilor gresul social, pentru bunăsta­ năstarea şi fericirea lor. (Vii
de .Giulio Andreotti şi Giu­ După semnare, primul mi­ preună cu dumneavoastră în acelaşi timp, ele au şi o locuitorilor oraşului Bucu­ de colaborare economică, teh- rea şi fericirea fiecărei na­ aplauze).
seppe Medici. nistru al Italiei şi preşedinte­ Declaraţia solemnă şi Acor­ însemnătate mai largă, inter­ reşti, a întregului popor ro­ nico-ştiinţifică şi culturală ţiuni. Doresc să mulţumesc pen­
La solemnitate au partici­ dul de cooperare economică . naţională aş putea spune, mân. Aţi evocat, pe larg, între popoarele român şi ita­ Tocmai de aceea România tru acest dar simbolic. Aş
pat persoanele oficiale româ­ le Consiliului de Stat al Re­ pe termen lung. Aceste două pentru că înscriu principii şi domnule primar relaţiile stră­ lian, cit şi în privinţa nece­ acordă o mare atenţie dez­ dori, de asemenea, să vă o-
ne care II însoţesc pe pre­ publicii Socialiste România documente dau o nouă di­ angajamentele popoarelor şi vechi dintre poporul român sităţii extinderii colaborării voltării colaborării ştiinţifice, fer dumneavoastră tot un dar
şedintele Consiliului de. Stat au rostit alocuţiuni. mensiune şi o nouă perspec­ guvernelor noastre de a face şi cel italian. Originea latină noastre pe plan internaţional culturale — şi sîntem bucu­ simbolic — şi anume o ma­
totul pentru o colaborare lar­
tivă relaţiilor de colaborare gă între toate naţiunile lu­ a permis ca, în nenumărate în vederea înfăptuirii secu­ roşi să putem constata că şi chetă a statuii unui domnitor
dintre ţările şi popoarele mii, pentru o lume ma> încercări, popoarele noastre rităţii în Europa, pentru tri­ în acest domeniu intre Ro­ român. Mihai Viteazul, care,
Alocuţiunea primului minisEru România şi Italia au în tre­ dreaptă, mai bună. Iată de să colaboreze strîns în de­ umful unor relaţii noi între mânia şi Italia există relaţii cu aproape 400 de ani în
că
noastre.
Este
adevărat
bune, că am fost de acord
naţiunile
urmă. a realizat pentru pri­
nos­
continentului
cursul
secolelor
în
lupta
cutul lor multe lucruri comu­ ce apreciez că atît Declara­ pentru progres, pentru inde­ tru, care să excludă forţa şi să mergem înainte pe acest ma dată unitatea tuturor ţă­
ţia solemnă, cit şi acordul de
Giulio Andreotti ne, au la bază originea lati­ cooperare economică de lun­ pendenţă. Desigur că istoria ameninţarea cu forţa şi să drum. Am dori să facem din rilor române. (Aplauze). Aş
nă, o colaborare — în multe
—
relaţiile
româno-italiene
asigure fiecărei naţiuni posi­
dori ca şi acest dar simbolic
a cunoscut multe etape im­
gă durată au o mare însem­
împrejurări — în scopul pro­
respunzător
ferite — un model de felul
dorinţelor
sale.
gresului şi al dezvoltării ci­ nătate pentru viitorul relaţi­ portante pentru popoarele bilitatea de a se dezvolta co­ ţâri cu orînduiri sociale di­ să ateste faptul că poporul
român este ferm hotărît să
ilor dintrp popoarele noastre,
noastre: au fost şi lucruri
vilizaţiei. Dar, mai cu seamă (Vii aplauze). cum două popoare pot să co­ facă totul pentru colaborarea
Domnule preşedinte, fie un nou pas înainte pen­ după cel rle-nl doilea război precum şi pentru contribuţia bune, au fost şi perioade în laboreze, pot. să acţioneze In între toate naţiunile Europei
tru liniştea Europei. Acum mondial, şi, îndeosebi, în ul­ pe care popoarele noastre o care forţele reaeţiunii au a- Am putut constata cu mul- comun pentru o lume mai şi între toate popoarele lu­
Permiteţi-mi să exprim sa­ cîteva luni am semnat proto­ timii ani relaţiile dintre Ro­ pot aduce aît la înfăptuirea dus mari pagube atît naţiu­ îă satisfacţie că popoarele şi bună. pentru demnitate, pen­ mii, să lupte pentru o lume
tisfacţia guvernului nostru colul privind consultări cu mânia şi Italia au cunoscut securităţii în Europa, cit şt nilor noastre, cit şi cauzei guvernele noastre sînt ani­ tru independenţă. pentru mai bună, mai dreaptă !
centru semnarea Declaraţiei Uniunea Sovietică. o puternică dezvoltare. la pacea internaţională. progresului. în general mate de dorinţa comună de pace şi progres social. (A- Şi acum vă rog să-mi per­
solemne, a acordului de co­ Accentuînd — pe linia res­ Sîntem ţări cu orînduiri Aş dori, încă o dată, să Desigur că este bine ca, în a acţiona pentru a se pune plauze). miteţi să urez locuitorilor
operare dintre Italia şi Româ­ pectului reciproc şi a clari­ social-politico diferite: dar exprim convingerea şi hotă- asemenea prilejuri, să ne a- capăt cu desăvîrşire vechii Iată de ce. domnule pri­ Romei contemporane şi po­
nia, pentru celelalte docu­ tăţii de intenţii — raporturi­ aceasta nu constituie o pie­ rîrea României de a acţiona mintim de tradiţii, de legă­ politici de forţă şi dictat, mar. doamnelor şi domnilor, porului italian succese tot
mente care au şi fost sem­ le noastre cu ţări avînd un dică — şi nu trebuie să con­ în spiritul acestor documen­ turile noastre străvechi. Fără pentru a se asigura respect'd consider că vizita pe care o mai mari pe calea dezvoltă­
nate sau care vor fi semnate sistem politic diferit de al stituie o piedică — pentru te, pentru a pune noi baze îndoială că aceasta poate — deplin al independenţei şl facem, întîlnirea cu dumnea­ rii sale. spre fericire, pace.
in curînd. nostru, noi dorim să aducem, dezvoltarea unei largi cola­ colaborării noastre, în aşa şi trebuie — să constituie o suveranităţii naţionale a tu­ voastră, aici, unde se păs- (Aplauze puternice).
turor statelor, deplina egali­
bază pentru extinderea mai
Pacea lumii este rezultatul în acelaşi timp, un omagiu borări în toate domeniile de fel îneît trecutul comun să largă a colaborării dintre po­ tate în drepturi între toate
eforturilor oamenilor de bu­ coexistenţei paşnice şi respec­ activitate. Dealtfel, trăim o a- fie confirmat de un prezent poarele noastre. Dar trăim a- naţiunile lumii. (Aplauze pu­
năvoinţă care o realizează tării principiilor neamestecu­ semenea epocă a istoriei o- comun şi să făurim un viitor semenea timpuri în care ac­ ternice). Intreaga asistenţă urmăreş­ 1800 de ani de latinitate g
pentru a o salvgarda şi pen­ lui în treburile interne, al monirii cinci se pune cu pu­ mai bun, mai fericit popoa­ tivitatea guvernelor, a popoa­ te cu profund interes cuvin­ poporului român, şi alta la
tru a o întări. In acest spi­ suveranităţii naţionale a al­ tere la ordinea zilei asigura­ relor noastre. relor are menirea să aşeze România şi Italia sînt ţări tele rostite de preşedintele Cluj, donată pentru a cinsti
rit, noi căutăm să îmbunătă­ tor state. Şi am vrea, de a- rea unor noi relaţii între po­ ★ relaţiile dintre popoare pe cu orînduiri sociale diferite, Nicolae Ceauşescu. Este pen­ evenimentul memorabil al
ţim în mod constant relaţi­ semenea, să constatăm că în poare, bazate pe deplina ega­ S-a semnat, de asemenea, baze noi Am putea spune că dar viaţa, înseşi relaţiile din­ tru prima oară cînd aici, la făuririi în 1918 a statului na­
ile noastre cu toate naţiunile, acest sens există o preocu­ litate în drepturi, pe respec­ de către Ion Păţan şi Matteo menirea principală de astăzi tre ţările noastre demonstrea­ Campidoglio, unde au fost ţional unitar român.
ză că orînduirile diferite nu
şi în mod deosebit cu cele pare şi faţă de tineret, pen­ tul independenţei şi suverani­ Matteotti protocolul Sesiunii a popoarelor noastre este a- pot şi nu trebuie să consti­ oaspeţi atîţia şefi de stat. o Mulţumind cu căldură pen­
care au cu noi legăturile cele tru a-1 smulge filozofiei ne­ tăţii naţionale, neamestecului a IV-a a Comisiei mixte de ceea de a făuri istoria pre­ tuie un obstacol în calea li­ cuvîntare este subliniată în tru preţiosul dar, şeful statu­
mai vechi de prietenie şi cul­ înţelegerii şi pentru a-1 for­ în treburile interne, pe res­ cooperare româno-italianâ, zentă şi viitoare a ţărilor nei colaborări rodnice, prie­ repetate rînduri cu puterni­ lui român oferă la rîndul
tură. In acelaşi spirit, noi ac­ ma nu în spiritul intoleran­ pectarea dreptului fiecărei precum şi Acordul de navi­ noastre. Desigur, este bine să teneşti. In acest spirit sînt ce aplauze. său, primarului general al
ţionăm — ca şi dumneavoas­ ţei, ci al bunei convieţuiri. naţiuni de a-şi alege calea gaţie maritimă, care poartă vorbim de trecut. Sînt lu­ întocmite şi documentele pe» Apoi. în semn de preţuire Romei o statuietă care înfă­
tră — cu hotărîre şi convin­ dezvoltării aşa cum o do­ cruri cu care ne putem care le-am semnat astăzi şl şi stimă, primarul general al ţişează pe voievodul Mihai
gere pentru succesul confe­ Aş dori să închei spunînd reşte. semnătura miniştrilor aface­ mîndri. dar noi considerăm care dau perspective noi re­ Romei oferă în dar preşedin­ Viteazul, cel care a înfăptuit
rinţei pentru securitatea eu­ că după 2 000 de ani ar fi Documentele pe care le-am rilor externe ai României şi că răspundem cel mai bine laţiilor româno-italiene, ceea telui Nicolae Ceauşescu sim­ pentru prima dată’ im ir eh ţă­
1
ropeană, care va trebui să momentul ca politica tuturor semnat astăzi dau expresie Italiei. năzuinţelor popoarelor noas­ derea în toate domeniile a bolul „Cetăţii eterne“ — o rilor române. Nicolae
ce contribuie atît la extin­
P r e ş e d i n t e l e
miniatură a celebrei statui a
tre şi cauzei păcii şi colabo­
Declaraţia solemna comună rării internaţionale, dacă vom păcii şi securităţii în Europa un moment cu profunde sem- Ceauşescu, se tovarăşa Elena
cooperării, dar şi la cauza
„Lupoaicei
Este
Capitoline".
apoi
întreţin
Ceauşescu
acţiona pentru a realiza în
lume o politică nouă de co­ şi în întreaga lume. nificâţii care evocă trecutul cordial cu gazdele. In conti­
laborare şi destindere. Aţi evocat, domnule pri­ comun al popoarelor noastre. nuare sînt vizitate săli ale
(Urmare din pag. 1) domeniile, prin alte forme de ficiente în domeniul securită­ au cele două părţi şi nici ce­ Ne aflăm în frumoasa mar, diferite tradiţii privind Este semnificativ faptul că primăriei şi muzeul în care
legături, ca şi prin contacte ţii şi dezarmării, de natu­ lorlalte sisteme de consultări dumneavoastră ţară la invi­ legăturile culturale dintre în România există două copii se află o splendidă pinacote­
cele două state în toate do­ între cetăţenii celor două ră să consolideze destinderea, prevăzute de acordurile în taţia preşedintelui Leone. popoarele noastre. Şi în pre­ ale statuii — una la Bucu­ că.
meniile de interes comun ; ţări. pacea, încrederea si coopera­ vigoare dintre ele vor avea Am avut convorbiri foarte zent între România şi Italia înalţii oaspeţi îşi iau ră­
— de a dezvolta, pe planuri Proclamă voinţa lor comu­ rea în Europa şi în întreaga ca obiect : chestiunile referi­ fructuoase, am semnat o se­ se extind larg relaţiile de reşti, oferită de guvernul ita­ mas bun cu căldură de la os­
multiple şi Ia diverse niveluri, nă : lume. toare la dezvoltarea relaţi­ rie de documente comune. colaborare în domeniile şti- lian eu prilejul împlinirii a pitalierele gazde.
o cooperare reciproc avanta­ 1. De a colabora înîre ele III. Dorind să asigure apli­ ilor bilaterale dintre cele
joasă în domeniile economic, şi cu celelalte state în scopul carea principiilor şi realiza­ două ţări ; problemele inter­
comercial, industrial, ştiin­ întăririi rolului Naţiunilor U- rea obiectivelor conţinute în naţionale de interes comun, Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu
ţific şi tehnic între cele două nite, pentru a asigura respec­ prezenta Declaraţie, Republi­ inclusiv cele examinate de
ţări ; tarea principiilor şi realizarea ca Socialistă România şi Re­ organizaţiile internaţionale
— de a favoriza schimburi­ scopurilor înscrise în Cartă. publica Italiană declară voin­ ale căror membre sînt cele Marţi seara, preşedintele preşedintele Curţii constitu­ rei Deputaţilor, Antonîno list Italian, Arnaldo Forlani.
le culturale şi în domeniul 2. De a aduce o contribu­ ţa lor comună de a aprofun­ două ţări şi în ■ special ">de Consiliului de Stat al Repu­ ţionale, primul ministru, Restivo, ambasadorul Italiei secretarul naţional al Parti­
învăţămîntului ; ţie mai mare la soluţionarea da şi lărgi consultările din­ O.N.U. ; orice altă chestiune blicii Socialiste România, Giulio Andreotti, senatorul la Bucureşti, deputaţi şi se­ dului Democrat Creştin. şi
— de a dezvolta şi aprofun­ problemelor internaţionale in tre ele, fie pe cale diplomati­ asupra căreia cele două părţi Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Giuseppe Saragat, fost preşe­ natori, directori ai unor im­ Flavio. Orlandi, secretarul na­
da prietenia tradiţională din­ interesul tuturor popoarelor că normală, fie prin consul­ vor considera util să facă Elena Ceauşescu au oferit un dinte al Republicii, Mario Ta- portante ziare şi agenţii de ţional al Partidului Socialist
tre cele două popoare, cea conform principiilor şi nor­ tări regulate la diverse ni­ schimb d* păreri. dineu în onoarea preşedinte­ nassi, vicepreşedintele Consi­ presă, reprezentanţi al cer­ Democratic (P.S.D.I.).
mai bună cunoaştere recipro­ melor dreptului internaţional. veluri. întocmită la Roma, Ia 22 lui Republicii Italiene, Gio­ liului de Miniştri şi ministru curilor economice. In timpul dineului, pre­
că a valorilor lor şi apropie­ 3. De a dezvolta relaţiile mai 1973. in două exempla­ vanni Leone. şi a soţiei sale. al apărării, Giuseppe Medici, Au luat parte, de aseme­ şedintele Nicolae Ceauşescu
rea, prin cooperare, schim­ de prietenie şi cooperare cu Acesl.e consultări, care nu re, flecare în limbile română Vittoria Leone. ministrul afacerilor externe, nea, Enrlco Berlinguer, se­ şi preşedintele Giovanni Leo­
buri în domeniile culturii, ar­ toate statele, de a acţiona în vor aduce prejudicii obligaţi­ şi italiană, ambele texte a- Au participat preşedintele Matteo Matteotti, ministrul cretarul general al Partidu­ ne au rostit scurte toasturi.
tei şi informaţiilor în toate scopul adoptării de măsuri e- ilor internaţionale pe care le vînd valoare egală. Senatului, Amintore Fanfani, comerţului exterior, Aldo lui Comunist Italian, Fran- Dineul s-a desfăşurat într-o
preşedintele Camerei Deputa­
Pentru Pentru ţilor, Alessandro Pertinl, Moro, preşedintele Comisiei cesco de Martino, secretarul atmosferă ciudă, de cordia­
de politică externă a Came­
Republica Socialistă România, Republica Italiană, Paolo Francesco Bonifacio, general al Partidului Socia­ litate.
NICOLAE CEAUŞESCU GIULIO ANDREOTTI
preşedintele Consiliului de Stat preşedintele Consiliului de Miniştri Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
GEORGE MACOVESCU GIUSEPPE MEDICI
ministrul afacerilor externe ministrul afacerilor externe Nicolae Ceausescu Giovanni Leone
9
Domnule preşedinte, multe de făcut pe calea dez­ Domnule preşedinte. voastră, după ceremonia de
Omagiul Deniei adus conducătorului României socialiste Aş dori să exprim mulţu­ voltării lor. zitei dumneavoastră în Ita­ salut din Roma, va putea
Semnificaţia şi valoarea vi­
Doamnelor şi domnilor,
continua cu aceeaşi căldură
Trăim o epocă în care po­
mirile mele, ale soţiei mele poarele îşi afirmă cu tot mal lia depăşesc mult semnifica­ şi acelaşi interes. De mîine
Dominînd împrejurimile de că vizitatorului contemporan deschis larg porţile, pentru a cu drapelul prezintă onorul. şi ale colaboratorilor mei, multă hotărîre dorinţa de ţia documentelor semnate de încolo veţi vedea chipul Ita­
Ia înălţimea uneia dintre ce­ splendoarea perpetuă a „Ce­ cinsti cu cele mai alese ono­ Este intonat Imnul de Stat al pentru ospitalitatea cu care schimbare radicală a princi­ către cele două ţări. Declara­ liei, domnule preşedinte, a-
le mai renumite coline ale tăţii Eterne“. ruri pe solii unui popor prie­ Republicii Socialiste Româ­ am fost întîmpinaţi şi încon­ piilor care guvernează rela­ ţia solemnă la care vă refe­ ceastă ţară care e străbătu­
reaţi, acordurile ce au fost
Romei, despre care legenda Aici, pe patrulaterul amin­ ten. nia. juraţi în aceste două zile de ţiile dintre state şi, fără în­ semnate sau cele în curs de tă de unele nelinişti şi con­
spune că aioi a tras Romulus tirilor geniul lui Michelan- In întîmpinarea preşedinte­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae cînd ne aflăm în Italia. Tre­ doială, că şi poporul român elaborare sînt, fără îndoială, testări dar care sînt susţinu­
hotarul aşezării sale, Campi- gelor a gîndit şi a transpus lui Nicolae Ceauşescu, a to­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena buie să spun că, în tot acest şi poporul italian doresc ca de mare însemnătate. Dar, te în cadrul legalităţii. aşa
doglio sau Capitoliumul latin, în piatra construcţiilor pala­ varăşei Elena Ceauşescu au Ceauşescu sînt invitaţi în se­ timp, am simţit sentimentele în lume să se afirme princi­ vizita dumneavoastră spu­ cum facem eforturi, fiind ex­
poate fi socotit drept leagăn tele Renaşterii. venit primarul general al Ro­ diul primăriei unde le sînt d? prietenie ale poporului piile deplinei egalităţi, res­ neam, depăşeşte importanţa presia. poate, a unui element
al antichităţii romane. Din In faţa unuia din aceste mei, Clelio Darida, cu soţia prezentate oficialităţile locale italian fată de poporul ro­ pectului, independentei şi su­ acestor documente. Aceasta inevitabil al progresului eco­
strălucitoarele monumente de palate, cel al municipalităţii, vicepremierul Di Segni, mem­ şi ale provinciei Roma. La mân. Aceleaşi sentimente le veranităţii, ca atît ele cît şi este dovedită de simpatia cu nomic şi democratic al ţării
odinioară n-a mai rămas nici s^a desfăşurat marţi după- brii consiliului executiv al invitaţia primarului, şeful nutreşte, de asemenea, şi po­ fiecare naţiune să poată să-şi care a fost primită vizita noastre. Veţi vedea chipul
Italiei, al oamenilor săi mun­
unul. Doar statuia ecvestră a amiază solemnitatea primirii muncipiului, precum şi Giu- statului român şi tovarăşa porul român faţă de poporul aleagă calea dezvoltării aşa dumneavoastră şi de căl­ citori. veţi vedea Italia în­
lui Marc Aureliu, turnată în de către oficialităţile Capita­ seppe Ravali, prefectul Ro­ Elena Ceauşescu semnează în italian. cum o doresc. durosul salut adresat de că­ treprinzătorilor. inteligenţei
Am obţinut anumite rezul­
bronz, a rezistat viforniţelor lei a preşedintelui Nicolae mei. O gardă în costume de Cartea de aur. încheiem mîine prima par­ tate pozitive pe calea secu­ tre toată presa şi de întreaga şi atenţiei faţă da probleme­
Nicolae
P r e ş e d i n t e l e
istoriei, braţul întins al ilus­ Ceauşescu, a tovarăşei Elena epocă salută pe înalţii oas­ Ceauşescu a fost salutat de te a vizitei noastre în Italia. rităţii europene. In faţa na­ opinie publică din ţara noastră. le economiei, veţi vedea cul­
trului roman arătînd par- Ceauşescu. Campidoglio şi-a peţi. Apoi, un pluton militar primarul Darida. Aş dori să declar că am a- ţiunilor continentului nostru In acest interes deosebit pe ca­ tura, gîndirea şi arta Italiei,
vut convorbiri, pe care le a- se deschid perspective bune. re Italia l-a manifestat faţă îmi este plăcut să declar că
preciez deosebit de deschise de vizita dumneavoastră, noi amabila doamnă Ceauşescu
Domnule preşedinte, iaşi concrete şi unitare di­ şi bune, cu preşedintele Ita­ Stă în puterea popoarelor de vedem două aspecte: reînnoi­ va avea posibilitatea să se în-
a face ea Europa să devină
In numele Administraţiei Discursul primarului Clelio Darida mensiuni social-politice, fie liei, cu primul ministru. Aşa un continent al cooperării tă prietenia frăţească cu o tîlneasoă cu oameni care ţin
ţară prietenă, care are comu­
de mediul şi cultura sa —
în raportul dintre toate ţă­
civile şi al poporului din Ro­ rile, Ia nivel internaţional, cum am apreciat, în cursul paşnice, al păcii. Noi consi­ ne cu noi rădăcini ale limbii oameni de ştiinţă, cercetători,
ma, în acest local care este Latinitatea poporului ro­ umful intoleranţei şi condu- fiecare avînd istoria sa, i- convorbirilor de astăzi, am derăm că. mai mult ca orî- şi culturii sale şi interesul ca­ tinerii noştri specialişti.
simbolul însuşi al acelei ci­ mân nu este un fapt îndepăr­ eînd cele două ţări spre tra­ dentitatea sa, dreptul deplin ajuns la un acord deplin a- cind. este în interesul fiecă­ re se concentrează în jurul Acest chip al Italiei pe ca­
vilizaţii şi tradiţii în care ne tat, ci o realitate prezentă, o gice experienţe, dar totodată la autodeterminare. supra dezvoltării colaborării rui popor — fie el mare sau operei dumneavoastră de om re îl veţi vedea în zilele ur­
recunoaştem împreună, sînt trăsătură apărată cu fermi­ şi spre rezultate pozitive şi Antica Dacie, azi tînăra dintre popoarele noastre. mic — de a-şi uni eforturile de stat, întrucît împliniţi as­ mătoare poate să rămînă in
fericit să vă exprim caldul tate în cursul multor secole, generoase, fiindcă rupturii Românie, a ştiut nu numai Dealtfel, am semnat două do­ pentru a asigura o lume mai piraţiile generale ce aparţin inima şi sufletul dumnea­
salut al oraşului nostru. cu toate vicisitudinile şi pre­ morale şi politice dintre gu­ să afirme aceste valori dar şi cumente pe care le consider dreaptă şi mai bună. In ce sufletului popoarelor, armo- voastră.
Prin persoana Dumnea­ siunea altoc realităţi cultura­ verne şi popoare i-a cores­ — credincioasă colaborării de importanţă deosebită pen­ ne priveşte, mă refer la Ro­ nizînd propria dumneavoastră Doresc, domnule preşedin­
voastră acest salut se adre­ le şi naţionale, o identitate puns — din partea acestora internaţionale — să le trans­ tru relaţiile viitoare dintre mânia, vom face totul pentru orînduire socială eu principi­ te, ţării dumneavoastră să
sează întregului popor ro­ pe care nici chiar dominaţia din urmă — dobîndirea unei pună în acţiuni concrete, în România şi Italia. Am vor­ a contribui la realizarea a- ile eterne şi universale ale continue progresul economic
mân din partea căruia — cu străină n-a reuşit vreodată s-o noi conştiinţe care a creat hotărtri politice precise, care bit, în aceste zile. mult de­ cestor năzuinţe ale tuturor suveranităţii naţionale, inde­ şi social, pe care îl privim
ocazia recentelor întîlniri şi înfringă, o conştiinţă de sine în interior o unitate naţiona­ au impus-o pe drept cuvînt spre legăturile străvechi din­ popoarelor. Desigur că fieca­ pendenţei. neamestecului în cu admiraţie, cu cea mai ma­
schimburi culturale dintre însuşi pe care întotdeauna a lă mai solidă şi reală şi s-a atenţiei altor ţări şi au fă­ tre poporul român şi po­ re guvern, fiecare şef de stat treburile interne — principii re solicitudine şi o mai mare
Bucureşti şi Roma — am pu­ susţinut-o şi însufleţit-o reflectat în exterior într-o e- cut-o să-şi asume — în ulti­ porul italian şi, într-adevăr, are de îndeplinit, de aseme­ care constituie elementul e- angajare. Noi vă oferim
tut aprecia via cordialitate, lupta popoarelor vechii Dacii fectivă capacitate de colabo­ mii ani — un rol obiectiv de aceasta este o realitate. In nea, un rol în realizarea .nă­ senţial pentru o pace auten­ maxima colaborare — guver­
vrednicia, sentimentul inde­ pentru autonomie, fără ca a- rare cu toate forţele demo­ protagonist mondial al poli­ acelaşi timp, am discutat că zuinţelor şi dorinţelor popoa­ tică între popoare, pentru nul, întreprinderile particula­
pendenţei, împreună cu ace­ ceasta să se fi contrapus în cratice, la fel de preocupate ticii de pace, întemeiată pe este necesar să dăm o nouă relor. Noi am dori ca fiecare progresul ţării, mai ales pen­ re, întreprinderile cu partici­
la al solidarităţii internaţio­ mod necesar realităţii unei nu numai de a înfrînge ura dreptul fiecărui popor la de­ dimensiune relaţiilor dintre guvern, fiecare şef de stat să tru masa oamenilor care pare de stat — pentru ca
nale, dragostea pentru pace mai largi unităţi religioase şi violenţa şi de a-şi redo- plină independenţă, premisă popoarele noastre şi, vorbind pornească de la asoiratiile muncesc. să contribuim la progresul
şi libertate, legătura profun­ şi politice. bîndi libertatea, dar şi de a a unei ample si paşnice con­ de istorie, să ne gîndim cum popoarelor, să se identifice Nu facem un act de curtoa­ economic şi social accelerat
dă ce-1 uneşte cu noi, cu o- Dealtfel, analogia istorică promova o profundă reînnoi­ lucrări internaţionale. putem • să acţionăm mai bine cu aceste năzuinţe şi să ac­ zie, atunci cînd spunem că al ţării dumneavoastră. Prin
raşul nostru, îndeosebi, pe dintre români şi italieni s-a re socială 'şi culturală. Acestea sînt înfăptuiri ale pentru a făuri noua istorie şi ţioneze pentru a exclude cu interesul omenirii este con­ aceasta îndeplinim nu numai
baza aceleiaşi origini istori­ intensificat în ultimul secol Pe această conştiinţă de poporului român, ale condu­ istoria viitoare a popoarelor desăvîrşire războiul din via­ centrat către dumneavoastră, o datorie faţă de poporul ro­
ce şi cuţfcarale, legătură care şi — cu toată distanţa geo­ sine, maturizată de experien­ cerii sale politice, ale per­ ţa popoarelor, pentru a rea­ pentru că desfăşuraţi această mân, ci ne exprimăm simpa­
— îmi.'face plăcere să adaug grafică — experienţele celor ţa aspră a războiului şi a re­ sonalităţii care, în mod atît noastre. liza o colaborare reală între misiune. Este evident că a- tia şi frăţia pentru România.
şi să t 'subliniez aceasta — două ţări s-au vădit adesea zistenţei, popoarele român şi de eficient, exprimă şi sin­ Consider că Declaraţia so­ toate naţiunile. ceastă vizită va trebui să dea Intîlnim în cuvîntul România
pentru poporul român ca şi apropiate între ele din cauze italian şi-au făurit pro- tetizează o atare conducere. lemnă şi acordul de coope­ Aş dori, încă o dată, să Ioc unei reînnoite prietenii cuvîntul Roma : simţim în
pentru noi nu are nimic sen­ nu numai ideale, dar efectiv ria lor identitate cetăţeneas­ La aceasta aş dori să a- rare de lungă durată pe care exprim mulţumirile noastre între cele două ţări ale noas­ limba dumneavoastră aceeaşi
timental şi retoric, dar se ex­ politice şi s-au desfăşurat pe că, şi-au transformat organi­ daug, Domnule Preşedinte, le-am semnat astăzi sînt che­ pentru ospitalitatea şi primi­ tre angajamentului de a în­ rezonanţă a limbii latine. Noi
primă şi se traduce printr-o zarea de stat, au armonizat că spiritul nou pe care ţara mate tocmai să pună bazele rea de care ne-am bucurat, tări în continuare legăturile nu putem să nu vorbim de
conştiinţă asemănătoare a va­ firul aceloraşi prietenii. în chip nou cerinţele şi valo­ dumneavoastră a ştiut să-l a- acestei noi istorii în relaţiile să exprim convingerea că în­ noastre culturale, ştiinţifice, frăţie. La identitatea de ve­
lorilor de apărat, de afirmat Mai recent, la încheierea rile independenţei naţionale . ducă între naţiuni are o sa­ dintre popoarele noastre. Iată ţelegerile la care am ajuns economice şi pe toate celelal­ deri în ce priveşte raporturi­
şi de relevat, în strădania primului război mondial, cu acelea ale unei mai largi voare antică şi îşi află ră­ de ce doresc să declar la a- vor servi de minune cauzei te planuri.
continuă de construire a u- pacea impusă şi controversa­ şi mai închegate conlucrări dăcinile în acea dimensiune popoarelor noastre, cauzei co­ Trebuie să vă spun nu nu­ le internaţionale se adaugă
nei realităţi sociale mai drep­ tă a însemnat pentru cele internaţionale. şi tradiţie de universalitate a cest dineu dat în cinstea laborării şi păcii (Aplauze). mai dumneavoastră, aşa cum acele sentimente profunde ale
legăturii de sînge, care tre­
te si mai umane, în cadrul două ţări înfăptuirea deplină Faptul că toate acestea culturii române, latinitatea. dumneavoastră, domnule pre­ Doresc să ridic acest pa- am spus-o, dar şi conaţionali­
1
ţărilor noastre, în ambianta a unităţii naţionale, dar a s-au înfăptuit pentru ţările Şi în acest mod tradiţia de­ şedinte, şi a doamnei Leone, lor mei, sincera şi călduroasa buie să rămînă încredinţate
legăturilor istorieo-politice -rin deschis noi probleme şi a so­ noastre în ambianţa unor o- vine istorie contemporană, har în cinstea dumneavoas­ istoriei, să trăiască în senti­
f a celorlalţi oaspeţi, că no! tră, domnule preşedinte, şi a apreciere asupra convorbiri­ mentul nostru latin, în prie­
care se situează cele două licitat noi încercări care au rientări ideologice, realităţi continuitatea culturală are o lor pe care am avut onoarea tenia noastră.
ţări, în realitatea europeană avat cu toate deosebirile politice şi perspective istori­ semnificaţie dinamică, referi­ sîntem deosebit de mulţumiţi doamnei Leone, pentru prie­ să le am cu dumneavoastră,
şi în cadrul mai larg al re­ dinţm? situaţiile naţionale ce diferite nu schimbă sen­ rea la Roma şi legitima în­ de rezultatele vizitei pe care tenia şi colaborarea dintre în cadrul" cărora am trecut Ridic paharul în sănătatea
laţiilor dintre toate popoarele specifice — evoluţii asemănă­ sul profund al acestei evo­ rudire cu civilizaţia sa pier­ o efectuăm în Italia. Sperăm popoarele român şi italian, în revistă toate problemele domnului Nicolae Ceauşescu,
Originile comune şi simili­ toare şi rezultate identice. luţii. de orice exagerare retorică şi că şi partea a doua a vizite! pentru colaborare şi pace în­ care privesc fie şi indirect preşedintele României a
tudinea eforturilor permanen­ Rezultate dramatice, pentru Diversitatea în unitate, ex­ capătă un înţeles deplin şi va fi tot aşa de fructuoasă. ţările noastre, cu diferitele doamnei Elena Ceauşescu. a
te în care România şi Italia că au trecut peste cerinţele primarea originală şi auto­ mereu actual. tre toate popoarele lumii, în noastre concepţii deosebite, eminenţilor colaboratori, pen­
se recunosc astăzi nu sînt forţelor populare, întrerupînd nomă a valorilor şi a căilor In acest înţeles, vizita Desigur, aşa cum am men­ sănătatea dumneavoastră, a dar paralele. tru fericirea naţiunii române,
singurele motive care apro­ posibilitatea unei dezvoltări alese sînt la fel de valabile, Dumneavoastră dobîndeşte o ţionat în cursul convorbiri­ tuturor ! (Aplauze îndelunga­ Eu sînt sigur că şi cea de-a pentru prietenia noastră tot
mai vie şi mai plină de pro­
pie ţările noastre. democratice, însemnînd tri- fie în interiorul unei 'tcele- importanţă ideală, în afară lor, popoarele noastre' au te). doua parte a vizitei dumnea­ gres ! (Aplauze).
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str, Dr. Petru Croza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cnîtură-sport) - Tiparul I. P. Deva.