Page 77 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 77
É D£ LECTURII
Proletari din toate fările, uniţi-vă!
I VIZITA PREŞEDINTELUI WIIIUIUI
III STAT, IVICIILAE CEAUŞESCU,
¡I ITALIA
Plecarea spre Genova
ANUL XXV Nr. 5 713 JOI 24 MAI 1973. 4 PAGINI - 30 BANI După suita manifestărilor Poate că nici o altă zonă ţişează. Un gest plin de căl
oficiale, a convorbirilor la nu este atît dc reprezentati dură umană, dar şi de o pro
nivel înalt, care au stat sub vă pentru a ilustra avîntul fundă semnificaţie, expresie
semnul înţelegerii reciproce economic, marile realizări pe a stimei şi respectului re
şi al caldei cordialităţi, după drumul progresului, pentru a ciproc, a trăiniciei relaţiilor
semnarea unor documente de întregi imaginea Italiei con dintre ţările noastre. Gazdă şi
excepţională însemnătate pen temporane, aşa cum este oaspete fac urări de fericire
Tineretul tru evoluţia viitoare a rapor „triunghiul industrial" Ge şi prosperitate pentru popoa
nova — Torino — Milano,
rele român şi italian.
turilor de colaborare şi prie
tenie româno-italiene, pe cele trei etape succesive în Elena Ceauşescu îşi ia un
rîndul
său,
tovarăşa
La
scrise
itinerarul
vizitei
pe
prim plan situîndu-se Decla
si istoria raţia solemnă comună, ca p r e ş e d i n t e l u i Nicolae călduros rămas bun de ta
Ceauşescu.
racterizată de presa italiană
doamna Vittoria Leone.
drept „o adevărată cartă a ...Roma. Palatul Quirinale. In sunetul trompetelor, cor
prieteniei, un codice etic de P r e ş e d i n t e i >e Nicolae tegiul oficial, escortat de mo-
comportament internaţional", Ceauşescu şi tovarăşa Elena tociclişti. se îndreaptă spre
miercuri a început cea de-a Ceauşescu străbat, împreună aeroportul Ciampino.
Este ştiut că nici un pro treprinderi sau populaţiei. doua parte a vizitei oficiale a cu preşedintele Giovanni
ces productiv nu se poete Privite în contextul noi Ridicarea calităţii p r e ş e d i n t e l u i Nicolae Leone şi soţia sa, Vittoria Şi aici, conducătorului
desfăşura eficient dacă nu lor reglementări şi al im Ceauşescu şi a tovarăşei Leone, fastuoasa sală „Coraz- României socialiste i se dau
are asigurat necesarul de perativelor creşterii efi Elena Ceauşescu. Prilej pen zieri", îndreptîndu-se spre onorurile militare.
materii prime în cantităţile cientei economice în toate tru oaspeţii de onoare români curtea de onoare, unde are La ora 10 şi 50 de minute
domeniile de activitate, u- minereului de fier-datorie avionul special, pus la dispo
şi calităţile impuse de pro de a cunoaşte nemijlocit loc ceremonia de rămas bun.
nitătile productive din ju munca şi realizările harnicu O gardă militară, cu muzi ziţie de preşedintele Italiei,
dusul finit şi dacă pro deţul Hunedoara au ma lui şi talentatului popor/ ita că şi drapel, prezintă onorul. îşi ia zborul spre Genova.
a întregului colectiv liei. al oamenilor săi munci de stat ale României şi Ita români, cu persoanele oficia
ducţia obţinută nu are nifestat o preocupare spo- lian, de a vedea chipul Ita Răsună acordurile imnurilor împreună cu înalţii oaspeţi
CONTRACTAREA conştient de marile sarcini pe care le are de înfăptuit — tori, cultura, gîndirea şi arta liei Cei doi şefi de stat trec le care-1 însoţesc pe preşedin
Colectivul întreprinderii miniere Hunedoara este deplin
tării gazdă „Acest chip al
în revistă garda de onoare,
tele Nicolae Ceauşescu în vi
de a extrage şi prelucra minereu de cea mai bună calitate Italiei, care poate să rămînă înclinîndu-se în faţa drapele zita sa în Ttalia, ia bordul
navei aeriene se află minis
lor.
în inima şi sufletul dumnea
— şi depune eforturi stăruitoare în această privinţă. Rezul voastră", cum spunea pre P r e ş e d i n t e l e Nicolae trul secretar de stat Giulio
materiilor prime, materialelor tatele bune înregistrate la finele anului 1972 sînt conti şedintele Giovanni Leone. a- Ceauşescu şi preşedintele Cajati, precum şi Antonino
nuate şi amplificate în acest an hotărîtor pentru realizarea „tintare dresîndu-se şefului statului Giovanni Leone îşi strîng cu Restivo. ambasadorul Italiei
cincinalului înainte de termen. In perioada primelor patru român. cordialitate mina, se îmbră la Bucureşti.
şi producţiei finite să se luni am obţinut apreciabile depăşiri ale sarcinilor de pro
ducţie, ceea ce ne dă'garanţia că planul şi angajamentul
înfăptuiască în timp optim, anual vor fi onorate exemplar. Astfel, la producţia globala României“ Sosirea la Genova
am înregistrat un spor de 4 137 mii lei, la producţia marfă
vîndută şi încasată de 4 131 mii lei, iar la minereu de fier
brut — 29 920 tone. De remarcat şi faptul că a crescm
In şirul manifestărilor de e-
cu maximum de responsabilitate! sensibil calitatea minereului extras. ducare patriotică a tineretu După 50 minute de zbor, Strins in chingi între munte rui act de naştere a fost
Pentru a spori în continuare calitatea minereului brut, lui iniţiate sub genericul „Ti avionul aterizează pe pista şi mare, oraşul a căutat, în semnat In 1544. Aici, In ve
comitetul de partid, comitetul oamenilor muncii şi comite neretul şi istoria", aseară In aeroportului Genova. ultima vreme, să respire în cinătatea mării, de unde au
contractată desfacerea, da rită pentru pregătirea pro tul sindicatului au consultat pe cei mai buni maiştri,_ bri Piaţa Unirii din Deva a avut
că produsele fabricate nu ducţiei pe 73, prin con gadieri, mineri şi au declanşat o mobilizatoare acţiune, loc un impresionant recital La coborîrea din avion, alte orizonturi, evadînd pe pornit şi spre Pontul Euxin
se justifică ea valori de tractarea în termene opti declarind luna mai — „Dună a calităţii minereului de fier". de versuri şi cîntece revolu- preşedintele Consiliului de verticală. De aici, şi imagi corăbierii genovezi, adueînd
întrebuinţare pentru socie me a bazei tehnico-mate- Sîntem bucuroşi să constatăm acum, după mai bine de ţionar-patriotice la care şi-au Stat . şi tovarăşa Elena nea sa de metropolă moder mărfuri Ţărilor Române, se
tate. Aşa stînd lucrurile, riale şi a produselor fini dat concursul recitatori ar Ceauşescu sînt întîmpinaţi şi nă, investită cu toate atribu află zona industrială, domina
este firesc ca toate între te. Majoritatea întreprin două decade din această lună, că rezultatele sînt bune, în tistici, corurile reunite ale salutaţi eu deosebită căldură tele civilizaţiei contempora tă de şantierele navale. de
prinderile productive, con derilor şi-au acoperit prin evidentă creştere faţă de lunile trecute. Dacă în lunile cadrelor didactice, liceelor de prefectul oraşului Genova, ne. Masivele „Grattacieli", combinatul siderurgie „Oscar
ducerile acestora să se contracte aproape integral ianuarie şi februarie s-au înregistrat neajunsuri privind pedagogic şi „Decebal", fan Giancomo Veglia, de Gian- construcţii din beton şi sti Sinigaglia“ din cadrul grupu
preocupe intens pentru ca necesarul de materii prime ritmicitatea livrării minereului către Uzina de preparare fara clubului sindicatelor. carlo Piombino, primarul o- clă, s-au încastrat parcă în lui „Italsider". înscris pe a-
în momentul începerii pe şi materiale cu mult îna de la Teliuc, precum şi conţinutul mare de steril in mine Acţiunea, închinată revolu raşului Genova — cu soţiile, roca muntelui. Alături de ele, genda vizitei preşedintelui
rioadei de plan să dispună inte de începerea perioa reu, care au grevat asupra situaţiei cconomico-financiare ţiei de la 1848 din Transil precum şi de alte oficialităţi palatele de marmură, cu co Nicolae Ceauşescu, acest gi
pe de o parte de necesa a întreprinderii, aceste stări de lucruri nu se mai întîm- vania, a prilejuit, prin in locale civile şi militare. O loane şi arabescuri, cu gră gant industrial ocupă o su
rul de materii prime, ma delor de plan. In trimes- plă acum. Comitetele de partid de la Ghelar şi Teliuc, termediul scenariului semnat companie cu drapel prezin dini ascunse după palmieri. prafaţă de aproape un mi
teriale combustibili, piese LAZAR FILIP de Nicolae Gastone, secre tă onorul, în timp ce se in Iar din bulevardele largi, i- lion şi jumătate de me
de schimb etc., iar pe de (Continuare in pag. a 3-a) secretarul comitetului de partid tar literar in cadrul Teatru tonează imnurile de stat ale nundate de unda verde a ve tri pătraţi, dintre care
altă parte să aibă convin v, Ing. PAUL POPESCU lui de estradă Deva, intilni- României şi Italiei. getaţiei mediteraneene, por mai bine de o treime re
gerea că produsele fabrica ZEVEDEI ŞTEF directorul I.M. Hunedoara rea cu pagini glorioase de „Genova Superba", stră nesc, ea nişte raze, ulicioare prezintă teren smuls apelor
te pot fi vîndute, că aces directorul Direcţiei judeţene de istorie, memorabilele eveni veche aşezare ligură rîvnită strimte, pe alocuri doar de mării prin impresionante lu
de cartaginezi, republica în
tea sînt necesare altor în- statistică (Continuare in pag. a 3-a) mente ale acelui an, cunos floritoare de acum cîteva 2—3 metri, cu case scunde. crări de îndiguiri. In . aspra
Este Genova de altădată, ca
bătălie cu marea, omul a ieşit
cut nouă tuturor, ce au a- veacuri, pe care o pizmuiau re aduce trecutul în prezent. biruitor.
vut loc in Transilvania dar şi
'V dogii veneţieni, locul de Dar faima şi mîndria Intrat în funcţiune în’-1953,
în Ţările Române de peste unde au pornit spre Sicilia oraşului o constituie şi
exportului pe primele munţi, fixîndu-se in felul a- cei 1 000 de garibaldieni cu combinatul este dotat cu teh
In marea întrecere so cesta o imagine de ansam astăzi portul, vegheat ea nică modernă şi produce, a-
cialistă de realizare a cinci luni ale anului blu a amplei mişcări revo focul sacru al libertăţii în un paznic solitar de bă-
cincinalului înainte de Economia judeţului a realizat planul pe şi-au adus contribuţia luţionare româneşti. inimi, se înfăţişează privirilor nual peste 2 000 000 tone de
termen, oamenii mun şi Centrala cărbunelui Versuri din cunoscute poe ca un imens amfiteatru. trînul far Lanterna, al că oţel.
cii hunedoreni obţin noi 5 luni la export cu 10 zile mai devreme Petroşani, întreprinde zii, imnuri patriotice, Jură-
şi importante succese. rea minieră Hunedoara, mîntul revoluţionarilor arde
'Acordind o deosebită a- întreprinderea chimică leni rostit de Avram lancu, La combinatul siderurgic
tenţie activităţii de ex plan Ia export aferen natul siderurgic Hune realizările din anul Orăştie, „Vidra" Orăş înfăţişate de recitatori pe un
port, onorînd în' ter te primelor cinci luni doara, care a livrat be 1972, C.S.H. continuă la tie, întreprinderea dc ton patetic, reluate de coruri,
men şi de bună calita al.e anului. neficiarilor externi pro cote tot mai înalte materiale de construcţii au emoţionat profund şi în ,Oscar Sinigaglia“
te comenzile parteneri Intre unităţile cu ce duse suplimentare in fructuoasa-i activitate, Deva (fostele T.P.B. şi flăcărat pe cei prezenţi. 99
lor de p-este hotare, e- le mai mari realizări la valoare de 6,5 milioane în cadrul căreia expor I.M.C. Bîrcea), com Crezul, ideile înaintate
conomia hunedoreană a acest capitol, pe pri lei valută. Unitate eco tul ocupă un loc prin plexul intercoopcratist pentru care au luptat marii La intrarea în incinta com devină una din uzinele cele Apoi, în semn de caldă
realizat cu 10 zile mai mul loc se situează şi nomică de prestigiu, cipal. Orăştie şi alte unităţi bărbaţi ai vremii au animat binatului, preşedintele Consi mai moderne din Europa. preţuire şi stimă, preşedinte
peste ani pe luptătorii pen
devreme sarcinile de de această dată Combi fruntaşă pe ţară pentru La bilanţul pozitiv al economic«. tru dreptatea şi libertatea liului de Stat este întîmpinat Vom fi foarte bucuroşi să in lui Nicolae Ceauşescu i se
poporului nostru. Lupta ior de aplauzele vii ale unui mare tensificăm şi să adîncim înmînează o plăcuţă de aur
continuă a găsit în clasa număr de muncitori. Clasa schimbul de experienţă cu reprezentînd simbolul atomu
muncitoare din România, în muncitoare italiană aduce o- tehnicienii români, schimbul lui de oţel, cu inscripţia t
frunte cu partidul comunist, magiul său conducătorului de idei şi de informaţii ce se „Preşedintelui Consiliului de
dovedi
statului nostru, României so
dezvoltării
utile
pot
Socialiste
EFECTUAREA PRIMEI PRAŞILE un continuator demn, încer cialiste şi poporului său prie ' economice a ţărilor noastre. Stat al Republicii Ceauşescu,
Nicolae
România,
cat, care cu clarviziune şi
cuvîntul,
competenţă a condus poporul ten. Luînd apoi preşedintele Apoi, oaspeţii sînt invitaţi Italsider, combinatul 23 Oscar
Radaelli,
Enrico
Sinigaglia.
mai
Genova,
ESTE HOTARÎTOARE pină la victoria finală, fău grupului Italsider, societate în clădirea principală. Aici, 1973".
rirea unei noi orinduiri, cea
Giorgio
directorul
Maestrini,
de
cu
capital
participaţie
combinatului, a dat explicaţii
continuare,
In
socialistă.
preşedin
Astăzi, partidul nostru, în stat. din care face parte şi în faţa unei machete asupra tele Consiliului de Stat,
combinatul
Siniga
„Oscar
a
şl
PENTRU SOARTA RECOLTEI ! frunte cu secretarul său ge glia", a urat, în numele ce organizării producţiei moderne principalele secţii ale combi
Nicolae Ceauşescu, a vizitat
tehnice
procedeelor
neral, t o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu, dă o înaltă a- lor 48 000 salariaţi ai grupu utilizate. Combinatul are pro natului, interesîndu-se îndea
lui, un călduros bun sosit
numai 50 la sută, iar cea
Se cunoaşte bine că apli © Aplicarea acordului global — puternic manuală s-a efectuat pe 30 la preciere acţiunii înaintaşilor înalţilor oaspeţi. „Sîntem priul său port, în rada căruia proape de productivitatea u-
pot acosta nave cu un de
organizarea
care au luptat şi s-au jert
nor
utilaje,
de
carea primei praşile este o fit pentru cauza poporului. deosebit de onoraţi de vizita plasament de 60 de mii de procesului de producţie şi re
lucrare decisivă pentru soar factor mobilizator sută din terenurile ocupate Proiecţia de film care a a- dumneavoastră, domnule pre tone, şi posedă trei furnale zultatele obţinute.
ta recoltei. Iată de ce este cu această cultură. Exemplul vut loc a readus secvenţe şedinte, şi sîntem fericiţi să înalte de mare capacitate.
necesară intervenţia operati • Cooperatorii din Cristur au încheiat oferit de f.A.S. Mintia, unde ale unor astfel de manifes vă avem ea oaspete. Cunoaş In tot timpul vizitei, con
Dispunînd de o oţelărie de
vă — atunci cînd buruienile prima praşilă mecanică şi manuală la sfecla de lucrarea respectivă s-a înche tări — de omagiere şi cin tem activitatea dumneavoas mare capacitate, de laminoa ducătorului României socia
iat, denotă că printr-o bună
nu au ajuns să dijmuiască organizare a muncii şi folosi stire a înaintaşilor. tră multilaterală şi importan liste i s-a făcut pretutindeni
producţia de sfeclă, cartofi, zahăr rea judicioasă a forţelor e- In final, cei de faţă s-au tă şi vă stimăm tn mod sin re la cald şi la rece, de o o deosebit de călduroasă pri
porumb etc. — la întreţinerea xistente este posibil ca inter prins într-o imensă horă a cer. Ştim. de asemenea, că în linie automatizată de cosito- mire din partea muncitorilor.
fiecărei culturi. Intr-o serie • In I.A.S. — un ritm alert la întreţine venţia la combaterea buruie unirii încinsă in jurul pieţei. România se depun eforturi rire electrolitică, combinatul Am asistat la scene emoţio
de cooperative agricole şi rea culturii porumbului nilor să fie promptă şi e- pentru dezvoltarea cu succes are o producţie variată de nante. Oamenii îşi părăseau
ferme de stat un asemenea ficac-e. Porumbul reprezintă a industriei siderurgice. Ur table zineate şi cositorite, pentru cîteva clipe locurile
deziderat îşi găseşte cores stabilită (40 de hectare). prăşit la C.A.P. Hărău şi cultura de bază la întreţine mărim cu simpatie şi mult ţevi trefilate, oţeluri speciale. de muncă, bucuroşi să strîn-
pondent în fapte. Demn de remarcat este că Banpotoc. In ceea ce priveşte rea căreia se cere acţionat Alte manifestări interes dezvoltarea producti Gazdele relatează despre gă mîna oaspetelui mult sti
mat, să-l salute ca pe un
Inginerul Liviu Gîrbea, pe unele suprafeţe cooperato întreţinerea culturii cartofi cu maximă operativitate, fo vă şi tehnologică a uzinelor relaţiile economice stabilite prieten apropiat. Tovarăşul.
preşedintele consiliului inter- rii au trecut Ia prăşit fără să lor, praşila este avansată şi la losind cu randament sporit din ţara dumneavoastră, în cu ţara noastră, subliniind cu Nicolae Ceauşescu a răspuns
evoluţia
de
per
cooperatist Deva, remarca in mai aştepte intrarea înainte C.A.P. Hărău. In schimb, la mijloacele mecanice. Pînă cultural-educative deosebi a marelui combinat satisfacţie marile posibilităţi în repetate rînduri cu priete-
spectivă,
teresul sporit pe care coope a utilajelor mecanice. Tot la C.A.P. Şoimuş s-a creat un ieri, prima praşilă s-a rea
ratorii şi mecanizatorii îl această cooperativă, mecani decalaj apreciabil între pra lizat pe 360 hectare, din care siderurgic de la Galaţi, des care există pentru lărgirea şi
manifestă faţă de întreţine zatorul Gheorghe Beteag lu şila mecanică şi cea manuală, 150 aparţin fermelor I.A.S. Casa de cultură din Bracf' tinat, încă de pe acum, să diversificarea lor. (Conlinuare in pag. a 4-a)
rea culturilor, ca urmare a crează intens cu sapa rotati iar la C.A.P. Bîrsău lucrarea Simeria. a găzduit pe participanţii la
aplicării acordului global — vă la cultura porumbului, e- este abia în faza de început. Important de reţinut este o altă acţiune cultural-edu-
factor stimulator în obţinerea xistînd condiţii ca peste 1—2 De cîteva zile, importante că orice întîrziere la pră cativâ. Este vorba de pro
de producţii sporite. Avînd zile să se treacă şi la praşila forţe şi mijloace s-au con şit se soldează cu dimi iecţia de diapozitive pe te
centrat la întreţinerea cultu
nia „Desfăşurind Columna lui
repartizate suprafeţele de cul mecanică şi manuală. O mo rii porumbului cu sapa rota nuarea simţitoare a recoltei, Traian". A vorbit Larisa Ne- Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
turi pe formaţii de lucru şi bilizare susţinută la întreţi tivă, lucrare care se desfă buruienile consumînd o mare moianu de Ia Muzeul de is
braţe de muncă, oamenii cu nerea culturilor se întîlneşte, şoară din plin pe ogoarele parte din rezervele de hrană torie al R.S.R.
nosc ce sarcini de producţie de asemenea, pe ogoarele C.A.P. Bîrcea Mică, Şoimuş şi ale culturilor agricole. Iată cu Francesco De Martino
le revin şi ce retribuţie vor C.A.P. Deva, unde pe mai altele. de ce efectuarea în condiţii
mult de 90 de hectare ocupa
primi conform angajamente întreţinerea culturilor pola ireproşabile a praşilei la toa
lor încheiate. Efectul organi te cu cartofi şi sfeclă de rizează şi preocupările lucră te culturile este o lucrare Azi, în programul manifes Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Socialist Italian, exprimîn- schimb de păreri In legătu
zării temeinice a aplicării a- zahăr s-a făcut praşila I me torilor din întreprinderile a- căreia se impune ca organele tărilor din ciclul „Tineretul şi secretar general al Partidu du-se hotărîrea comună de a ră cu unele probleme ale vie
cordului global se face pu canică şi manuală — lucrare gricole de stat. La cartofi comunale de partid şi de istoria" figurează, la Hune lui Comunist Român, s-a în- se acţiona şi în viitor pentru
ternic simţit îndeosebi la care este aproape încheiată. stat, conducerile C.A-P-, I.A.S. doara, un simpozion „Dimi- tîlnit, miercuri dimineaţă, cu ţii internaţionale Şi ale miş
Ieri s-a început şi lucrarea prima praşilă mecanică este şi S.M.A. să-i acorde o deo a-şi aduce contribuţia la ex cării muncitoreşti. In acest
C.A.P. Cristur — unitate ca cu sapa rotativă la porumb. realizată pe mai mult de 360 trie Cantemir — mare cărtu Francesco De Martino, secre tinderea pe multiple planuri context, a fost subliniată im
re a încheiat prima pe con hectare, ceea ce reprezintă a- sebită atenţie, de promptitu rar şi ginditor român", iar Ia tar naţional al Partidului So a raporturilor de prietenie şi portanţa eforturilor forţelor
siliu praşila I mecanică şi La sfecla de zahăr, suprafeţe proape întreaga suprafaţă dinea $ calitatea intervenţi Deva, în Piaţa Victoriei, au cialist Italian. colaborare dintre România şi democratice şi progresiste
manuală la cultura sfeclei de reduse — cuprinse între 5—10 stabilită. Importante forţe şi ilor pentru stîrpirea buruieni loc proiecţii in aer liber ale In cadrul convorbirii ce a Italia, în interesul celor două pentru destindere şi securita
zahăr pe întreaga suprafaţă hectare — au mai rămas de mijloace sînt concentrate la lor din lanuri depinzînd ho- filmelor „Avram lancu" şi avut loc cu acest prilej au popoare, al cauzei păcii, în
întreţinerea sfeclei furajere, „Dacii". fost abordate probleme ale te tn Europa şi în lume.
tărîtor soarta recoltei viitoa ţelegerii şi cooperării inter
deoarece praşila I mecanică re de cereale, plante tehnice dezvoltării în continuare a naţionale. Intîlnirea s-a desfăşurat în
relaţiilor dintre Partidul Co
este aplicată în proporţie de şi legume. munist Român şi Partidul Totodată, a avut loc un tr-o ambianţă de prietenie şi
cordialitate.
„CROSUL POŞTAŞILOR" triotică, împărţiţi In bri SEARA EDUCATIV- pentru desemnarea cam
P A G I N A A l l - A găzi de muncă ca pe un DISTRACTIVÄ pioanei judeţene de Ju VREMEA
La Haţeg a avut Ioc un adevărat şantier, fiecare a niori la fotbal.
concurs Inedit : „Crosul transportat nisip, zgură şi Se vor întîlni echipele
poştaşilor", la care au praf de cărămidă, mate La clubul tineretului din Constructorul Hunedoara, Pentru 24 ore
luat parte toţi factorii rial necesar la amenaja cadrul I.C.S. Hunedoara a cîştigătoarea seriei Valea
rea terenului. De jur îm
Curier poştali care aparţin de o- prejurul terenului s-a fost organizată o seară e- Mureşului, şi Minerul Vul duroasă, frumoasă şi căl
Vreme
ficiul Haţeg.
cerul
mai
cu
Traseul care trebuia plantat iarbă pentru ga ducativ-distractivă din ini can, liderul seriei Vaica mult senin. Vint slab din
Jiului.
parcurs, în lungime de zon. ţiativa comitetului U.T.C. vest. Temperatura minimă
din unitate. Cu acest pri
peste 2 km, trecea prin va fi cuprinsă Intre 14 şl
social- centrul oraşului, trecătorii EVOCARE „1848" lej a avut loc un recital EXPOZIŢIE 18 grade. Iar cea maximă
aplaudînd cu căldură stră de poezie patriotică, s-au intre 25 şi 32 grade.
dania concurenţilor. Pe La Clubul întreprinderii purtat discuţii privind li LA HUNEDOARA
primele trei locuri s-au de industrializare a lap nele aspecte de comporta
de
muncă
locul
ment
la
Casei
cultură
cetătenesc Mlron Dăncescu şi Zamfir telui Simeria, In prezenţa şi în societate, urmate de din Hunedoara de găzduieşte Pentru următoarele
Holul
clasat loan Drăgucian,
3 salariaţilor, a avut loc o
Avrămonl. evocare „125 de ani de la dans. expoziţia a de tablouri de din două zile
la
artistului
timbre
^ Fapte ELEVII PE ŞANTIER revoluţia din 1848“, reali Teatrul Naţional din Cluj
zată
profesorul
Remus
de
Moldovan de la liceul din BARAJ PENTRU DESEM — Liviu Doctor. După ce Vreme frumoasă şi căl
Atitudini Atît pionierii cit şi ute- localitate. După cum ne NAREA CAMPIOANEI JU au atras atenţia unui nu duroasă. Izolat, in cursul
meros public, în expoziţi
Cooperativa agricolă de producţie din 'roteşti este cea mai ciştii Şcolii generale din informează Viorica Andre- DEŢENE DE JUNIORI ile din municipiile Deva după-amlezelor, ploi slabe
marc cultivatoare de cartofi din judeţul nostru. Anul acesta aici Roşcani au depus un e- iaş, secretara organizaţiei Temperatura minimă va
oscila între 13 şi 18 gra
s-au plantat 100 ha cu cartofi. Plantele au răsărit uniform şi @ Soluţionări fort susţinut in vederea U.T.C., manifestarea, la şi Petroşani, originalele de. Iar cea maximă între
se dezvoltă bine. Mecanizatorul Ion Mihuţoni. care are anga pregătirii terenului de care au luat parte nume Azi, Ia Haţeg, începînd lucrări din timbre pot fi
jată această cultură în acord global, execută cu multă atenţie $ Răspunsuri sport. Zilnic, prin nume roşi tineri, s-a bucurat de cu orele 15,39, se va des vizionate, timp de două 26 şi 3# grade. Vînt slab
lucrările de întreţinere. Folosind din plin timpul bun de lu roase ore de muncă pa un frumos succes. făşura meciul de baraj J săptămîni, la Hunedoara. din sud-vest.
cru, el a efectuat prima praşilă pe întreaga suprafaţă.