Page 78 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 78
isassMsssssc rSEBESsraaRKQR rr]MY^xs.n^\m,vxóVZrzrTX'23H^!LZZad:&!J¡£&^i^-.'X^^ r ---’Sm3g<%SaaBtDB&3BWtikttaA*. ¿ BSMfot&B
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Mr. 5 713 © JOI 24 MAI 1973
Soluţionări
Răspunsuri
In punct alimentar
•• V. . • . Í ■_ :. . .; .. ; < . '
:
înformafii, nofe, reportaje de la
suferinţele ere singura doar cu numele
CORESPONDENŢI! SOŞTS! VOLUM!
Pentru buna aprovizionare
9 cu alimente a minerilor care
situaţia sa
vinovată le intră in schimb, la toate gu
rile de mină ale I.M. Barza
oamenilor şi... mediei care le agravează CI AKCAIK SI MRE mentare. In general, acestea
au fost înfiinţate puncte ali
corespun
Cu fiecare caz care s-a
ia
examinarea
dispus
s-a
ivit, am afirmat dreptul in şi pe baza hotărîrii aceste sînt aprovizionate găsind aici
zător,
minerii
tangibil al fiecărui cetăţean tuturor salariaţilor serviciu Ploile abundente din săptă- porte pămînt pentru înălţa mezeluri, produse lactate,
al statului nostru de a se lui, cu scopul de a organiza mîna trecută au făcut ca a- rea şi consolidarea digului dulciuri, pîine etc., în stare
Cu ctteva zile în urmă, bătrînul Antonie Cu sprijinul Comitetului orăşenesc de siza organele de partid şi cu ei cursuri de perfecţio pele multor rîuri să iasă din de apărare a localităţii. Zeci proaspătă şi în cantităţi su
Bacheş, din satul Bobîlna, a părăsit spitalul partid Haţeg am cercetat această scrisoare. de stat ori de cîte ori se nare profesională. Nici una albia lor. Cerul greu de nori de saci s-au umplut cu nisip ficiente.
din Deva, unde fusese internat pentru o in „Cele relatate în scrisoare se adeveresc — consideră lezat în drepturi dintre salariatele respecti îşi scutura în continuare şi s-au aşezat pe marginea Nu aceasta este însă situa
tervenţie chirurgicală urgentă şi deosebit de s-a concluzionat în urma cercetărilor. Me le sale. Acest dialog încar vului serviciu n-a întrunit ploaia deasă. Se anunţau a şoselei. ţia peste tot. Unul dintre
grea. La anii dumnealui, de reuşita acestei dicul Adrian Popovici a avut o atitudine că cu o înaltă răspundere punctajul minim necesar, fi periclitate mii de hectare 12—13 mai. Acţiunea conti punctele alimentare, care
intervenţii îi depindea viaţa. înainte de a nesănătoasă faţă de bolnava Veturia Blen civică atit pe cel căruia i dar Eva Csiki şi încă o sa de culturi, bunuri materiale, nuă cu sute de oameni cu. funcţionează după un „pro
pleca acasă, omul s-a prezentat la redacţie. se prezintă problema, cît şi lariată au obţinut cel mai localităţi din cadrul judeţu zeci dc maşini. Digul, pe o gram propriu", sau mai bine-
— Doi medici m-au însănătoşit: loan tea. Pentru această abatere a fost pus în pe cel care reclamă un slab punctaj. Evident, cînd lui. Comuniştii, toţi oamenii lungime de aproape un kilo zis fără nici un program, este
Moza şi Viorel Băda. Datorită lor sînt astăzi discuţia colectivului de muncă din spital. drept existent sau numai s-a pus problema restruc muncii, erau chemaţi de ur metru, se consolidează, creş cel de la Hărţăgani, gestio
aici. N-am să le pot mulţumi cum se cuvine I s-a atras serios atenţia asupra atitudinii presupus ; căci restabilirea turării a două posturi la genţă la o mare datorie pa te pe unele locuri cu peste nat de Gheorghe Jude. Ra
niciodată. Dar cîteva cuvinte aş vrea să le sale greşite în relaţiile cu bolnavii". adevărului cere timp şi serviciul contabilitate, au triotică, umană şi obştească un metru. Zeci de conducători reori acest punct alimentar
posturile
restructurate
fost
muncă, iar dacă reclama-
spun ! Le mulţumesc din suflet. „Intr-o seară am avut o hemoragie puter ţia nu se adevereşte, timpul celor care au dovedit, atît — apărarea împotriva furiei auto din Ilia şi satele înveci poate fi găsit deschis, nu
nate au lucrat pînă seara tîr-
apelor.
„Am fost internat, în stare gravă, la spi nică. Am rugat un vecin care are maşină să şi munca sînt cheltuite za prin neîndeplinirea unor Seara zilei de 10 mai. Mu ziu. Enumerăm între ei pe mai mult decît o dată sau
de două ori pe săptămînă.
talul din Simeria. Eram în comă. Aveam mă ducă la spitalul din Haţeg. Binevoitor, darnic. sarcini de serviciu cît şi reşul, în cîteva ore, şi-a săl Constantin Andreieş, Ion Mi- Atunci cînd gestionarul îşi
puţine şanse de scăpare. Numai datorită omul m-a ajutat. La spital, medicul de gardă Eva Csiki, fostă salariată prin rezultatul examinării, tat apele dincolo de maluri. tiţă Simion Bistrian, Mihai mai aminteşte să ia lacătul
intervenţiei prompte, priceperii şi dăruirii m-a tratat cu multă indiferenţă, apoi mi-a la serviciul contabilitate al slabă pregătire profesiona Undeva în „şîdeaşca“ Iliei, Naşte, Ioan Popa, Titus Chep- de pe uşă, înăuntru nu pot
lă.
trosu, Gaşpar Maier, Moi se
U.E.I.L.
Hunedoara,
fostlei
medicilor, asistentelor şi surorilor am fost spus să plec acasă. Deoarece mă simţeam s-a prezentat organelor de Acesta este adevărul, a- şcoala de şoferi profesionişti Donc, Ion Muraru, Gheorghe fi găsite decît nişte conserve
readus la viaţă" — ne scria pensionarul rău, era şi noapte, eu l-am rugat să mă in partid şi redacţiei ziarului ceasta era principala cauză avea o crescătorie de porci. Hogman ş.a., pe excavatoriş- şi, eventual, unele dulciuri al
Peste 40 de capete. Paznicul
loan Bedea, din Simeria, str. Traían, nr. 80. terneze. A refuzat, vorbindu-mi foarte urît nostru cu următoarea pro a „nedreptăţii“ care i s-a Gheorghe Avram, prezent la tii Gheorghe Funaru şi Adolf căror termen de garanţie este
— A fost un caz deosebit de grav — su şi în bătaie de joc. M-am întors acasă. blemă. făcut Evei Csiki. El a fost datorie, a observat noaptea Schultz. Organele judeţene şi expirat de mult.
De fapt şi firma acestui
blinia dr. Vasile Oprean, medicul director Toată noaptea am avut hemoragie. Diminea lui In luna decembrie a anu stabilit prin cercetarea cu că valurile Mureşului sînt a- cele locale, prezente la faţa mic magazin, firmă care cu
locului, au simţit în aceşti
desfăcut
i
trecut
răbdare a fiecărei afirmaţii
s-a
al spitalului din Simeria. Cu toată terapia ţa am revenit la spital. Cînd m-au văzut contractul de muncă pentru a oamenilor care cunoşteau proape. Se cerea acţionat re oameni pe comuniştii de nă greu mai poate fi citită, do
pede. In acest spirit, pazni
intensivă aplicată, după 48 de ore de la medicii s-au mirat de starea în care eram neîndeplinirea unor sarcini problema în discuţie, prin cul a încercat să scoată por dejde, pe oamenii plini de vedeşte că şi ceea ce se gă
internare bolnavul era tot în comă diabe şi m-au internat imediat. Sînt om bătrîn, de serviciu. S-a considerat consultarea membrilor de cii singur. A scos 10, dar şi-a abnegaţie şi dăruire. seşte în spatele ei are apro
tică acidocetozică. Dar n-am partid din organizaţia căre dat seama că singur nu va 14 mai. Apele Mureşului ximativ aceeaşi vechime ca
cedat nici o clipă. Abia du l: ia îi aparţinea. reuşi. Atunci a dat alarma. au scăzut, s-au retras în al-' şi ea.
pă 6 zile s-a reuşit reechi După orice judecată logi Deşi era noapte, mulţi i-au bia lor, dar munca la dig Minerii susţin că vînzarea
librarea bolnavului. In tot CONFRUNTĂRI ETICE b CONFRUNTĂRI ETICE că, Eva Csiki nu are drep sărit în ajutor, o parte chiar continuă. Mulţi dintre cei unor produse cum ar fi pîi-
timpul acesta, personalul me tul să învinovăţească pe ni dintre salariaţii şcolii, cum care şi-au desfăşurat cele 8 nea, mezelurile, se face la
dical a fost la căpătîiul lui. meni de faptul că i s-a sînt Traian Băbuţă, Ioan ore la locul de muncă sînt locuinţa gestionarului, situată
t
O contribuţie deosebită la salvarea vieţii lui am peste 64 de ani, dar n-am văzut demult nedreptăţită pentru măsura desfăcut contractul de mun Costea şi alţii. înainte ca a- prezenţi alături de ţăranii la peste un kilometru distan
loan Bedea au adus medicii Viorica Chio- aşa purtare urîtă faţă de bolnavi, cum s-au luată şi în scrisoarea adre că. Un loc de muncă s-a pele să înconjoare crescăto cooperatori la înălţarea digu
roglu, Cornel Stoica, loan Nicula, Ion Dîr- purtat cu mine" — scrie Beni Buldoni, din sată organelor de partid a găsit şi pentru dînsa la ni ria, porcii erau trecuţi dinco lui. ţă dc gura de mină, respec
jan, asistentele Mariana Tudor, Elena Huieţ, satul Ostrov, comuna Rîu de Mori. „explicat" cauzele „nedrep velul pregătirii sale, deşi lo de şosea, feriţi din calea — Acţiunea continuă şi-n tiv de locul unde, după toa
Elena Danciu. Şi acest al doilea caz de comportare ne tăţii“ ce i s-a făcut în toa dînsa a folosit cuvintele ce apelor. zilele următoare — ne spunea te legile în vigoare, ar tre
„Intr-una din zilele trecute m-am prezen corespunzătoare faţă de omul ajuns la sufe te felurile, nefăcînd însă le mai grele şi sfidătoare Vineri 11 mai. Apele rîului secretarul consiliului popular bui să aibă loc desfacerea
tat la policlinica spitalului- din Haţeg pen rinţă, întîmplat tot la spitalul din Haţeg, a nici o referire la carenţele spre a demonstra că cineva Mureş continuau să crească. comunal, Teofil Popa. Pînă mărfurilor respective.
fost cercetat cu sprijinul comitetului orăşe Se mai aude de asemenea
tru un consult medical, deoarece sînt sufe activităţii sale. are ceva cu dînsa. „In re O mulţime de locuitori ai în prezent s-au efectuat aici
rindă de mai mulţi ani — ne scria învăţă nesc de partid. „Cele relatate în scrisoare Un colectiv al Comitetu gimul socialist — arăta dîn Iliei au ieşit pe marginea şo peste 1 800 ore de muncă pa printre mineri că Gheorghe
toarea pensionară Veturia Blentea. Aştep- sînt reale. Doctorul Iosif Almaşi a avut dis lui judeţean de partid a sa intr-o scrisoare — este selei, pe digul de apărare. triotică. Vom continua cu Jude nici nu ar mai fi ges
cuţii neprincipiale cu bolnavul, care l-au cercetat cu toată răbdarea tionarul magazinului respec
tînd multă vreme la uşa cabinetului am nemulţumit pe Beni Buldoni, pe drept cu- inadmisibil ca să existe oa „Contemplaţia" a fost scurtă. evacuarea apelor ce mai băl
observat că medicul Popovicl a plecat de vînt. I s-a atras atenţia medicului să-şi şi cu toată com^fetenţa ne meni fără serviciu ; ziua Fiecare s-a întors acasă, a tesc pe terenurile agricole. tiv, conducerea acestuia fiind
mai multe ori din cabinet, reîntorcîndu-se cesară sesizarea reclaman de mîine a tuturor cetăţe luat o lopată, o sapă şi s-a I preluată de o fostă contabilă
schimbe atitudinea faţă de bolnavi, să ma tei. Nici un aspect din nilor este asigurată cu pri întors la dig. Peste 40 de MIRON ŢIC de la fosta cooperativă de
după mult timp. La un moment dat a des nifeste bunăvoinţă şi solicitudine faţă de ei, multele arătate în scrisoa sosinţă". Da, stimată Eva
chis uşa cabinetului şi a strigat nervos: să nu le provoace suferinţe în plus" — se re, n-a rămas nelămurit, Csiki, dar pentru ca să a- maşini au început să trans corespondent, Ilia consum Băiţa. Nimic rău în
aceasta. Minerii aşteaptă în
„Cine n-are bon să nu mai aştepte aici“. spune în răspunsul Comitetului orăşenesc nici o acuzaţie neverificată. vem cu toţii o zi de mîine să deschiderea punctului ali
Cum n-aveam bon, m-am adresat medicului : de partid Haţeg. Dar adevărul era altul de- sigură şi îndestulătoare tre mentar pentru ca să poată
— Vă rog frumos, domnule doctor, cel Patru exemple. Patru moduri diferite de cît cel despre care semna buie să privim cu curaj în duce cu ei în mină alimente
puţin să-mi luaţi tensiunea. a înţelege şi acorda ajutor omului ajuns la tara reclamaţiei încerca să fiecare zi în conştiinţa APtCULTURA—b îndeletnicire proaspete şi în cantităţi în
suferinţă. Deşi ultimele două — petrecute convingă. noastră şi să vedem dacă
— Am spus nu, nu rămîne ! — s-a înfuriat destulătoare.
el. într-un interval scurt şi la acelaşi spital ! — Carenţele din activitatea nu cumva ea a rămas în I
sînt tot mai izolate, este de datoria organi serviciului contabilitate al urmă faţă de cerinţele zi
— Dar atunci cînd am donat sînge v-aţi zaţiilor de partid din spitale, a medicilor, fostei U.E.I.L. Hunedoara lei de azi, cînd ni se cere tradiţională pe meleagurile brădene GHEORGHE ÎMPĂRAT
purtat foarte frumos cu mine. a întregului personal medico-sanitar de a se datorau foarte slabei fiecăruia să învăţăm şi să tehnician minier
— Lasă-mă în pace. N-ai donat pentru lua atitudine fermă împotriva acelora din pregătiri profesionale a u- muncim, spre a aduce cit Cercul apicol din Brad este unul dintre cele mai
mine — m-a repezit din nou, continuînd cu tre care, prin comportarea lor, în loc să nor salariaţi din acest ser mai multă contribuţie la puternice din judeţul Hunedoara, atît în ce priveşte
cuvinte jignitoare. vindece suferinţa omului bolnav o agravea viciu. Problema fusese dez plinătatea zilei de mîine. numărul de membri, realizările de producţii mari,
A trebuit să plec fără a fi consultată, ba ză mai rău... bătută şi în adunarea gene predările substanţiale pentru fondul de stat, cît şi
mai mult cu o suferinţă sufletească în plus“. G. IGNAT rală a membrilor de partid ION CIOCLEI în ce priveşte asigurarea utilajelor apicole. Din Un bazar... bizar
discuţia avută cu Gherasim Cleşiu, secretarul cercu
lui, am aflat că pe lingă stuparii din oraşul Brad, •
cercul reuneşte şi apicultorii din Vaţa de Jos, Baia Spre neplăcuta surprindere
de Criş şi Buceş. Cei 208 apicultori deţin 4 800 fa a 'locuitorilor de pe strada
Horia, din Haţeg. în casa cu
Pe urmele materialelor publicate lui, ei au beneficiat de asistenţă tehnică de speciali numărul 15, există un aşa-zis
milii de albine cu stupi sistematici. Prin grija statu
tate privind creşterea şi întreţinerea familiilor de bazar al cooperativei de con
albine, materiale, diferite utilaje apicole, zahăr me sum. Acesta are uşa ferecată cu
Toţi salariaţii în urmă în ziarul nostru, în pline de solicitudine faţă de dicamentos, medicamente pentru tratarea bolilor, un lacăt solid ce n-a mai fost
care se critica atitudinea Mă cumpărători“.
au luat atitudine riei Oiţă (fostă) ajutoare de schimb de ceară pentru faguri artificiali, împrumu deschis de cîteva luni dc zi
turi şi avansuri. le ! Deasupra uşii bazarului
responsabil la restaurantul „De ce se poartă urît există o firmă mare pe care
„Lucrători din secţia de „Jiul", din Petroşani. Dînsa A existat o preocupare deosebită pentru asigu
specialităţi de panificaţie din încuraja vînzarea cu lipsă la cu oamenii în vîrstă?“ rarea bazei melifere, stupii fiind trimişi în diferite se poate citi : „Bazar, mărfuri
Deva. Atenţie, făptaşul se a- gramaj, se comporta urît cu locuri din ţară pentru culesul nectarului la primul curente, mărfuri cu preţ re
flă printre voi !“ Aşa se in Cristina Ioniţă, elfevă la înflorit dc salcîmi, la zmeură. Pentru transportul dus, tricotaje, articole de uz
titula un articol apărut nu consumatorii, modifica obser Şcoala generală nr. 7 Hune prin I.T.A stuparii beneficiază de reducere cu 50 la casnic, confecţii, articole de
demult în ziarul nostru, în vaţiile notate în registrul de doara, semna în ziarul nos sută. La stupăritul pastoral au plecat 54 de membri menaj, ţesuturi". Reclamă nu
care era criticată neglijenţa control de către echipele de cu 1 500 familii dc albine. Apicultorii din cadrul glumă ! Păcat însă că, spre
unor salariaţi din secţie, din control obştesc. tru nr. 5 683, din 19 aprilie, cercului orăşenesc Brad au contractat cu statul 30 000 nedumerirea cetăţenilor din
vina cărora în cornuri, în „Pentru abaterile semnala o notă referitoare la purta kg miere şi 100 kg ceară, iar cu cooperaţia de con Haţeg, bazarul există doar cu
alte specialităţi de panifica te şi care s-au dovedit ade rea necuviincioasă faţă de sum 8 000 kg. Deosebit de utile şi interesante s-au numele, căci el stă tot închis
ţie, fuseseră găsite diferite vărate, Maria Oiţă a fost călătorii dintr-un autobuz a dovedit schimburile de experienţă ale stuparilor de multe luni de zile Oare
corpuri străine. scoasă din funcţia de ajutor unui om în stare de ebrieta brădeni cu celelalte cercuri aoicole ale judeţului conducerea cooperativei de
„Organizaţia de partid, con şef de unitate, în plus i s-a te, care se dădea drept dis Hunedoara, precum şi cu cele din judeţul Arad. consum din Haţeg nu crede
ducerea întreprinderii şi sec dat şi o notă observatorie“ pecer. I.G.C.L. Hunedoara, Printre stuparii fruntaşi se numără Ioan Făgă- că ar fi cazul să folosească
ţiei au întreprins imediat — ne informează conducerea care a cercetat cele semnala daru, Ioan Fărău, Virgil Bocăeţ, Ioan .Tuia — din acest spaţiu, sau, plătind chi
măsuri pentru a-1 găsi pe I.C.L.S. pentru alimentaţia te, răspunde : .„..omul care a Brad, Petru Butar — din Vaţa dc Jos. Aurel Cleşiu ria respectivă pentru local,
vinovat — ne informează publică din Petroşani". avut o astfel de atitudine es — din Ribiţa, Cornel Cleşiu — învăţător la Dum crede că va înregistra bene
conducerea întreprinderii. Co te salariatul întreprinderii Produsele . fie blănărie (le la „Vidra“ Orăştie eunosc pe piaţa brava de Jos, Nicolae Nita — învăţător la Băiţa şi ficii, fără a avea de aci nici
muniştii, toţi oamenii din Şeful unităţii a fost noastre în calitate de dispe externă un binemeritat renume — cîştigat şi prin exigenţa cu mulţi alţii. o încasare ?
secţie au luat atitudine fer cer la intervenţii — şantie care oameni ca Florica Grecu (in imagine) privesc calitatea măr ION COTOI
mă împotriva unor asemenea sancţionat rul I instalaţii, din cadrul furilor fabricate. Foto: viRGIL ONOIU Brad NICU SBUCHEA
fenomene, s-au angajat să-şi Haţeg
sporească atenţia şi vigilenţa Nota „De ce se comportă sectorului clădiri, pe nume
în toate schimburile şi forma urît cu cumpărătorii ?“, sem Gorchi Mihai. Numitul a fost
ţiile de lucru, pentru ca a- nată de curînd în ziarul pus în faţa unor dovezi con
semenea fapte care ştirbesc crete şi în consecinţă şi-a
prestigiul colectivului nostru nostru de cititorul Emil Un- recunoscut greşeala în care Grădinile de vară şi-au deschis porţile
de muncă să nu mai aibă gureanu. din Hunedoara, a a căzut. Colectivul de condu
primit următorul răspuns fi-
loc niciodată". cere, luîiţid în dezbatere ca
nalizator : „Pentru abaterile zul, a hotărît sancţionarea
Ajutoarea săvîrşite, gestionarul Adrian lui Gorchi Mihai cu „mus '' In vara anului trecut,
Cizmaşiu, de la alimentara cînd s-au deschis porţile
t
de responsabil nr. 110, din Hunedoara, a trare“ şi interdicţia de-a mai grădinilor de vară, existau Sîntem asiguraţi că peste tot servirea
nu mai încalcă legea ! fost sancţionat cu „Mustra efectua controale pe autobu- multe probleme nerezolva
re", prin decizia nr. 109. S-a ze . te, mulţi consumatori nu
Ca să-i treacă pofta de a erau satisfăcuţi de modul
„Ajutoarea de responsabil atras atenţia şi celorlalte sa
servire,
aprovizionare,
de
înqalcă legea" — afirma o lariate din unitatea respecti mai face pe grozavul faţă de curăţenie etc. Tocmai de a-
notă apărută cu cîteva zile vă, de a fi corecte, atente şi bătrîni, femei, copii !... clientelei va ireproşabilă
ceea şi raidul-anchetă în
treprins atunci purta un ti
tlu interogativ : „Cine um
ple „halba neglijenţei“ in
Am sesizat acest necaz Balţer, director comercial „Cetate", ..Păltiniş" şi extinderea şi pregătirea te Ia dispoziţia consumatori
Consiliului popular municipal grădinile de vară ?“ la întreprinderea comercia „Mercur“ — din Deva ; la rasei. lor. Celei de la restaurantul
Corespondenţe de la cititori Deva în datele de 21 august De această dată pregăti lă locală de stat mixtă din restaurantul „Ursul negru", In ceea ce priveşte gră „Straja" i se asfaltează
1970, 17 martie 1971, 14 oc rile în vederea deschiderii Brad. De asemenea, a fost din Simeria, La „Izvorul dina de vară „Bachus“ tre curtea, iar cea de la „Per
din
grădina
SEMNALE CRITICE tombrie 1972. Am primit şi grădinilor de vară şi des deschisă La şi fiecare dintre veseliei“ se lucrează la ex buie subliniat un aspect ne la" va fi o noutate pentru
s-au
propriu-zisă
răspunsuri cu asigurări că ni
chiderea
gativ, care, aşa cum spu
tinderea terasei, care deve
Barza.
consumatorii din' Vulcan.
se va înlătura necazul, dar făcut mai din timp. După ele s-au făcut amenajările nise neîncăpătoare — pre neam, ţine de slaba orga — Pregătirile s-au înche
SUGESTII • PROPUNERI situaţia a rămas aceeaşi, nu cum am fost asiguraţi de corespunzătoare, s-au condiţii ciza Gheorghiţa Dragoş, nizare a muncii la nivelul iat, cu excepţia celor din
creat
către factorii de răspunde
s-a iuat nici o măsură pînă
Tocmai
în
unităţii.
orele
tehnolog principal la I.C.L.S.
cele
mai
bune
la ora actuală. re, peste tot s-au creat ce de vîrf, aici lucrează puţini Vulcan, am asigurat şi per
le mai bune condiţii pentru pentru buna servire a con ospătari la peste 50 de me sonal pentru servire, dar
ARON DRAGUŞ ca în toate grădinile de va sumatorilor. In prezent se mai trebuie să angajăm
Deva ră, pe terase şi în alte lo lucrează intens pentru a- se, nu se vede nici un de- nişte ospătari — sublinia
,Proprietarii* continuă să-şi menţină şi un t menajarea a încă unei gră Raid înfreprms barasator, clienţii sînt ser
coteţ de găini, deşi s-a încer curi de servire în aer liber, viţi eu mare întîrziere. In' tovarăşul Abalaşei.
cat odată a se rezolva şi a- Promisiuni avem — consumatorii să fie primiţi dini de vară în strada 30 vremea aceasta, în local Să zicem că s-a păşit bi
In Aleea Trandafirilor din ceastă problemă. cu porţile ospitalităţii larg Decembrie, din Brad. A- la solicitarea ne, în general, în activita
Deva, pînă nu de mult era Un grup de locatari din apă nu ! deschise. ceasta la solicitările consu — unde doar o masă, două tea... ăstivală a grădinilor
destul spaţiu pentru joaca co strada Aleea Trandafirilor Locuim în Aleea Patriei, din matorilor. sînt ocupate, consumatorii de vară ? După asigurările
piilor. Dar incepînd din aceas Deva, la etajele superioare — Grădinile de vară ale Am' văzut „grădina de cititorilor noştri preferind, firesc, umbra şi factorilor de răspundere,
tă primăvară, mai mulţi loca Cît va mai trebui să ale blocurilor de aici. De o restaurantelor „Mioriţa", vară" de la Gurabarza, de verdele grădinii — unii os aşa se pare. Dar nu trebu
tari cu apucături de „proprie vreme la noi nu urcă apa cal „Gambrinus“, „Dunărea“, care vorbeşte tovarăşul di pătari reazemă soba, col
tari" au început să-şi însu aşteptăm ? dă, după programul stabilit şi „Bucegi", „Ciuperca" — din rector. De ani de zile în ţurile sălii. De aceea, su ie scăpat din vedere că se
Hunedoara, „Retezatul“, din
şească acest spaţiu pentru Cu ocazia ploilor din ziua de zile întregi ducem lipsă de ea. Călan, au fost reamenajate, afară de vopsirea vremel pentru alimentaţia publică gerăm conducerii I.C.L.S.A.P. zonul canicular este aproa
construirea de garaje proprie 10 mai 1973 grădina şi gos Am întrebat la centrala ter s-au vopsit mesele şi scau nică a scaunelor nimeni din Deva. Deva o intervenţie urgen pe, că în locurile :le servi
tate personală sau loturi pen podăria mea cit şi a vecini mică, la asociaţia de locatari. tă şi eficace aici, tocmai re în aer liber consumato
tru cultura legumelor. Dăm lor de la nr. 20 şi 21 A au Ni s-a promis că se va rezol nele. s-a reînnoit mobilie nu mai face vreo modifi Este adevărat. Şi la Deva pentru a nu ne mai îritîl- rii aşteaptă băuturi de la
rul, s-au pus flori. A fost
spre exemplu căzui lui Virgil fost inundate din cauza ape va, adică se va da apei cal care. Cu „servirea“ pe ca pregătirile au fost făcute ni cu aspectele din verile gheaţă, minuturi şi gustări
Fleşeriu, care şi-a construit lor de ploaie care s-au scurs de o presiune corespunzătoa asigurat personal sezonier re o asigură personalul din din timp, servirea în aer trecute. servite prompt, de calitate
un foarte încăpător garaj de pe str. Parînguiui şi Gri - re, ca să curgă şi la robine suplimentar, care să des subordinea responsabilului liber a început mai din La începutul acestei luni în condiţii ireproşabile
pentru care a achiziţionat şi viţei intrucit canalele au fost tele din casele noastre. Dar făşoare o servire promptă, Nicolae Filipaş, e greu să vreme ca în alţi ani. Rău şi-au deschis porţile şi do igienă, servire corectă,
o destul de mare zonă ver înfundate şi in loc să o co cu promisiunile am rămas, civilizată a tuturor clienţi accepţi că „grădina de va este că organizarea acestei grădinile de vară, terasele civilizată Dacă s-a păşit
de transformind-o în cale de lecteze, apa ieşea din ele ca pentru că apă caldă avem lor noştri — ne-a declarat ră“ de la Gurabarza e o serviri mai suferă mult în din Valea Jiului. Trei în bine, să se acţioneze în
acces spre garai. Acest spa din fintinile arteziene. Aceas foarte rar. Costică Fotache, şeful bi unitate de alimentaţie pu unele locuri — grădina lo Petroşani, una la Lonea, permanenţă pentru a con
ţiu a devenit astfel o proprie tă apă a venit pe str. Plevnei Un grup de locatari roului comercial de la blică. calului „Bachus" şi altele una la Aninoasa, una la
tate inaccesibilă copiilor pe de unde a intrat în curţile P.S. lată trei scrisori dm I.C.L.S A.P., din Hunedoara. — Grădini de vară, te — iar la un restaurant ca Lupeni. La cele două din tinua aşa. La adresa acti
care o păzeşte cu vorbe urite. şi gospodăriile noastre, deoa Deva cu trei probleme gospo — La Brad am deschis rase, alte locuri de servire „Izvorul veseliei", unde e- Vulcan, după cum ne spu vităţii alimentaţiei publice
din grădinile de vară să
Alţi locatari au săpat iarba rece nu s-a putut scurge mai dăreşti. Toate acestea îşi aş două grădini de vară : una in aer liber am deschis la xistă în permanenţă o ma nea Emil Abalaşei, director putem consemna aprecieri
şi au însămînţat loturi de cul departe intrucit podeţul de teaptă răspunsul din partea la restaurantul „Perla Cri- restaurantele „Per.la Cetă re afluenţă de consumatori, comercial la I.C.L.S.A.P. pozitive.
turi, un fel de „arădiniţe pro lingă linia ferată este com Consiliului popular municipal şului", alta la cofetăria nr. ţii", .Bachus", „Transilva fiind şi ştrandul aproape, Petroşani, se lucrează a-
prietate personală“. Aceştia plet înfundat cu pămînt. Deva. 72 — ne spunea Gheorghe nia", bufetele „Mureşul“, se lucrează abia acum la cum în vederea punerii lor GH. I. NEGREA