Page 80 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5 713 • JOI 24 MAI 1973
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, ÍN ITALIA
(Urmare din pag. 1) ţuirea noastră. Vă rugăm să buie să vă spunem că ne şi altele. In toate sectoarele a marinei italiene pe cruci De pe puntea crucişătoru preşedintele Comisiei pentru tinentul nostru, pentru pro
transmiteţi muncitorilor side- bucurăm. In ce ne priveşte, vizitate, muncitorii fac o pri şătorul purtător de rachete lui se înfăţişează privirii pa afaceri externe a Camerei gresul continuu al procesu
rurgişti români, tuturor oa sîntem convinşi că industria mire deosebit de Cordială şe „Andrea Doria". înainte de a norama celui mai mare port Deputaţilor, a spus; „Doresc lui de destindere în lume".
nie caldei manifestări de sim al Italiei. Aici se desfăşoară
patie a muncitorilor, transmi- menilor muncii din România italiană poate participa la a- fului statului român, aplau- urca pe puntea de comandă, o activitate febrilă. Anual a- să încep prin a vă declara că Satisfacţia faţă de vizita pre
ţîndu-le un cordial salut din salutul nostru frăţesc, senti ceastă dezvoltare printr-o co dîndu-1 cu căldură. Preşedin permiteţi-mi să transmit u- costează nave din toate ţări încerc o mare satisfacţie pen şedintelui Nicolae Ceauşescu
partea siderurgiştilor români. mentele noastre de amiciţie laborare specifică la cele mai tele Nicolae Ceauşescu a răs rări de prosperitate pentru le lumii : în 1972 — peste tru această vizită pe care a ţinut să o exprime şi Giu
poporul român, de fericire şi
fată de poporul român".
„II aplaudăm din toată ini diferite niveluri". puns cu prietenie salutului sănătate pentru preşedintele 11 000. seppe Petrilli, preşedintele Tn-.
In
încheierea
ma pe preşedintele Nicolae şedintele Nicolae vizitei, pre Ing. Giovanni Lauro a pre oamenilor muncii, a strîns său, precum şi pentru distin preşedintele României, dom
Ceauşescu
Ceauşescu — a spus ing. Ma semnează în cartea de onoa zentat, apoi, în faţa unei ma mina multora dintre ei. In sa dumneavoastră soţie, Portul Genova rămîne nul Nicolae Ceauşescu, o e- stitutului de Reconstrucţie In
no Salvelli, membru al Con re a marelui combinat side chete, principalele caracteris discuţia cu conducerea uzinei, în urmă. Ne apropiem fectuează în prezent, în Ita dustrială : „Convorbirile la
siliului de uzină — pentru tici ale procesului de produc preşedintele Ceauşescu a avut Elena Ceauşescu“. de renumita coastă a Mă lia. Această satisfacţie este nivel înalt româno-italiene,
că o merită pe deplin, ii cu rurgic. ţie şi fluxul tehnologic. Pre cuvinte de apreciere pentru In momentul în care nava rii Ligurice, care adăpos cu atît mai mare cu cît, în acordul de cooperare econo
noaştem activitatea şi îl sti Vizita preşedintelui Nicolae şedintele Nicolae Ceauşescu modul în care se folosesc se desprinde de chei, sirenele teşte cîteva din cele mai re mică, industrială şi tehnică,
măm mult. Ne bucură că a Ceauşescu la combinat a con este invitat să semneze în capacităţile productive, pen tuturor vaselor aflate în rada numite staţiuni balneare ale decursul anilor, atît în tim
venit în mijlocul nostru, că stituit un prilej de reafirma cartea de onoare a societăţii. tru preocuparea existentă portului Genova, sub cele Italiei — Rapallo, Santa Mar- pul cît am deţinut funcţiile pe termen lung, ce a fost în
re a relaţiilor strînse, de prie aici de a se crea o cît mai mai diferite pavilioane ale gherita, Portofino —, ce atrag
îl putem vedea şi discuta cu tenie, dintre popoarele român In semn de omagiu, i se ofe largă gamă de produse. lumii, salută minute în şir anual sute de mii de turişti de prim-ministru şi de minis cheiat, precum şi vizitele pe
ră, apoi, o medalie de aur a
el, exprimîndu-i direct pre şi italian. prezenţa preşedintelui Consi din cele mai îndepărtate col tru de externe, cît şi după care preşedintele României le
uzinei. însoţiţi de conducăto La ieşirea din 'uzină, în liului de Stat al României. aceea, am înţeles hotărîrea şi face, la Genova, T-orino şi
rii societăţii, solii poporului faţa plăcii comemorative pu La ieşirea din port, nava-a- ţuri ale lumii. interesul nostru comun de a Milano, reprezintă contribu
român vizitează diferite sec se în semn de omagiu pen miral este întîmpinată de un Preşedintele Consiliului de
Dejun in onoarea preşedintelui ţii ale uzinei, printre care tru Giulio Campi, căzut în distrugător şi o fregată. E- Stat al României, Nicolae face ca, pornind de la afini ţii dintre cele mai concrete
cea de bobinare maşini mari, J lupta de rezistenţă împotriva chipajul celor două nave a- Ceauşescu, însoţit de amira tatea ce există între ţările şi de mare importanţă pentru
fascismului, pentru libertatea lul Paolo Mainini şi de că
de construcţii maşini hidrau patriei sale, şeful statului dresează înalţilor oaspeţi ro pitanul Renato Fadda, vizi noastre, să creăm relaţii cit cooperarea viitoare dintre in
Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, lice mari, cazangerie, con nostru a păstrat un moment mâni salutul marinăresc în tează, în timpul croazierei, mai strînse de cooperare, a- dustriile noastre, dintre ţări
strucţii maşini electrice mari de reculegere. soţit de prelungi urale. Cele instalaţiile de Ia bordul cru tît în plan economic şi cultu le noastre“.
două nave ale marinei mi cişătorului „Andrea Doria". ral, cît şi în plan politic. In cursul dimineţii de as
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu A litare italiene escortează, a- Elicoptere ale marinei milita Prin această primă vizită a tăzi, preşedintele Nicolae
poi. crucişătorul „Andrea Do
In vuită la monumentalele edificii ria" pînă în rada cunoscu re italiene survolează puntea unui şef de stat român, prin Ceauşescu, tovarăşa Elena
astfel,
aducînd,
navei-amiral,
tei
balneoclimateri
staţiuni
După vizita la combinatul Gianni Dragnino, prefectul ce Portofino. salutul preşedintelui român. convorbirile purtate şi docu Ceauşescu şi persoanele ofi
ciale care îl însoţesc pe şeful
mentele semnate, acest dezi
siderurgic, ministrul secretar Genovei, Giancomo Veglia, ale Genovei
de stat Giulio Cajati, a ofe primarul oraşului Genova, şi derat se transformă într-o statului român vor pleca, pe
rit, în saloanele prefecturii alte persoane oficiale italie realitate. In acest sens, De calea aerului, spre Torino.
din Genova, un dejun în ne. Au fost, de asemenea, Sosirea la Portofino claraţia solemnă semnată la
onoarea preşedintelui Consi prezente şi persoanele oficia După vizita întreprinsă la precum şi de-reprezentanţi ai încheierea convorbirilor ofi Reportajul vizitei a fost
liului de Stat al României, le române care îl înso ansamblul industrial „Ansaldo municipalităţii. In sălile mu realizat de
Nicolae Ceauşescu, şi a tova ţesc pe preşedintele Nicolae San Giorgio“, preşedintele zeului se dau ample explica Calificată ca un eveniment ciale mi se pare de bun au
răşei Elena Ceauşescu. Ceauşescu în ■ vizita sa. Consiliului de Stat, Nicolae ţii despre operele expuse. După aproape două ore, că de importanţă istorică, vizi gur pentru acţiunea viitoare NICOLAE PUICEA
La dejun au luat parte: ■Dejunul s-a. desfăşurat în- Ceauşescu, şi tovarăşa Elena De la Palazzo Bianco, cor lătoria pe mare a înalţilor ta a polarizat atenţia oame a celor două ţări în direcţia
preşedintele regiunii Liguria, tr-o atmosferă cordială. Ceauşescu au vizitat Palazzo tegiul oficial se îndreaptă oaspeţi români se încheie în nilor politici, a cercurilor înfăptuirii securităţii pe con NICOLAE VANjVU
Bianco, unul din monumenta apoi spre portul Genova. Pe rada portului turistic Por
lele edificii ale Genovei, care străzile oraşului, mii de ce tofino. largi ale opiniei publice din
Senatului,
Preşedintele
Italia.
P r e ş e d i n t e l e
Oaspeţi ai Complexului industrial găzduieşte galeria numele acelaşi tăţeni se opresc şi salu Ceauşescu trece în Nicolae Amintore Fanfani, ne-a de
cu
revistă
culo
nume.
Purtînd
tă cu căldură pe preşedintele
rii pe care o au zidurile sale, Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi garda de onoare. Se intonea clarat : „Sînt fericit de a ve Cinema II-a) — piesă de Ianus-
zervska, in interpretarea
dea
aşteptata
mult
realizată
„Ansaldo Sau Giorgio“ (Asgcn) Palazzo Bianco a fost con oaspeţi români. ză Imnul de Stat al Republi vizită în Italia a preşedinte ' teatrului de păpuşi din
Socialiste
România.
cii
In
în
secolul
struit,
de
XVI,
Sub soarele de mai, Geno
Oradea ; „
D. G. Ponzello, suferind, ul va îşi etalează frumuseţea. semn de salut, se trag 21 de lui Nicolae Ceauşescu. Acest 10.00 Telex ;
DEVA
terior, mai multe transfor Se trece pe lîngă palate care salve de tun. eveniment, deosebit de im Trăind in : Veronica („Patria“) ; ; 10.05 Publicitate ;
(„Arta“)
libertate
10,10 Tehnic-club ;
In cursul după-amiezii, pre vicepreşedintele Asgen, de mări. „Galeria Di Palazzo îşi păstrează neştirbită tine La sosire în Portofino, pre SIMERIA: Opiul şi bîta („Mu 10.30 Bucureştiul necunoscut;
şedintele Consiliului de Stat alte cadre de conducere, gru Bianco" adăposteşte în sălile reţea. Multe găzduiesc şi as şedintele Consiliului de Stat portant pentru relaţiile noas reşul“); HUNEDOARA : Ceaţa 10.50 Telecinemateca : „Roma,
al Republicii Socialiste Ro puri' de muncitori fac o pri sale picturi, sculpturi şi tapi tăzi opere de artă celebre, iar al României este salutat de tre bilaterale, va constitui un („Siderurgistul“); CĂLAN: Iunie“) Casa : oraş deschis“. Producţie a
sub
de
arbori
(„11
mânia şi celelalte persoane mire de o deosebită simpatie ţerii celebre, printre care o- la Palatul Doria Tursi se află reprezentanţi ai regiunii Lî- punct de plecare pentru ex GHELAR: Sorgul roşu („Mine studiourilor cinematografi
ce italiene ;
oficiale care îl însoţesc în vi conducătorului României so pere ale pictorilor genovezi şi vioara unui mare fiu al ora guria, de oficialităţi locale şi tinderea în viitor a acestor rul“) ; PETROŞANI : Maria 12.30 Teleobiectiv ;
(„7
zita în Italia au fost oaspeţii cialiste. flamanzi din secolele 16 şi 17. şului, Paganini. Undeva, în de numeroşi cetăţeni. tradiţionale legături care au Stuart pierdută Noiembrie“); Pădu ; 12.50 Telejurnal ;
rea
(„Republica“)
Complexului industrial „An- Oaspeţii sînt invitaţi în La intrarea în muzeu, dis stingă, aproape de malul mă Tir la bază nu numai afinitatea LUPENI : Nunta de piatră 16,00-17,00 Telcşcoală ;
saldo San Giorgio" (Asgen). •sala Consiliului de Adminis tinşii oaspeţi români sînt sa rii, o căsuţă modestă. Acolo Cea de-a treia zi a vizitei noastră comună de limbă şi („Cultural“); LONEA: Doamna 17.30 Emisiune în limba ma
ghiară ;
A-
(„Minerul“);
Firmă de renume mondial, traţie, unde preşedintele lutaţi de directorul galeriei, s-a născut Cristofor Columb. şefului statului nostru în cultură, ci şi dorinţa comună, şi vagabondul ca să te prin 18.30 In memoria lui Grigore
NINOASA;
Fugi
„Ansaldo San Giorgio" este Asgen a rostit un cuvînt de Italia a prilejuit contacte di de a vedea progresînd pro dă („Muncitoresc“); PETRILA ; Moisil ;
cunoscută astăzi mai ales bun venit. recte cu realităţile contempo Dragoste şi. amenzi („Muncito 18,40 Aplauze pentru romani.
pentru producţia sa de gene Prezentînd în continuare rane ale tării gazdă, dialoguri cesul destinderii şi înţelege resc“); VULCAN : URICANI Queimada In Orchestra simfonică şl co
(„Muncitoresc“);
:
au
întreprins
rul
R.T.V.
ratoare de curent continuu şi activitatea celor două socie Călătoria pe mare a înalţilor fructuoase cu oameni de afa rii în Europa şi în lume. Cu trecere prin Moscova („7 No un turneu de concerte în
curent alternativ, pentru con ceri, specialişti şi muncitori. nosc bine România, pe con iembrie“); ORĂŞTIE: Domnului R. P. Bulgaria ;
tăţi care se află. în fruntea Desfăşurată sub semnul ace ducătorul dumneavoastră, cu profesor, cu dragoste („Patria“);
struirea de turbine electrice grupării electromecanice şi care am avut onoarea să mă Ursul Yogi („Flacăra“); GEOA- 19.20 1001 de seri ;
de mare capacitate. Asgen nucleare a grupului IRI — loraşi calde sentimente de GIU-BAI: Aripi negre; HAŢEG; 19.30 Telejurnal ;
este cea mai mare societate Finmeccanica, preşedintele oaspeţi români prietenie şi cordialitate, vizi întreţin la Bucureşti, în tim Batalionul Căliţi invizibil foc („Popular“); 20.00 Cîntecul săptămînil ;
(„Steaua
20.05 Prim plan : Gheorghe Du
BRAD:
în
italiană pentru aplicaţii elec Asgen a trecut în revistă ra ta confirmă aşteptările pre pul cît am fost ministru de ma. Erou al Muncii So
tromecanice în marile insta şedintelui Ceauşescu. „Sper, externe, politica pe care ţara roşie“); GURABARZA: Prinţul cialiste, preşedintele C.A.P.
laţii siderurgice, de tracţiu porturile de colaborare dintre Este ora 17,00. Ancorat în vale, amiralul Paolo Mainini. a spus conducătorul României dumneavoastră o duce astăzi, Baiaia („Minerul“); ILIA: Tora! Şeulia, judeţul Mureş ;
ne, de semnalizare feroviară, cele două societăţi şi între port, crucişătorul „Andrea Se intonează imnul de stat al socialiste, că şi partea a doua cu mult succes, pe plan in Tora ! Tora !, seriile I-II („Lu 20.30 Pagini de umor : „Aven
de conexiune etc. prinderile similare din Româ Doria" este pregătit să pri ţării noastre. a vizitei va fi tot aşa de ternaţional. Nu pot fi decît mina"). turi în epoca de piatră“;
In uzina vizitată de solii nia, raporturi care au o im mească pe preşedintele Apoi se trece în revistă fructuoasă". fericit că prin această vizită, 20,55 Tinerii despre ei înşişi ;
poporului român se constru portanţă deosebită. „Cunoaş Nicolae Ceauşescu, pe to garda de onoare aliniată pe Aşa cum arătam la începu prin declaraţia solemnă şi a- Televiziune 21,25 Steaua fără nume —
iesc turbogeneraloare şi in tem enormele progrese reali varăşa Elena Ceauşescu, puntea crucişătorului. tul reportajului; rezultatele cordurile încheiate întră cèle „Floarea din- grădină“, e-
stalaţii pentru centrale termi zate în toate domeniile de celelalte persoane oficia In salonul de onoare al na întîlnirilor la nivel înalt ro- două guverne s-au creat ba misiune-concurs,„ppaţj-u ţj:
ce şi nucleare. către industria română, sub le române. Pe cel mai vei, comandantul, căpitanul mâno-italiene sînt deosebit zele continuei apropieri şi în 9,00 Curs de limba franceză. neri interpreţi de muzică
s-a
dra
La sosire, preşedintele înţeleaptă dumneavoastră con înalt catarg flutură Socialis Renato Fadda, României adresat de fructuoase, deschizîndu-se ţelegeri dintre România şi I- Lecţia a 56-a ; populară ;
so
conducătorului
Republicii
pelul
Nicolae Ceauşescu este în- ducere — a spus, în conti te România La coborîrea din noi perspective dezvoltării re talia, ceea ce nu poate fi de 9,30 Prietenii lui Aşchiuţă. Jo 22.20 Republica San Marino —
tîmpinat de dr. ing. A'mbro- nuare, inginerul A-mbrogio cialiste cu următoarele cu laţiilor de prietenie şi cola cît în interesul nostru comun curi în aer liber. „Tigri- film documentar ;
maşină, preşedintele Consiliu vinte rostite în limba româ şorul Petre“ (partea a 22.30 „24 de ore".
gio Puri, preşedintele Asgen, Puri. Auzim deseori vorbin- lui de Stat primeşte raportul nă : „Domnule preşedinte, vă borare dintre cele două ţări şi al păcii în lume".
de ing. Gion Angelo Giavazzi, du-se despre aceasta şi tre comandantului diviziei I na adresez urarea de bun venit şi popoare. La rîndul său, Aldo Moro,
■ telegrame ■ note* La Cape Kennedy a început numărătoarea
inversă in vederea lansării primului
Reuniunea multilaterala de la Helsinki Raportul directorului general în Uniunea Sovietică echipaj din cadrul misiunii „Skylab“
al în atenţia cercurilor a fost lansat satelitul CAPE KENNEDY 23 (A-
Aii fost adoptate regulile de procedură ale viitoarei gerpres). — Miercuri dimi trei tipuri de ecrane de pro
tecţie
instrumentele
solară,
(11,30
ora
diplomatice şi de presă de la Geneva lui), la Cape Kennedy a în necesare pentru medicamente
neaţa
Bucureştiu-
dispunerea
filme
şi
lor,
conferinţe pentru securitate şi cooperare in Europa „Cosmos-560“ ceput numărătoarea inversă pentru înlocuirea stocurilor
degradate
GENEVA 23. — Corespon care o prezintă sporirea şi în vederea lansării primului temperaturii din în cauza creşterii
echipaj
misiunii
compartimen
din
cadrul
dentul Agerpres, Corneliu diversificarea schimburilor co MOSCOVA 23 (Agerpres). ..Skylab", la bordul unei ca tele principale ale laborato
Vlad, transmite: In preajma merciale pentru procesul dez
HELSINKI 23. — Cores mitetului de coordonare şi ai prin consens şi, o dată adop deschiderii sesiunii anuale a — Miercuri a fost lansat, în bine „Apollo" — lansare pro rului şi echipamentul nece
pondenţă de la Dumitru Ţi celorlalte organe ale confe tate, ele nu pot fi modificate Conferinţei Internaţionale a voltării, raportul se pronunţă Uniunea Sovietică, satelitul gramată pentru vineri, ora sar pentru deblocarea panou
nu : Participanţii la reuniu rinţei, în faza a doua, vor fi decît tot prin consens. Muncii, atenţia cercurilor di în favoarea adoptării, de că artificial al Pămîntului „Cos 13,00 GMT. rilor solare într-o încercare
nea multilaterală de la Hel desemnaţi pe baza'principiu Documentul urmează. să fie plomatice şi de presă din Ge tre ţările avansate din punct mos-560“, avînd la bord a- Directorul programului de a restabili capacitatea pro
sinki au adoptat, miercuri, la lui rotaţiei, în ordine alfabe supus aprobării finale în şe neva este concentrată asupra de vedere industrial, a unor paratură destinată studierii „Skylab", William Schneider, iectată de furnizare a ener
nivelul grupului de lucru, re tică, după tragerea la sorţi a dinţa plenară a reuniunii examinării raportului direc măsuri de liberalizare a co în continuare a spaţiului cos a declarat, în cursul unei giei electrice necesare efec
gulile de procedură ale vii primei litere. Dispoziţiile în multilaterale de la Helsinki. torului general al O.I.M., merţului, în scopul încurajă mic. conferinţe de presă, că spe tuării experienţelor incluse
toarei conferinţe pentru secu acest sens prevăzute pentru In aceeaşi zi, au continuat Wilfried Jenks, care a fost dat rii exporturilor ţărilor în curs Satelitul este dotat cu un cialiştii NASA sînt satisfă în program.
ritate şi cooperare în Euro prima fază a conferinţei sînt lucrările de redactare, în publicităţii recent. Documen de dezvoltare. Aceasta se im sistem radio pentru măsura cuţi de rezultatele antrena La Cape Kennedy se pre
pa. aplicabile şi şedinţelor din grupuri de experţi, în ce pri tul, intitulat ■ „Prosperitate şi pune — arată raportul — ţi- rea precisă a elementelor or mentului special al astronau- cizează că laboratorul este
Textul — adoptat în urma faza a treia. veşte formularea principiilor bunăstare: obiective sociale nînd seama de faptul că, d^şi bitei şi cu un sistem radio- ţilor Charles Conrad, Joseph acţionat în permanenţă prin
unor dezbateri aprofundate Şedinţele în prima şi a treia ce trebuie să guverneze rela ale creşterii şi progresului e- exportul ţărilor în curs , de telemetric pentru transmite Kerwin şi Paul Weitz pentru comenzi de la sol, pentru ca
asupra proiectelor prezentate fază a conferinţei sînt, de ţiile între statele participan conomie“, trece în revistă an dezvoltare a cunoscut, în.ulti re pe .Pămîrit a datelor pri remedierea defecţiunilor sur temperatura în compartimen
în acest sens, care au avut regulă, deschise. te, organizarea lucrărilor con samblul preocupărilor O.I.M., mii cinci ani, o creştere rela vind funcţionarea aparatelor venite în timpul lansării la tele principale să fie menţi
ca bază procedura stabilită In document sînt prevăzute, ferinţei, problemele cooperă tiv rapidă — în medie de 11 boratorului orbital. El a a- nută în limitele actuale, res
în noiembrie 1972 pentru re de asemenea, o serie de dis rii economice, tehnico-ştiin- acordînd o atenţie particula la sută pe an — ponderea a- ştiinţifice de la bord. După preciat că totul decurge con pectiv pînă la 45-49 grade
uniunea pregătitoare — pre poziţii de ordin tehnic. ţiiice şi în domeniul protejă ră problemelor emancipării cestor ţări în comerţul mon cum informează agenţia form aşteptărilor şi este pro Celsius. De asemenea, se fac
vede, în primul rînd, că sta In încheierea documentului rii şi ameliorării mediului în economice şi sociale a ţărilor dial a scăzut de la 21 la su TASS, întreaga aparatură babil ca data lansării echi eforturi pentru înlăturarea
tele reprezentate la conferin se subliniază că aceste reguli conjurător, cooperării cultu în curs de dezvoltare. Subli tă. în 1960, la 17,5 la sută, în funcţionează normal, iar cen pajului să nu fie amînată. urmărilor declanşării automa
ţă participă ca state suverane de procedură sînt adoptate rale. 1971. Hotărîrea definitivă în acest te a sistemului refrigerator
şi independente, în condiţii niind importanţa deosebită pe Referitor la înfăptuirea re trul de coordonare şi calcul sens va fi luată joi. din compartimentul rezervoa
de deplină egalitate. Totodată, formei sistemului monetar in de la sol prelucrează datele La bordul cabinei „Apol relor, unde temperatura osci
conferinţa se va desfăşura ternaţional. în raport se a- transmise de la bordul sate lo", lansată într-o adevărată lează între 2 şi 4 grade Cel
în afara alianţelor militare. preciază că aceasta trebuie să litului. misiune de salvare a progra
Sînt prevăzute, apoi, orga Lucrările sesiunii Consiliului Ministerial al O.U.Â. ţină seama de imperativele mului „Skylab", vor fi luate sius.
nele care vor funcţiona în dezvoltării, de necesitatea
faza a doua a conferinţei; ADDIS ABEBA 23 (Ager nistrative în regiunile elibe claraţia proclamă principiile realizării unor ample modifi
comitetul de coordonare, co pres). — Cea de-a 21-a sesi rate din Angola, Mozambic fundamentale ale politicii ţă DELHI. — In localităţile gresist, de guvernămînt — a cărei durată nu a fost deter
misiile şi subcomisiile create une a Consiliului Ministerial şi Guineea-Bisssau. Documen rilor africane în domeniile cări în cadrul diviziunii in Kanpur şl Ramnagar, din sta anunţat că, în prezent, se minată, s-a declanşat în urmă
pentru fiecare grup de pro al O.U.A., care îşi desfăşoară tul condamnă cu hotărîre dezvoltării agriculturii, indus ternaţionale a muncii între tul indian Uttar Pradesh, au desfăşoară consultări între cu aproape trei sâptâmîni, in
bleme. Organele conferinţei, lucrările la Addis Abeba, a politica de genocid şi teroare triei, comerţului, transportu ţările în curs de dezvoltare avut loc la 22 mai o serie toate partidele politice din semn de protest împotriva u-
diversele grupuri de lucru ce adoptat, în cursul sesiunii a rasiştilor şi regimurilor co rilor, colaborării internaţio şi cele avansate sub raport de incidente între membrii po ţară pentru a hotărî acţiunile nor clauze privind negocierile
ar putea fi constituite ulterior plenare de marţi seara, De loniale, precum şi actele pre nale şi în sfera valutar-finan- industrial. liţiei provinciale şi unităţi ale Impuse de trimiterea de către dintre salariaţi şi reprezentan
sînt deschise tuturor statelor claraţia de politică generală meditate de agresiune milita ciară. Se subliniază, de ase Documentul exprimă pre armatei. Incidentele — soldate Marea Britanie a unor nave ţii companiilor de comunica
participante. şi Declaraţia în problemele ră şi economică împotriva menea, necesitatea cîştigării ocuparea în legătură cu si cu moartea a cel puţin 30 de militare în interiorul limitei ţii asupra înnoirii contractelor
In acelaşi timp, se preve economice şi financiare. statelor africane aflate la independenţei în domeniul tuaţia critică în domeniul u- persoane şi cu un număr de colective de muncă.
de că deciziile conferinţei se Primul document subliniază frontiera teritoriilor ale că tehnico-ştiinţific şi hotărîrea tilizării forţei de muncă în aproximativ 80 de răniţi, de
adoptă prin consens. Con năzuinţa ţărilor africane de ror popoare luptă pentru li de a accelera procesul de a- diferite ţări ale lumii, amin ambele părţi, au izbucnit a- NEW DELHI. — Corespon
sensul se defineşte prin ab a întări independenţa naţio bertate. In faţa acestei poli fricanizare din fiecare ţară a tind că, în această direcţie, tunci cind armata a primit, i# dentul Agerpres, Ion Puţinelu,
senţa oricărei obiecţii expri nală şi de a intensifica dez tici, singura cale pentru eli continentului. Ţările indepen O.I.M. a lansat un program din partea autorităţilor locale, transmite : „India doreşte ca
mată de vreun reprezentant voltarea economică şi cultu berarea deplină a Africii — dente ale Africii se pronunţă mondial menit să atragă aten ordinul de a ocupa garnizoa Oceanul Indian să devină o
şi prezentată de el ca un ob rală în interesul popoarelor se spune în declaraţie — o cu fermitate pentru apărarea ţia comunităţi internaţionale nele poliţiei. zonei naţionale islandeze de zonă a păcii, lipsită de ba
stacol în adoptarea deciziei lor. El confirmă ataşamentul reprezintă lupta armată. Men- dreptului inalienabil de con asupra fenomenului şomaju Ca urmare a incidentelor, pescuit. Guvernul — a preci zele navale aparţinînd statelor
in cauză. O.U.A. la principiile unităţii, ţionînd profunda îngrijorare trol asupra propriilor bogăţii lui şi al nefolosirii depline a guvernul indian a trimis în zat el — va adopta, luni, o neriverane", a declarat minis
In ce priveşte conducerea colaborării şi solidarităţii a- faţă de situaţia din Orientul naturale. forţei de muncă in diferite Uttar Pradesh pe ministrul de hotărîre finală privind oportu trul de externe, Swaran Singh,
lucrărilor conferinţei, docu fricane, sprijinul pentru lup Apropiat şi necesitatea regle Declaraţia recomandă pro state. stat pentru afacerile interne, nitatea unui demers pe lingă in cadrul seminarului naţional
mentul amintit înscrie, ca ta de eliberare a Africii de mentării acesteia în confor movarea cu consecvenţă a po Raportul trece, de aseme K. C. Pant şi pe secretarul de Consiliul de Securitate, prin consacrat examinării unor
principiu de bază, principiul ultimele vestigii ale colonia mitate cu rezoluţia din no liticii de extindere a colabo nea, în revistă activităţile stat la Ministerul Apărării, Go- care Islanda ar urma să acu probleme referitoare la Ocea
rotaţiei. .Şedinţa inaugurală şi lismului şi discriminării ra iembrie a Consiliului de secu rării comerciale, industriale O.I.M. în domeniul industria wind Narain. ze Marea Britanie de agre nul Indian. El a subliniat, tot
cea de închidere a primei fa siale. După ce arată că ex ritate, O.U.A. îşi reafirmă şi tehnico-ştiinţifice cu ţările lizării şi modernizării agri Miercuri, situaţia din cele siune. odată, că această dorinţă este
ze a conferinţei vor fi pre tinderea luptei de eliberare sprijinul acordat statelor a- socialiste, se subliniază avan două localităţi se afla sub împărtăşită de marea majori
zidate de ministrul de exter pe continent constituie unul ' rabe în lupta pentru redo- tajele unei asemenea colabo culturii în ţările în curs de controlul autorităţilor. HELSINKI. — Aproape toate tate a ţărilor cu litoral la O-
dezvoltare.
„Industrializarea
ne al ţării gazdă. Preşedinţia dintre cei mai importanţi bîndirea teritoriilor ocupate. legăturile telefonice, telegrafi ceanul Indian. „Prezenţa na
celorlalte şedinţe. în această factori ai luptei pentru întă Declaraţia în problemele e rări. — evidenţiază documentul — REYKJAVIK. — Preşedintele ce şi telex între Finlanda şi velor de război ale unor pu
este simbolul însuşi al dez
fază. va fi asigurată, pe rînd, rirea independenţei statelor conomice şi financiare relie Cele două documente vor Comisiei pentru problemele străinătate au fost întrerupte,
de miniştrii afacerilor exter africane, declaraţia exprimă fi. supuse spre examinare voltării, un sector industrial externe a Parlamentului islan- miercuri, ca urmare a grevei teri străine este îndreptată îm
ne ai ţărilor participante, în satisfacţia faţă de stabilirea fează dorinţa ţărilor africane reuniunii la nivel înalt a dinamic constituind principa dez, Thorarim Thorarinsson — lucrătorilor din serviciile potriva intereselor ţărilor din
tr-o ordine stabilită prin tra unor noi structuri politice, de a obţine independenţa e- O.U.A., ale cărei lucrări se lul motor al unei economii unul din liderii Partidului Pro P.T.T. Acţiunea greviştilor, a această regiune", a spus el.
gere la sorţi. Preşedinţii co . sociale, economice şi admi conomică a continentului. De vor deschide la 26 mai. ■ în dezvoltare.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petra jGroza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audlenţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul 1. P. Deva.