Page 81 - Drumul_socialismului_1973_05

rroiefari c/în toafs fărlle, unifi-vă!
VIZITA TOVARĂŞULUI

lUCOLAE CjMllŞCJl

ÎN I T A L I A

Cea de-a patra zi a vizitei ficiale române, sînt înso­ importante aşezări ale Ita­
în Italia a preşedintelui Con­ ţiţi în vizita lor de mi­ liei. încă din anul 1400, ora­
siliului de Stat al Re­ nistrul secretar de stat şul devine capitala regatului
publicii Socialiste România, Giulio Cajati, de Anto- Piemont, iar patru secole
Nicolae Ceauşescu. şi a tova­ nino Restivo, ambasadorul mai tîrziu, în 1870, devine capi­
răşei Elena Ceauşescu a o- Italiei la Bucureşti, şi lacob tala Italiei unificate sub regele
ANUL XXV Nr. 5 714 VINERI 25 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI ferit, în continuare, solilor Ionaşcu, ambasadorul Româ­ Victor Emanuel al II-lea. To-
poporului român prilejul de niei la Roma. rinezii se mîndresc cu boga­
a putea cunoaşte nemijlocit Avionul prezidenţial se în­ ta lor tradiţie revoluţionară,
dezvoltarea economico-socială dreaptă spre Torino. „Turinul e lipsit de monu­
a tării gazdă, realizările po­ După aproximativ 30 de mente importante — în pri­
porului italian, bogăţiile sale minute de zbor, aeronava a- virea artei —, nota Vasile
aeroportul
P A G I N A A I I - A spirituale. în regiunea Pie­ terizează pa împodobit To- Alecsandri. Insă el răsuflă
un aer de libertate ce-i dă o
rino-Caselle,
Călătoria
cu
mont şi, îndeosebi, în oraşul drapelele celor două ţări. superioritate măreaţă. Pe
Torino — care a constituit In întîmpinarea preşedinte­ pieţe nu se înalţă catedrale
INVESTIŢIILE- principalul obiectiv al pro­ lui Nicolae Ceauşescu şi a to­ monumentale, precum Do­
9 gramului zilei de joi —. sosi­ varăşei Elena Ceauşescu se mul Ia Milano, Santa Maria
rea la Milano au prilejuit noi află Giuseppe Salerno, del Fiore Ia Florenţa, Sân
întîlniri cu muncitori şi spe­ prefectul provinciei Torino, Marco la Veneţia, dar se ri­
o activitate dintre cele mai importante cialişti, cu oameni politici şi Guido Secreto. primarul ora­ dică statui de eroi martiri ai
reprezentanţi ai cercurilor e- şului Torino, Stefano Milelli, libertăţii".
aie economiei judeţului, un domeniu în conomice. Atît la Uzinele primarul localităţii Caselle, Torino contemporan este o
„Fiat-Mirafiori“, cit şi la deputaţi şi senatori, alte per­ adevărată cetate a industriei
care trebuie să intervină măsuri Ivrea, unde îşi au sediul U- soane oficiale. Nicolae constructoare de maşini. Zo­
zinele
ca
dealtfel
„Oliveti",
P r e ş e d i n t e l e
na industrială a oraşului —
pretutindeni pe străzile capi­ Ceauşescu este primit cu o- situată în mijlocul marelui
operative şi o viziune de perspectivă talei Piemontului, iar apoi la noruri militare. arc format de Alpii Occiden­
Milano, şeful statului român Torino — capitala provin­ tali şi înconjurată de dulci co­
© HOTĂRÎREA ADOPTATĂ DE PLE­ a fost întîmpinat cu senti­ ciei Piemont —, oraş de line pline de verdeaţă — cu­
mente de stimă şi simpatie. prinde cele aproximativ 800
NARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE ...este ora 9 dimineaţa. Co­ veche cultură cu o îndelunga­ de întreprinderi industriale,
tă
care
istorie,
glorioasă
şi
PARTID DIN 21 MAI A.C. ŞI PRINCIPALE­ loana de maşini părăseşte pi­ îşi află începuturile cu peste dintre care se detaşează Uzi­
toreasca staţiune maritimă 2 000 de ani în urmă, are pen­ nele „Fiat“. Poate şi de a-
LE CONCLUZII ALE DEZBATERILOR Portofino, îndreptindu-se spre tru noi, românii, o semnifica­ ceea, localnicilor le place
Genova. ţie aparte evocînd prin -măr- să numească oraşul „Capita­
© Maximă atenţie pregătirii investiţiilor, Traseu] de o rară frumuse­ ' turii emoţionante legăturile la automobilului". Dar Torino
ţe străbate principalele loca­ româno-italiene. Momentul nu înseamnă numai indus­
atît a celor din acest an cit şi din anul viitor. lităţi ale coastei ligurice, o- cel mai grăitor îl reprezintă trie. Capitala Piemontului es­
Discutarea cu fiecare muncitor in parte a tehnologiei optime de lucru este unui din „se­
® O preocupare stăruitoare pentru extinderea cretele" muncii comunistului Ioan I.upu, şeful unei echipe de forjori-matriţeri din cadrul I.M.M.R. ferind privirii peisaje îneîn- întîlnirea, în perioada unifi­ te în acelaşi timp un oraş
Simeria. Aşa se explică şi rezultatele bune obţinute de această formaţie de lucru. tătoare. cării atît a Italiei, cit şi a bogat în valoroase monumen­
metodelor industriale de construcţii. ® Fun­ Foto : VIRGIL ONOIU
La aeroportul .din Genova, Principatelor Române, dintre te şi vestigii ale trecutului.
daţiile pentru apartamentele front de lucru pe preşedintele Consiliului de Cavour şi Vasile Alecsandri. De-a lungul timpului tori-
1974 să se execute în trimestrul III a.c. © Un Stat, Nicolae Ceauşescu, şi to­ Ele ne amintesc, de aseme­ nezii au păstrat vie în ini­
varăşa Elena Ceauşescu sînt nea. despre înfiinţarea în mile lor prietenia faţă de po­
factor hotărîtor : întărirea colaborării, a con­ salutaţi de prefectul provin­ 1863 a primei catedre de porul nostru, au cultivat cu
lucrării între beneficiar, proiectant şi construc­ La ferma legumicolă a I.A.S. Simeria ciei Liguria, Giacomo Ve- limbă şi literatură română, dragoste relaţiile româno-ita­
glia, de primarul oraşului Ge­ creată de Alexandru Ioan liene, care în cursul ultimi­
tor. ® Să se creeze în cel mai scurt timp echi­ nova, Giancarlo Piombino, de Cuza care, printr-o lege a- lor ani s-au întărit şi dezvol­
provinciei
Geno­
preşedintele
Adunarea
pe de montori ale beneficiarilor şi să se defi­ va, Rinaldo Magnani, cu so­ doptată o de încredinţează Naţio­ tat continuu.
lui
nală.
nitiveze colectivele de proiectanţi care răspund Eforturi stăruitoare pentru ţiile, de alte persoane locale. Giovenale Ruscalla, declarat Aceste profunde sentimente
de obiective pînă la punerea lor în funcţiune. Preşedintele Consiliului de cetăţean de onoare al Româ­ de amiciţie faţă de poporul
român, torinezii au dorit să
niei.
©Ritmul de execuţie trebuie intensificat pe Stat, Nicolae Ceauşescu, şi Torino a fost vreme înde­
Ceauşescu,
tovarăşa
Elena
toate şantierele ! ® Mai multă gospodărire, o împreună cu persoanele o- lungată una din cele mai (Continuare In pag. a 4-a)
mai bună organizare pe şantiere, toată răspun­ obţinerea a 2400 tone legume
derea faţă de calitatea finisajelor.
© ÎNSĂMÎNŢĂRILE ŞI PLANTĂRILE după scoaterea în cîmp a
răsadurilor.
SE EFECTUEAZĂ CONFORM GRAFICELOR Fireşte, obţinerea a 20 000 M E S A J U L
© S-A ÎNCEPUT REFACEREA CULTU­ kg legume în medie la hec­
tar nu este o sarcină uşoa­
Fi îi ere tul şi istoria RILOR PE TERENURILE AFECTATE DE ră, dar se acordă maximă
REVĂRSAREA APELOR grijă tuturor lucrărilor cţi- preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
re condiţionează soarta re­
© SISTEMUL DE IRIGAŢII FUNCŢIO­
ţa Victoriei, cînd au fost pro­ coltei. In acest sens, este de
iectate filmele . „Avram Iancu NEAZĂ ŞI PE TIMPUL NOPŢII amintit că s-a îmbogăţit ba­
— craiul munţilor" şi „Dacii” za tehnico-materiaiă a fer­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat
şi simpozionul „Dimitrie Can-
temir — mare gînditor şi căr­ Ferma legumicolă a I.A.S. sortimente de legume pe 90 mei, ea fiind dotată cu cî­
turar român” desfăşurat la Simeria are repartizată în de hectare şi se găseşte în teva utilaje noi ea : o se­
ciubul „Slderurgistul“ din Hu­ plină desfăşurare plantarea mănătoare, un cultivator şi
nedoara, şi la care au luat acest an pentru cultivarea Organizaţiei Unităţii Africane (0. U. A.)
parte tineri din întreprinderile, legumelor o suprafaţă de ardeiului — lucrarea s-a o maşină pentru combate­
instituţiile şi şcolile municipiu- .120 hectare, de pe care tre­ realizat pe aproape 20 de rea dăunătorilor. Totodată,
Inl.-EXpuncrile-. din cadrul sim­ hâ din cele .26 planificate—,
pozionului au fost susţinute de buie să obţină în medie' o combaterea buruienilor se
prof. Gheorghe Alimpescu („E- recoltă de 20 000 kg produ­ a vinetelor şi roşiilor. O realizează pe cale chimică, cu prilejul celei de-a fi-a aniversări
poca istorică şi activitatea di­ se la hectar, ceea ce echi­ preocupare de prim ordin
plomatică”), prof. Mariana Băr- o constituie refacerea cultu­ avind ierbicidate culturile
bulescu („Concepţia filozofică a valează cu o producţie tota­ de pe 85 de hectare. Unde
operei“) şl prof. Ioan Căroiu lă de 2400 tone. In ce sta­ rilor pe cele 25 de hectare, a fost nevoie, s-a intervenit Folosesc acest prilej pentru
(„Contribuţii la dezvoltarea is­ diu se află lucrările şi ce care au fost afectate de re­ Aniversarea a 10 ani de la african drept singurele repre­
toriografiei şi literaturii româ­ garanţii se oferă că indica­ vărsarea apelor. Pe cîteva şi cu praşile manuale — crearea Organizaţiei Unităţii ca, în numele României socia­ zentante legitime şi autenti­
neşti“). torii de plan se vor înde­ hectare, unde la evacuarea varză timpurie, conopidă, Africane îmi oferă plăcutul liste, al poporului român — ce ale popoarelor respective.
Tot în cadrul programului de apei s-au folosit şi utilaje ceapă. De asemenea, la cea­ prilej de a vă adresa, dum­ care a dus el însuşi, timp de In cadrul relaţiilor multi­
intimpinare a festivalului, Ieri plini exemplar! Iată ce pă pe cele 15 hectare s-a neavoastră, şefilor de state, veacuri, o luptă plină de sa­ laterale de prietenie şi cola­
ne-a relatat şeful fermei, mecanice, s-a făcut discui-
seara, la monumentul eroilor ing. Ion Darabant : rea terenului, urmînd ca pî­ aplicat stropirea contra ma­ tuturor reprezentanţilor ţări­ crificii pentru eliberare na­ borare dintre România şi
de la Lupeni s-a desfăşurat un lor şi popoarelor africane, ţională şi socială — să re­ statele Africii, vizita pe
Manifestările cultural-artistice — S-au depus şi se depun nă la sfîrşitul săptămînii să nei. In vederea îmbunătă­ afirm profunda noastră soli­
din cadrul programului ce amplu recital de versuri şi cîn- in continuare eforturi stă­ fie realizat şi semănatul cu ţirii condiţiilor de viaţă participanţi la această re­ care am întreprins-o a-
premerge festivalul „(.'oşteşti tece patriotice sub genericul fasole şi castraveţi. Proble­ uniune jubiliară, un călduros daritate cu lupta popoarelor nul trecut in unele ţări a-
’73“ continuă să se desfăşoare „Tinerii cîntă patria”. ruitoare pentru a încadra pentru muncitori, s-a ame­ salut şi cele mai cordiale fe­ africane împotriva imperialis­ fricane, întîlnirile şi con­
in diferite localităţi ale jude­ toate acţiunile in graficele me deosebite ridică reface­ najat o sală de mese şi un licitări în numele Consiliului mului. colonialismului, neoco-
ţului nostru, bucurîndu-se de stabilite. Ca urmare, pe cei rea culturilor pe 7 hectare, vorbirile avute cu acest prilej,
mare interes şi prezenţă de unde a fost spălat şi stratul de Stat şi al guvernului Re­ lonialismului. a oricărei for­ ca şi în alte ocazii, cu şefi
public. peste 6 300 mp răsadniţe a- N. TlRCOB publicii Socialiste România, me de dominaţie şi asuprire. de state, cu conducători ai u-
Astăzi, ia Deva, incepînd de menajate, s-a produs întreg arabil. Aici se va transporta
In cadrul acestora, consem­ Ia orele 20, in Piaţa Victoriei al poporului român şi al meu România este ferm hotărîtă să nor mişcări de eliberare na­
năm seara de filme ce a avut va fi prezentat filmul „Colum­ necesarul de răsaduri. Fer­ însă gunoiul de la răsadni­ personal. acorde, în continuare, între­ ţională au contribuit la dez­
loc ieri seara la Deva, In Pia­ na“. ma are în cultură diferite ţele rămase fără folosinţă (Continuare în pag. a 3-a)
Crearea Organizaţiei Unită­ gul său sprijin politie, diplo­ voltarea prieteniei şi ' con­
ţii Africane a reprezentat un matic, moral şi material sta­ lucrării reciproc avantajoase
moment important în viaţa telor africane şi mişcărilor de — politice, economice şi in
popoarelor Africii, în lupta eliberare naţională din Ango­ alte domenii — dintre Româ­
La început de sezon estival, brigada de reporteri a ziarului pentru abolirea definitivă a la, Mozambic. Guineea-Bissau, nia şi aceste ţări. Doresc să
colonialismului, a politicii Namibia în lupta lor justă reafirm şi cu acest prilej ho-
Examenele de sfîrşit néocolonialiste şi de discri­ pentru libertate şi progres so­ tărîrea ţării mele, a poporu­
„Drumul socialismului“ anchetează şi informează despre minare rasială, pentru cuce­ cial, pentru înfăptuirea nă­ lui român de a întări solida­
lor
fundamentale.
de an de la rirea şi apărarea dreptului zuinţelor şi poporul român ritatea şi a adinei colabora­
Guvernul
rea cu toate ţările care au
fiecărui popor de a-şi hotărî
Bucuroşi de oaspeţi ? asemenea anunţ lămuritor şi de sine stătător soarta, in condamnă cu fermitate poli­ păşit pe calea dezvoltării in­
Amenajările şl serviciile de ghidare. Cum nu-s, dealt­ Universitatea serală conformitate cu interesele sa­ tica de discriminare rasială dependente, în folosul comun,
Tradiţionala întrebare ne fel, nici spre motelul Cinciş, le legitime. şi apartheid dusă de regimu­ în interesul păcii şi colaboră­
trimite, prin tot atît de tra­ nici spre campingul de pe de marxism-ieninism A X-a aniversare a creării rile rasiste din Africa de sud rii internaţionale. Republici»
diţionala ei rezonanţă, la malul lacului cu acelaşi nume Organizaţiei Unităţii Africa­ şi Rhodesia, sprijină cauza Socialistă România — ea în­
străvechea ospitalitate româ­ la bazele turistice şi nici spre celălalt loc de LUNI 28 MAI 1973 ne are loc în condiţiile cînd dreaptă a mişcărilor anti- săşi ţara in curs de dezvolta-
nească, considerată etalon al popas, „Izvoarele". în viaţa internaţională se a- rasiste. re — înţelege, sprijină şi va
omeniei şi generozităţii popo­ Dacă la Valea Seacă şi la Economie anul I ; firmă tot mai puternic voin­ Ţara noastră militează cu sprijini şi în viitor eforturile
rului nostru. In vremurile motel autobuzele asigură Filozofie anul II ; ţa popoarelor de a impune hotărîre pentru aplicarea ne- statelor africane pentru lichi­
de demult un oaspete era un şi locurile de agrement transportul — mai ales du­ Studiul principiilor şi meto­ destinderea, colaborarea şi întîrziată a prevederilor De­ darea stării de subdezvoltare,
lucru rar. sosirea lui se con­ minica — pînă la campingul delor muncii de partid anul securitatea, de a stinge foca­ claraţiei O.N.U. cu privire la a decalajului economic care
stituia intr-un eveniment Cinciş şi la Izvoarele nu ll; rele de tensiune şi război, de acordarea independenţei tutu­ le desparte de statele avan­
sărbătoresc pentru, întreaga devenit astăzi o preocupare nului estival, o brigadă de merg nici autobuze. Deci, o- Etică anul II ; a asigura triumful cauzei pă­ ror ţărilor şi popoarelor colo­ sate economic.
aşezare. Astăzi ospeţia s-a majoră. în care sînt antrenaţi reporteri a ziarului nostru, rieiitarea spre aceste baze de Istorie anul I. cii şi progresului. Popoarele niale şi a tuturor rezoluţiilor La a 10-a aniversare a
amplificat la dimensiunile oameni cu responsabilităţi şi constituită în două echipaje agrement —■ slabă, transpor­ africane aduc o contri­ referitoare la decolonizare şi creării Organizaţiei Unităţii
turismului modern. In fieca­ îndatoriri complexe. Consi­ turistice, a vizitat baze şi lo­ tul — asemănător. Şi ne mi­ MARŢI 29 MAI 1973 buţie tot mai însemnată la apartheid. Apreciem ca un Africane, urez din inimă po­
re sezon estival zeci şi sute liul judeţean al turismului — curi de agrement din zonele răm că nu sînt prea popu­ Economie anul III ; dezvoltarea acestui climat, fapt deosebit de pozitiv a- poarelor africane noi şi noi
de mii de vizitatori din ţară organism larg reprezentativ, Orăştie şi Hunedoara. Cum late ? Studiul principiilor şi meto­ participînd tot mai activ la doptarea de către Adunarea succese în lupta lor pentru
şi de peste hotare asaltează ce reuneşte toţi factorii cu sintem primiţi dacă poposim Celălalt traseu parcurs de delor muncii de partid anul întreaga viaţă internaţională, generală a Organizaţiei • Na­ abolirea totală şi definitivă a
obiectivele turistice şi staţiu­ răspunderi în acest domeniu aici în timpul zilei, sau venim noi, Simeria—Orăştie — Băile III ; la soluţionarea, în spiritul pă­ ţiunilor Unite a rezoluţiei cu colonialismului şi neocolonia-
nile balneoclimaterice. A- — are pentru acest an în să ne petrecem sfîrşitul de Geoagiu—Cabana Costeşti —■ Etică anul I ; cii şi colaborării, a proble­ privire la recunoaşterea miş­ lismului, pentru dezvoltare
cestora li se alătură alte mii atenţie o seamă de obiective săptămină ? Ce ni se oferă, traseu pe care turistul sau Istorie anul II ; melor cu care se confruntă economico-socială independen­
de oameni care — beneficiind importante, menite să lăr­ ce s-ar mai putea oferi ? Ia­ cetăţeanul în vacanţă de sfir- Studiul principiilor şi me­ astăzi omenirea. Ele se afir­ cărilor de eliberare naţională tă, pentru pace şi colaborare
de programul redus de mun­ gească baza materială şi să tă, succint, răspunsul fapte­ şit de săptămină întîlneşbe todelor muncii de sindicat a- mă tot mai mult drept o pu­ din colonii de pe continentul internaţională.
că din ziua de sîmbătă — fac diversifice serviciile oferite lor. locul de camping şi de agre­ nul 1. ternică forţă progresistă con­
la sfîrşitul săptămînii excursii turiştilor, să ridice prestigiul ment de la Strei, campingul temporană in lichidarea ve­
în împrejurimile localităţilor judeţului, de gazdă ospitalie­ Transport—orienta re de la Poeniţa Orăştiei, Băile MIERCURI 30 MAI 1973 chii politici imperialiste de
in care locuiesc. In locuri pi­ ră pentru turişti şi pentru Geoagiu, Cabana Costeşti, Economie anul II ; dominaţie şi dictat. în lupta Şahinşahul Iranului va efectua
„poartă“ de trecere spre ce­
toreşti devenite adevărate oamenii care-şi petrec sfîrşi­ Unde-i Valea Seacă ?. O tăţile dacice — se bucură de Ştiinţa conducerii societăţii generală a popoarelor pentru
baze de agrement. tul săptămînii în mijlocul întrebare la care mulţi hune- un bun serviciu informaţio­ socialiste anul I ; aşezarea relaţiilor dintre sta­ o vizită oficială in România
doreni îţi vor răspunde pre­
Iată deei că ospeţia, din naturii. cis, îndreptîndu-te spre acest nal prin indicatoare şi pano- Politica externă a P.C.R. şi te pe baze noi, pe principiile
simplu act de generozitate, a Odată cu deschiderea sezo- minunat loc de odihnă, re- Raid realizat de : a statului nostru anul I ; egalităţii, respectului, inde­ In spiritul relaţiilor de şahul Aryamehr şi pe Ma­
creere şi agrement. Dar să Sociologia religiei anul I. pendenţei şi suveranităţii na­ prietenie şi cordialitate din­ iestatea sa Imperială, Farah
zicem că nu sintem din lo­ TIBERIU ISTRATE Examenele pentru toate tre Republica Socialistă Ro­ Pahlavi. Şahbanu a Iranului,
Imperial
Statul
al
í-é-n calitate şi că ne este peste ION CIOCLEI secţiile încep la ora 16,00 şi ţionale, neamestecului în tre­ mânia şi preşedintele Consi­ să efectueze o vizită oficia­
Iranului,
avantajului
şi
m W mină să tot întrebăm. Atunci GH. I NEGREA vor avea loc la CABINETUL burile interne nerecurgerii la liului de Stat, Nicolae la în România. lor au acceptat
Maiestăţile
reciproc,
ale
câne ne va îndrepta spre Va­
:®í.íí; N. STANCIU JUDEŢEAN DE PARTID. Ceauşescu, şi tovarăşa Elena cu plăcere invitaţia, vizita
lea Seacă 7 Pentru că pe şo­ folosirea forţei şi ameninţă­ Ceauşescu au invitat pe Ma­
sea n-am văzut niciunde un (Continuare în pag. a 3-a) rii cu forţa. iestatea sa Imperială Şahin­ urmînd să aibă loc între 2 şi
5 iunie 1973.
r
ASIMILARE voltat în bune condiţii, a- SEARĂ EDUCATIV- e——- se numără : zugrăvirea a ale sale, aşezate de-a stin­
fiîndu-se în faza de re­ 3 vile, amenajarea ştran­ gă şi de-a dreapta pinu­ VREMEA
Colectivul de la lamino­ coltare şi valorificare, ac­ DISTRACTIVA dului, plantarea a 4 000 de lui Beriu. Aici sînt pe Pentru 2< ore
rul „650“ din combinatul ţiuni care in săptămină flori. Aparatura medicală terminate lucrările la con­
hunedorean a asimilat zi­ următoare vor fi la ordi­ In cadrul acţiunilor or­ a fost verificată şi pusă strucţia unui modern pod Vreme călduroasă, dar
lele acestea în producţie nea zilei pe agenda coope­ ganizate de comitetul la punct. Au fost stabilite de beton armat, care va uşor instabilă, cu cerul
un nou sortiment de pro­ ratorilor. U.T.C. in colaborare cu activităţile, cultural-educa­ face comunicarea mai u- variabil. Temporar vor că­
fil din oţel laminat. Este comitetul sindicatului de tive, acţiunile turistice şi şoară. dea precipitaţii sub rormă
vorba de cornierul 150x100, 15 000 la Spitalul unificat Deva, de agrement Ia care vor de ploaie însoţite de des­
care are largi utilizări In Acţiuni de înfrumuseţa­ azi ia localul „Bachus“ va participa oamenii muncii, CONCURS cărcări electrice. Vînt slab
construcţia halelor Indus­ re a oraşului, plantări de avea loc o seară educativ- oaspeţii staţiunii. piuă Ia potrivit din notri-
triale şl in construcţia de pomi, flori sădite in spa­ distractivă pentru tinerele Staţiunea va primi la La Şcoala generală din vest. Temperaturile mini­
maşini. ţiile verzi ale noilor car­ cadre medicale. Cu acest tratament în sezonul es­ Vorta s-a desfăşurat con­ me vor fi cuprinse intre
Asimilarea noului produs tiere, curăţirea curţilor şi prilej, se va prezenta un tival, prin repartiţie cu cursul „7 contra 7“ in ca­ 11 şi li grade. iar cele
se datorează, în principal, a sălilor de clasă ş.a., în proces literar, va evolua bilete, peste 1 060 de oa­ drul căruia pionierii-gazde maxime între 23 şi 26 dp
muncitorilor şi maiştrilor total 15 000 de ore de mun­ grupul vocal condus de meni ai muncii iar oca­ s-au întrecut cu colegii grade.
din schimburile conduse că patriotică — raportea­ medicul Radu Pătrăşescu. zionali alţi 2 500 cu afec­ lor din Visca. Probele
de Adrian Fillop şi Victor ză pionierii deveni drept după care va urma dans. ţiuni reumatologicc, gine­ concursului (limba şi lite­
Pop. cologice şi ale sistemului Pentru următoarele
bilanţ al hărniciei lor din ratura română, istorie, fi­ două iile
această primăvară. Ştirea nervos periferic. zică, sport) au dat ciştig
GATA PENTRU LIVRARE — comunicată nouă de 3 500 VIZITATORI (le cauză pionierilor din
pioniera Minela Moroşan LA VAŢA POD PESTE PiRIUL Vorţa. Echipajul victorios Vremea se menţine căl-
Cooperativa agricolă din de la Clubul presei pio­ luroasă, dar uşor instabi-
Geoagiu a acumulat o ex­ niereşti — poate fi consi­ Staţiunea balneară Vaţa BER1U a fost compus din pio­ a, mai ales după-amiaza,
perienţă valoroasă în pri­ derată o foarte bună notă de Jos s-a pregătit intens nierii Ion Cosma. T. Bre- cînd vor cădea precipita­
vinţa producerii şi livrării la purtare în catalogul ce­ pentru sezonul estival al Oraşul Orăştie va avea totean. Maria Sorea, T. ţii, stih formă de ploaie
legumelor din solarii. Şi lor mai tineri cetăţeni ai acestui an. Printre acţiu­ k în curînd o nouă posibi­ însoţite de descărcări e-
Coslcşti. Un loc de agrement mult căutat de turişti. Servici­ Sn acest an, varza s-a dez­ Devei nile de bună gospodărire litate de comunicaţie ru­ Bisorca. Ion Tămaş şi Mă- lectrice. Vînt slab din
ile cabanei cu acelaşi nume îndreptăţesc şi ele preferinţele tu­ tieră între cele două părţi rioara Bisorca. nord-vest.
riştilor.