Page 85 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate Jărlle, unlfl-va!
încheierea vizitei preşedintelui

Nicolae Ceausescu in Italia

t

Milano, ultima etapă în­ întregii ţări. Dintre primele de desfacere. Tot aici. între­
scrisă în itinerarul vizitei în 220 de societăţi naţionale mai prinderile româneşti întreţin
Italia a preşedintelui Consi­ importante, 77 îşi au sediul o fructuoasă colaborare cu
liului de Stat, Nicolae la Milano. diferite societăţi şi uzine ita­
Ceauşescu, a tovarăşei Elena Se poate spune că din ga­ liene, cum ar fi „Innocenti",
Ceauşescu, a încununat In ma largă a produselor indus­ „Eni", „Pirelli“ etc.
mod strălucit marele dialog triale care ies din mîinile Oraş muncitoresc prin ex­
al prieteniei româno-italiene. harnicilor muncitori milanezi celenţă, Milano a cultivat în­
Ocupînd un loc important în nu lipseşte aproape nimic că din cele mai vechi tim­
cadrul relaţiilor dintre cele din ceea ce reprezintă cerinţe puri tradiţiile de libertate şi
două ţări, capitala Lombar- ale industriei contemporane. progres. Este de ajuns să a-
diei a fost la înălţimea tradi­ Produsele industriei construc­ mintim istoricele „Cinque
ţionalei sale ospitalităţi, pri­ toare de maşini cu toate sub- giornate di Milano“ (cele
mind cu sentimente de cor­ ramurile sale, ale industriei cinci zile de luptă ale locui­
dialitate şi stimă pe şeful sta­ chimice, ale industriei elec­ torilor oraşului), în 1848. îm­
tului român, sentimente ex­ trotehnice şi electronice, ale potriva dominaţiei austro-un-
primate atît de grăitor de căror caracteristici, de exploa­ gare. Mult mai tîrziu, în anii
oficialităţile oraşului, de har­ tare şi calităţi se situează la grei ai dominaţiei fasciste şi
ocupaţiei
naziste,
populaţia
mmm si istoria nicii săi locuitori. Şi aici, la cel mai înalt nivel, se bucu­ din Milano a înscris pagini
ră de o • largă apreciere pe
Milano, ca şi la Torino şi
3 Genova, au ieşit pregnant în plan internaţional. glorioase în cartea de aur a
evidenţă noi posibilităţi pen­ Ca o expresie a acestui a- Rezistenţei. Formaţiile de par­
tru a se extinde şi mai mult vînt industrial, a dezvoltării tizani, cunoscutele „Brigăzi
dintre
Semnificaţia relaţiile de şi colaborare Dealtfel, relaţiilor economice, la Mi­ Garibaldi", care acţionau în
lano se organizează, încă de
munţii din împrejurimi şi in
România
Italia.
există dorinţa reciprocă, ex­ la începutul acestui secol, cîmpiile Văii Padului, au eli­
primată nu o dată în cursul Tîrgul internaţional, cotat as­ berat oraşul cu mult înainte
unui pelerinaj vizitei de ieri, ca Milano să tăzi printre primele din Eu­ ca trupele aliate să ajungă
ocupe un loc tot mai impor­ ropa şi din lume. La „Fiera aici.
tant în cadrul acestor relaţii. campionaria“, care-şi deschi­ ...Coloana oficială străbate
Ială, aşadar, că in fiecare
oraşului.
lună mai a anului ne intil- Cu o frămîntată istorie de de pentru zece zile porţile în străzile spre cunoscuta îndreptîn-
fiecare
uzină
în
an.
du-se
aprilie,
luna
nim la Costeşti, în locuri mai bine de douăzeci de se­ în vechea „Piazza d'Armi“, „Innocenti Santeustacchio". Pe
cole, oraşul, situat la încru­
de neasemuită frumuseţe, cişarea celor mai importante participă zeci de state de pe traseu, cetăţenii salută cu
CERCETAREA PROPRIE SĂ SPINI [FICTIV noas­ linii de eoiVumicaţie care lea­ toate continentele, printre ca­ bucurie socialiste. conducătorul
de sublimă dragoste pentru
pe
meleagurilor
istoria
re, în mod constant, şi ţara
României
Gesturile
Europa
de
gă
principalele
tre.
lor
ex­
prieteneşti
constituie
Poiana mare — adevărat porturi mediteraneene, este noastră- A 52-a ediţie a Tîr- presii vii ale cordialităţii a-
care
s-a
gului
internaţional,
astăzi capitala celei mai bo­
stră­
iarbă,
de
amfiteatru
PRODUCŢIA UNITĂŢILOR ECONOMICI Lombardia. a Italiei : urmă, a consemnat, astfel, tări ale primiri, sînt manifes­
încheiat nu cu mult timp în
cestei
gate
provincii
juit de creste semeţe îm­
deose­
consideraţiei
brăcate în hlamide de pă­
cea de a 18-a participare a
bite a populaţiei de. aici fa­
şi
continua
sa
Puternica
ş i Manifestări dure — rosteşte o chemare dezvoltate industrială a făcut industriei româneşti la aceas­ ţă de poporul nostru, faţă de
adincă, pe undele nevăzute
tă manifestare economică in­
ale dragostei de ţară, şi din din Milano centrul vital al ternaţională de prestigiu, rod solii săi.
Este ora 8,40. Convoiul de
rultural-artistir.fi toate zările sosesc aici zeci industriei şi comerţului ţării, al colaborării şi cooperării e- maşini, pornit cu puţin timp
pilonul principal al triunghiu­
de mii■ de tineri.
La plenara C.C. al P.C.R. din luna no­ buţii, că întreprinderile „elaborează stu­ conomice în continuă dez­ în urmă de la prefec­
iembrie 1972, secretarul general al parti­ dii, cercetări, documentaţii şi proiecte Este un pelerinaj gran­ lui industrial al nordului, voltare între România şi Ita­ tura din Milano, ajun­
dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea produselor, dezvolta­ Astăzi, în ajunul „Intîlni- dios prin dimensiunea sa împreună cu regiunea încon­ lia. Prezenţa ţării noastre, an ge la uzină. La intrarea
atrăgea cu deosebită tărie atenţia asupra rea şi modernizarea utilajelor, reutilări, rii tineretului cu istoria", neobişnuită, prin numărul jurătoare. la Milano se află de an, la acest tîrg facilitea­ în clădirea consiliului de ad­
18 la sută din totalul forţei
faptului că „cercetarea pe anul 1973 tre­ extinderi de capacităţi de producţie, per­ de la Costeşti, trei impor­ foarte mare al participanţi­ de muncă a Italiei (ceea ce ză o mai bună cunoaştere şi ministraţie, şeful statului ro­
buie să contribuie la rezolvarea proble­ fecţionarea proceselor tehnologice, intro­ tante manifestări cultural- lor. Dar adevărata sa gran­ reprezintă peste 3 milioane de apropiere reciprocă, constituie mân este întîmpinat de admi­
melor majore, cu caracter prioritar, ale ducerea de metode şi procedee noi, intro­ artistice vor reţine, fără doare se constituie din pu­ muncitori). un prilej pentru încheierea nistratorul delegat, dr. Jean
dezvoltării economico-sociale a ţării". E- ducerea în fabricaţie a unor materiale îndoială, atenţia publicului. ternica încărcătură emoţio­ de noi contracte între între­ Rodocanachi, de directorul
conomia, societătea noastră — sublinia noi, înlocuirea de materiale deficitare“. Astfel, la Deva, sala „Arta" nală : zecile de mii de ti­ Valoarea producţiei indus­ prinderile româneşti şi cele general adjunct, ing. Giorgio
tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au nevoie Aşadar efectuarea de studii şi cercetări va găzdui, începînd de la neri au venit aici pentru a triale a regiunii este de cinci italiene. La Milano îşi au se­
nu de literatură ştiinţifică în sine, ci de reprezintă o obligaţie legală a unităţilor orele 16, festivalul—con­ face dovada înaltului lor mii miliarde lire. adică a- diul trei din cele patru so­
contribuţii concrete la dezvoltarea pro­ economice. De fapt, există sute de exem­ curs de muzică populară patriotism, aducind un înalt proape 30 la sută din venitul cietăţi mixte româno-italiene (Continuare in pag. a 4-a)
ducţiei şi creşterea eficienţei economice. ple care atestă că inginerii, tehnicienii şi „Voci tinere”, la care 29 de omagiu istoriei noastre stră­
Prin această prismă trebuie privită şi muncitorii din judeţul nostru sînt pă­ tineri solişti din tot atîtea bune, manifestîndu-şi ple­
activitatea de cercetare ce se desfăşoară trunşi de un permanent spirit novator, judeţe ale ţării îşi vor eta­ nar dragostea fierbinte pen­
în întreprinderile hunedorene. caută şi găsesc prin eforturi de gîndire la pe scenă talentul, cu am­ tru partid şi patrie, pentru
Legea cu privire la organizarea şi con­ şi sinteze cele mai economjcoase căi de biţia mărturisită de a cu­ idealurile noastre socialis­
ducerea unităţilor socialiste de stat pre­ desfăşurare a procesului productiv, de ceri trofeul „Costeşti 73“. te.
vede, ca una dintre principalele lor atri­ creştere a eficienţei economice. Spectatorii vor avea toto­ Şi este deosebit de sem
dată prilejul să-l vizioneze nificativ că acest lucru se
„in direct“ pe cunoscutul intîmplă aici. in inima
prezentator Mihai Florea. munţilor Orăşliei. unde o- y
La Hunedoara, cu începe­ dinioară se înălţau falnice /
Inovaţiile şi raţionalizările—„sîmburii vii“ re de la orele 18, Ansam­ cetăţi dacice, culminind cu
blul folcloric al Comitetu­ capitala statului dar. —
lui judeţean Bihor al U.T.C. Sarmizegetusa.
ai eficientei economice! va oferi pe scena clubului Costeşti, sătenii şi munci­
...Cu ani in urmă, aici. la
„Siderurgistul"
amplu
un
spectacol de cîntece şi dan­ torii forestieri înconjurau
suri populare. cu multă curiozitate şi dra­ 25 mai, 1973. San Marino
Bilanţul încheiat pe prime­ Iile materiale reprezintă se şi aplicate 77 de inovaţii < goste pe arheologi. Şi s-au — una din cele mai mici şi Convorbiri oficiale
le 4 luni de activitate, la 507,98 ici faţă de 588,53 lei, care au adus o eficienţă de Cei care se deplasează de bucurat nespus, împreună, mai vechi republici din lume
întreprinderea electrocentra- nivelul planificat. Centralele circa 3,5 milioane lei. -In a- azi la Costeşti vor avea cind după multă trudă şi — trăieşte o mare sărbătoare,
le Deva este deosebit de fruc­ întreprinderii au realizat cu cest an, pînă în prezent, s-au posibilitatea (în afară de migală au ieşit la iveală sărbătoarea prieteniei româno-
participarea
la
petrecerea
tuos. Prin reducerea consu­ 11,5 la sută mai multă ener­ înregistrat 29 propuneri de cîmpenească. cu nelipsitele faimoasele ruine de la Cos­ sanmarineze, prilejuită de vi­ româno-sanmarineze
murilor specifice de combus­ gie electrică faţă de aceeaşi inovaţii clin care 19 au fost focuri de artificii) să urmă­ teşti, Blidaru. Grădişte... zita oficială a preşedintelui
tibil pentru producerea ener­ perioadă a aniîlui trecut, pre­ deja aplicate. rească faza judeţeană a fes- Consiliului de Stat al Repu­
giei electrice şi termice, s-au cum şi 114 629 gigacalorii e- Iată numai cît.eva exemple tivaluiui-concurs de poezia TIBERIU ISTRATE blicii Socialiste România, Vineri după-amiază, la Pa­ ria Antonietta Bonelli, şef
economisit „peste 1.700 .ţiuie. ,pprgi,e termică. —............... de inovaţii aplicate în 1973. patriotică', „Sub flamuri de Nicolae Ceauşescu, a tovară­ latul Congreselor, au avut- loc al secretariatului de stat pen­
combustibil convenţional. In Rezultatele pozitive înre­ partid biruitoare". (Continuare in pag. a 2-a) şei Elena Ceauşescu. convorbiri oficiale între pre­ tru afacerile externe, Raffa-
activitatea de reparaţii, chel­ gistrate de întreprindere au CIPRIAN SlRBU Este un eveniment de sea­ şedintele Consiliului de Stat ele Giardi, şeful cancelariei
tuielile la 1 000 lei producţie ca sursă şi cercetarea proprie tehnician la întreprinderea mă. pe care opinia publică al Republicii Socialiste Ro­ Secretariatului de stat pentru
marfă au fost reduse .la 775,81 în care sînt angajaţi zeci de electrocentrale Deva din această ţară îl salută cu mânia, Nicolae Ceauşescu, şi afacerile externe.
lei faţă de 879,41 lei cît era muncitori, ingineri şi tehni­ bucurie şi satisfacţie. Inte­ Francesco Maria Francini şi In cadrul convorbirilor, s-a
planificat, din care cheltuie- cieni. Pe 1972, au fost propu- {Continuare in pag. a 2-a) resul excepţional faţă, de vi­ Primo Bugli, căpitanii regenţi făcut un schimb de păreri
zita conducătorului României ai Republicii San Marino. în legătură cu problemele in­
Examenele de sfirşit de an la socialiste are temeiuri pro­ Din partea română, la con­ terne şi externe care preocu­
Ion
Rentabilitatea pe produs - oglindă funde, deoarece această vizi­ Păţan, vicepreşedinte al Con­ pă cele două ţări. A fost ex­
vorbiri au participat:
tă se înscrie ca un moment
dorinţa
primată
de
comună
universitatea de marxism-leninism de covîrşitoare însemnătate siliului de Miniştri, ministrul a dezvolta în continuare, pe
George
de
exterior,
a efortului colectiv de ridicare a eficienţei în istoria de secole a relaţi­ comerţului ministrul afaceri­ multiple planuri, relaţiile dintre
prietenie
româno-san­
ilor-de
colaborare
şi
Macovescu,
prietenie
j
LUNI 28 MAI 1973
marineze, relaţii ce îşi au o- lor externe, Ioan Avram, mi­ România şi Republica San
Economie, anul I riginea şi trăinicia în afini­ nistrul industriei construcţi­ Marino, pe baza deplinei e-
Sporlrea în ritra rapid a a- stărnitor. prin măsuri eficien­ ium suplimentar de beneficii Filozofie, anul II tăţile de limbă şi cultură, în ilor de maşini grele, Gheor- galităţi în drepturi, a respec­
cumulărilor destinate dezvol­ te, urmăresc cu atenţie şi în valoare de 1 885 000 lei. Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid, năzuinţele de progres şi pace ghe Oprea şi Constantin Mi- tării independenţei şi suvera­
tării intensive a economiei permanent evoluţia factorilor Evident, aceste cifre gene­ anul II ale celor două popoare. Dia­ tea, consilieri ai preşedinte­ nităţii naţionale, neamestecu­
naţionale şi creşterii nivelu­ care determină sau influen­ rale derivă din preocupările Etică, anul II logul româno-sanmarinez la lui Consiliului de Stat, Pom- lui în treburile interne şi a-
lui de trai impune în fiecare ţează rentabilitatea, eficienta noastre de a asigura la fie­ Istorie, anul I nivel înalt — încununare a piliu Celan, consulul Repu­ vantajului reciproc. De ase­
întreprindere o mobilizare to­ în general. De fapt, trebuie care produs o rentabilitate MARJI 29 MA! 1973 contactelor oficiale de pînă a- blicii Socialiste România la menea, a fost afirmată hotă-
tală a resurselor în vederea spus că la acest capitol la superioară prevederilor. So­ Economie, anul III cum — deschide o nouă eta­ San Marino. rîrea celor două ţări de a
amplificării volumului de be­ noi in întreprindere' s-a pro­ cotesc că este revelatoriu fap­ Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid, i pă, superioară. în evoluţia ra­ Din partea Republicii San dezvolta conlucrarea lor pe
neficii. Acest deziderat major dus o adevărată schimbare tul că din nomenclatorul anul III porturilor dintre România şl Marino au luat parte: Gian planul vieţii internaţionale,
are deplină valabilitate şi în de optică. Dacă pînă nu de'- nostru de produse — îndeo­ Etică, anul I San Marino, clădite pe teme­ Luigi Berti, secretar de stat de a contribui la instaurarea
întreprinderea noastră, antre­ mult rentabilitatea se urmă­ sebi mase plastice, pigmenţi Istorie, anul II lia principiilor respectării in­ pentru afacerile externe, în Europa şi în lume a unui
nează forţele organizaţiei de rea global, exclusiv prin pris­ şi piese mecanice — la nici Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat, 1 dependenţei şi suveranităţii Giuseppe Lonfernini, secretar
partid, ale întregului colectiv ma îndeplinirii planului de o poziţie din plan nu am în­ anul 1 naţionale, egalităţii în drep­ de stat pentru afacerile in­ climat durabil de securitate
şi colaborare paşnică şi fruc­
la ridicarea eficienţei activi­ beneficii, astăzi avem în ve­ registrat pierderi sau renta­ MIERCURI 30 MAI 1973 turi, neamestecului în trebu­ terne, Remy Giacomini, se­ tuoasă.
tăţii economice, în lumina dere în mod statornic acţiu­ bilităţi sub cele stabilite. Economie, anul II rile interne şi avantajului cretar de stat la finanţe,
sarcinilor ce ne revin în acest nea totalităţii factorilor. De Dimpotrivă, la unele sortimen- Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I reciproc. Francesco Valii, şeful Depar­ Convorbirile s-au desfăşu­
domeniu din hotărîrile parti­ aceea, cred că nu-i de mirare CORNELIA MIHOC Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I tamentului agricultură, Ma­ rat într-o atmosferă cordială,
dului. că în acest an, pe ansamblul contabil şef al I.C. Orăştie Sociologia religiei, anul I (Continuare in pag. a 4-a) prietenească.
Sub aceste aspecte, condu­ întreprinderii, în condiţiile u- Examenele pentru toate secţiile incep la ora 16,00
cerea întreprinderii şi orga­ nor prevederi mobilizatoare, şi vor avea loc la CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID.
nizaţia de partid acţionează am reuşit să obţinem un vo- (Continuare in pag. a 2-a)
Se impun măsuri energice şi imediate pentru
Cu planul pe 5 luni
îndeplinit EFECTUAREA IN CONDIŢII IREPROŞABILE
Unităţi economice
din oraşul Haţeg A PRAŞILELOR PE TOATE SUPRAFEŢELE
De la Consiliul popular al ■ Porumbul este mic pen­ sfeclă, cartofi şi porumb re­ desfăşoară praşila. La sfecla
: oraşului Haţeg, planiflcatoarea tru că buruienile sînt prea clamă cu acuitate intervenţia furajeră — ne-a spus interlo­
: Olivia Roschnafsky ne-a co- mari I
I municat telefonic că econo- masivă a cooperatorilor şi cutorul — mai sînt de prăşit
; mia oraşului şi-a realizat pla- B „Avem cultivator, dar ne mecanizatorilor la efectuarea cîteva porţii, iar la porumb
v
i nul pe primele cinci luni ale lipseşte tractorul" praşilelor, cunoscînd că orice
j anului, înregistrînd aprecia- ■ Cind se va repartiza s-a făcut praşila mecanică pe
| bile sporuri de producţie. La zi de întîrziere se soldează 8 hectare şi cea manuală
• capitolul producţiei globale porumbul pentru întreţinere ? cu pierderi apreciabile din cred că pe 5 hectare. S-a în­
• s-au înregistrat următoarele ■ In nici una din cele 6 recoltă. îşi găseşte acest im­ ceput de două zile prăşitul,
i depăşiri de plan : Fabrica de
j conserve şi legume — 100 000 cooperative agricole vizitate perativ major loc de frunte dar porumbul este încă mic.
i lei, Staţiunea de mecanizare nu i-am intîlnit in cîmp pe pe agenda lucrătorilor ogoa­ Azi după-amiază (24 mai) mai
; a agriculturii — 76G 000 lei, ingineri sau pe preşedinţi. relor ? Răspunsul la întreba­ încercăm într-o tarla — dacă
i Secţia de gospodărie comuna-
: lă şi locativă — 111 000 lei, Să nu fie oare necesară pre­ re îl vom da prin prisma as­ merge — să intrăm cu culti­
I Centrul de legume şi fructe zenţa lor pe ogoare ? pectelor întîlnite cu prilejul vatorul. „Argumentul" invo­
I — 90 000 lei. De menţionat că raidului întreprins în cîteva
| C.L.F. a desfăcut către popu- In această săptămină tim­ cat pentru a motiva slaba or­
j laţie, în primele 5 luni ale a- pul a fost ideal pentru efec­ coooerative agricole. ganizare a muncii şi mobili­
| nulul, produse In valoare de tuarea lucrărilor de întreţi­ Chemat de acasă, unde-şi zarea nesatisfăcătoare la în-
I 109 000 lei, iar cooperativa nere a culturilor. Stadiul de vedea liniştit de treburi gos­
! „Haţegana“ a efectuat servicii podăreşti, preşedintele C.A.P. N. TIRCOB
Moment de neuitat ! La Liceul „Decebal“ din Deva reprezentantul absolvenţilor predă cheia ! vegetaţie a plantelor şi gra­ Nădâştia de Jos, tovarăşul
Foto: VIRGIL ONOIU ; echivalente eu 197 Ml lei. dul ridicat de Imburuienare Carol Judele, s-a declarat
i................................................................... a terenurilor cultivate cu mulţumit de felul cum se (Continuara In pag. a 2-a)
r
Gaudeamus ! CARAVANĂ MUZEISTICA dispensar uman —- şi care tetice din carne de pasă­ Gcoagiu şi Orăştie fac In­ a- vor desfăşura întrecerile VREMEA
vor
patrimoniul
îmbogăţii
re : „Carne de pasăre cu
pentru
pregătiri
tense
etapei I a concursului re­
căminul
La
din
cultural
al
co­
munei
Vaţa de Jos, numeroşi ce­ edilitar-gospodăresc se află sote de morcov“ şi „Car­ chiziţionarca de cit mal publican interjudeţean de Pentru 24 ore
Răchitova,
multă recoltă.
ne de pasăre cu legume“.
atletism.
tăţeni din comună şi din şi un dispensar veterinar.
staţiunea balneoclimateri­ Construcţia acestei unităţi NOI AXE DE l^articipă reprezentative­
25 mai. Zi însorită, de primă­ dare şi pasiune la şlefuirea PENTRU PESCARII le judeţelor Olt, Gorj, Vreme instabilă, cu ce­
vară bogată în seve noi, în cu­ personalităţii de azi a absol­ că au participat recent la s-a terminat. Acum meş­ ELECTRIFICARE AMATORI Mehedinţi, Teleorman, rul temporar noros. Vor
lori şi parfumuri, în vegetaţie venţilor. Modulaţiile cîntecului o întîlnire cu o „carava­ terii zidari lucrează la e- Au început lucrările la Dîmboviţa şi Hunedoara. cădea averse de ploaie, În­
intensă, asemeni viitorului bo­ vibrînd de emoţie dezvăluiau nă muzeistică“ din Deva. xecutarea tencuielilor in­ axele de electrificare Gu- La 1 mai s-a deschis se­ soţite dc descărcări elec­
gat spre care se îndreaptă ho- pretutindeni dorinţa fierbinte Componenţii caravanei — terioare. Nu peste mult rasada—Dănuleşti şi Lun­ zonul dc pescuit la păs­ DEZBATERI PE TEME DE trice. Vîntul va sufla po­
Wardegger,
Nicolae
prof.
tărîţi şi optimişti absolvenţii a tinerilor de a-şi înflori dru­ de la arhivele statului, şi timp acesta va fi primul ca—Săliştioara. trăv în apele dc munte EDUCAJIE SANITARĂ trivit. cu unele intensifi­
promoţiei 3972-1973. murile vieţii cu împliniri tine­ prof. Ioan Andriţoiu, de edificiu dat în folosinţă Vor fi electrificate de la administrate de ocoalele cări trecătoare din nord-
din cele trei ce se află în
reşti, cu succese depline, de a silvice. La 1 iunie se va vest. Temperatura minimă
Porţi triumfale de verdeaţă, la muzeul judeţean — au construcţie în această co­ aceste axe localităţile Boiu deschide sezonul de pes­ Comitetul orăşenesc o- va fi cuprinsă intre 3 şi
mii de flori, nestăvilit entu­ fi un detaşament de nădejde al făcut largi expuneri asu­ mună. de Sus, Boiu de Jos, Dă­ cuit lipan în aceleaşi ape. răştic al femeilor în cola­ S grade, iar cea maximă
ziasm dar şi lacrimi de bucu­ ţării în plin avînt. pra cauzelor şi desfăşură­ nuleşti, Cărmăzăncşti şi Pot pescui toţi amato­ borare cu conducerea ci­ intre 29 şi 33 grade.
rie şi nostalgie au însoţit ieri Cuvinte de mulţumire şl u- rii revoluţiei de la 1848 PRODUSE PROPUSE Peştera. rii care sînt membri ai nematografului şi comisia
tradiţionala predare a cheii de rări însufleţitoare, flori alese din Ţările Române, subli­ A.G.V.P.S., cu permis pen­ de Cruce roşie din locali­
către absolvenţii liceelor de din inimi fierbinţi, clipe ce se niind importanţa momen­ PENTRU OMOLOGARE SINTEŢI AŞTEPTAJI CU tru pescuit in apele de tate au organizat utile şi Pentru următoarele
cultură generală şi de special** tului „1848“ pentru dezvol­ FRUCTE DE PĂDURE şes sau de munte. educative dezbateri pe două zile
täte colegilor care ii urmează. încrustează pentru totdeauna tarea ulterioară a patriei ale Unităţile de producţie marginea unor filme de c-
întreprinderii
pentru
Străvechile acorduri ale me­ în suflet, pretutindeni şi-au dat noastre. industrializarea cărnii din şi Încă va foarte puţin timp CONCURSUL REPUBLI­ ducaţie sanitară : „Despre Vremea se menţine uşor
recoltarea
începe
reu tînărului marş al bucuriei ieri întîlnire aureolînd primul DISPENSAR VETERI­ Deva au propus pentru o- fragilor, cireşelor de pă­ fumat“, „Un dar din ini­ instabilă, cu cerul tempo­
„Gaudeamus“ au răsunat ieri mare pas al absolvenţilor spre mologare noi produse din dure şi a hribilor. In ve­ CAN 1NTERJUDEŢEAN mă“, „Termometrul dictea­ rar noros. favorabil aver­
pe întreg cuprinsul ţării. îm­ NAR NOU carne. Este vorba de pro­ derea acestei acţiuni, uni­ DE ATLETISM ză“. Participantelor la dez­ selor dc ploaie, însoţite de
pletind gînduri de recunoştin­ viaţă, chemate toate de ace­ Intre noile obiective ce dusele conservate „Limbă tăţile Inspectoratului sil­ bateri — femei casnice descărcări electrice. Vintul
Miine, iticeptnd cu ore­
ţă slujitorilor catedrei, celor laşi nemuritor şi proaspăt se află în construcţie — de vită cu sos de mărar“ vic judeţean din Baia de le 10, pe stadionul „Cor- din cartierele 2, 3, 4 şi 6 — va sufla potrivit din nord-
ce 12 ani au vegheat cu răb- „Gaudeamus !“. şcoală cu g săli de clasă, şi de două sortimente die­ Criş, Brad, Dobra, Haţeg, vinul“ din Hunedoara se Ic-a vorbit dr. loan Ivaş- vest. Temperatura — în
cu şi Pascu Ardeleanu.
uşoară scădere.
J