Page 86 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 715 © SIMBĂTĂ 26 MAI 1973
KBmsmammmmammama

Normele de protecţie a muncii EFECTUAREA IN CONDIŢII IREPROŞABILE

A PRAŞILELOR PE TOATE SUPRAFEŢELE
să fie respectate cu rigurozitate

(Urmare din pag. 1) ziua de 24 mai a.c. nu s-a Spre surprinderea noastră,
această
continuat
mai deoarece tractoristul lucra­ am aflat din discuţia purtată
şi cu
alţi cooperatori aflaţi
re
care
de cifre toţi salariaţii treţinerea culturilor nu are trebuia să efectueze praşila la lucru în cîmp că la a-
nici un temei. Dovada ? In­
ceastă unitate nu s-au sem­
tr-o tarla însămînţată cu po­ a fost dus să lucreze cu trac­ nat angajamentele pentru
torul în altă unitate.
rumb, plantele sînt destul de Praşila la sfeclă şi cartofi luarea culturilor în acord
Recent, o brigadă a Inspec­ în general corespund condi­ lar sau de către organele de mari, dar de abia se mal văd — ne spunea Maria Marcu, global, că oamenii nu cunosc
toratului judeţean pentru ţiilor concrete, nu sînt res­ control. In această direcţie din buruieni, care realmente preşedinte, şi Hermina Mo­ cum se va face retribuirea
protecţia muncii a efectuat pectate în multe cazuri, cele se pot exemplifica următoa­ le sufocă. Prea multe relaţii rar, brigadieră la C.A.P. Tîm­ muncii. Ba mai mult, nu s-a
un control preventiv pe linie mai frecvente abateri con- rele : lipsa unor mijloace de în legătură cu organizarea şi pa — s-a terminat. Printre făcut nici repartizarea pe
de protecţia muncii la mina stînd în montarea cadrelor protecţie electroizolante, folo­ planificarea activităţii la în­ primii cooperatori care au braţe de muncă a suprafeţe­
Deva, unde s-au constatat o de susţinere, nebandajarea sirea unor cabluri electrice treţinerea culturilor nu am dat un bun exemplu de ur­ lor cultivate cu porumb, deşi
serie de deficienţe şi aspecte tavanului şi a pereţilor locu­ necorespunzătoare, lipsa legă­ putut afla. Ni s-a spus doar mat la întreţinerea culturilor s-a dat indicaţia ca acţiunea
negative care trebuie să dea lui de muncă, neumplerea turilor de protecţie la pămînt că planul este la ingineră se situează Maria Creţu, Vio­ să fie realizată, cum dealtfel
de gîndit factorilor răspun­ golurilor din spatele armătu­ a utilajelor şi instalaţiilor, (care era plecată cu o situa­ rica Şolea, Lucreţia Olar, s-a procedat în unele coope­
zători. rilor şi altele. nerespectarea graficelor de ţie la Călan), că nu se poa­ Marica Şolea, Miron Gherghel rative agricole înainte de se­
La metoda de exploatare De regulă — la mina Mun­ revizii şi reparaţii şi altele. te şti ce se face de la o zi mănat.
cu surpare în subetaje, ce cel — scările de acces din Instruirea pe linie de protec­ la alta, asta fiind în funcţie şi alţii. Nu era rău dacă Din păcate, cazul nu este
fruntaşii ar fi fost populari­
se aplică în abatajele minei suitori nu sînt prelungite ţia muncii nu se ridică la de timp (?). Evident, cu o a- singur. La C.A.P. Mărtineşti
Muncel, nu se respectă o peste nivelurile podurilor de nivelul cerut, în special la semenea optică nu este de zaţi şi la gazeta de perete mai sînt nesemnate cîteva
parte din principalii parame­ odihnă, iar în unele cazuri mina Muncel, unde, spre e- mirare că la întreţinerea cul­ de la sediul C.A.P., care a- zeci de angajamente şi de
printr-un
singur
articol,
cum,
tri ce condiţionează aplicarea xemplu, instructajul introduc­ turilor se lucrează pe apu­ informează despre... însămîn- repartizat suprafeţe aprecia­
sa. Astfel, în abatajul nr. 4 tiv general — în unele cazuri bile ocupate cu porumb pen­
primăvară.
intermediar nu s-a asigurat La minele — a avut durata de 1-2 ore, cu cate, ceea ce va influenţa ne­ ţările de ne-au făcut Interlo­ tru îngrijire. La această uni­
cutoarele
preci­
o dirijare uniformă şi conti­ toate că normele şi instruc­ gativ soarta recoltei. Un cal­ tate este mult întîrziată şi
nuă a pernei de protecţie, ţiunile prevăd minimum 6 cul simplu denotă că dacă zarea că începînd de azi (25 praşila sfeclei, lucrare ce s-a
tractoristul
mai)
Gheorghe
creîndu-se goluri cu înălţimi Deva şi Muncel zile. De asemenea, nu se fo­ se păstrează ritmul actual de realizat, după aprecierile pre­
mari, situaţie la care s-a a- losesc materiale adecvate in­ lucru la praşilă, nici în 20 de Birton, care a făcut şi se­ şedintelui Nicolae Nistorescu,
juns în parte prin slaba efi­ struirii, corespunzătoare spe­ zile această lucrare nu se va mănatul porumbului, va tre­ pe 50-60 la sută din suprafa­
ce la efectuarea praşilei me­
cienţă a găurilor de mină acestea sînt aşezate cap la cificului muncii şi altele. Şi putea termina. In mod ase­ canice. ţa cultivată. Chiar lîngă se­
plasate în tavanul abatajului cap şi nu dispuse în şicană, propaganda de protecţia Frezorul Lucia Chlţlmia de Ia atelierul mecanic al C.S.H. este mănător se prezintă situaţia diul C.A.P. este greu să dis­
şi în coperişul zăcămîntului. astfel că există — şi chiar muncii — în special cea vi­ fruntaşă în întrecere. Pînă acum şl-a depăşit lunar sarcinile de şi la C.A.P. Hăşdat, unde Pe una din tarlalele coope­ tingi cultura din buruieni.
S-a încărcat material dintr-o s-a dovedit prlntr-un accident zuală, nu este în măsură să plan, executînd lucrări de bună calitate. s-a prăşit mecanic porumbul rativei agricole din Turdaş Inginerul şef Constantin Pe­
zonă nesusţinută — cu un produs — pericol de cădere mulţumească, rezumîndu-se pe numai 5 ha, dar praşila am întîlnit cîteva zeci de co­ tec recunoştea că dacă pra­
pericol evident de accidenta­ şi de accidentare gravă. Cu la cîteva afişe — situaţie manuală nu s-a început. operatori la prăşitul sfeclei şila se efectua cu cîteva zile
re. Cei investiţi să înlăture toţii ne-am pus întrebarea constatată la mina Muncel —. Inginerul şef al C.A.P., de zahăr. Cu toate că ploaia mai repede se evita o aseme­
aceste nereguli au ignorat dacă pentru aşezarea corectă deşi mina Deva oferă în a- Strei, Emil Oprea, ne spunea a făcut să se întrerupă pen­ nea situaţie. Printre cei cîţi-
că,
măsurile ce se impuneau, a scărilor pe suitori sau pen­ ceastă direcţie un exemplu Primirea de noi membri - deocamdată, forţele sînt tru scurt timp lucrul, imediat va zeci de cooperatori întîl-
putîndu-se ajunge astfel la tru a acoperi cu grătar de pozitiv şi deci de luat în con­ concentrate la terminarea ce s-a oprit cooperatorii au niţi ia lucru — foarte puţini
situaţii nedorite. Trebuie să protecţie un rostogol trebuie siderare pentru sectorul Mun­ praşilei la sfeclă. Ridică însă revenit în cîmp. Cooperatorul faţă de forţa de muncă exis­
probleme
arătăm însă că de această alocate fonduri speciale sau cel. preocupare permanentă a Şi întreţinerea po­ Nicolae Georgescu împreună tentă — se aflau Cornelia Ce­
situaţie se face responsabil sînt probleme care incumbă rumbului. Deşi s-a aplicat cu soţia a terminat în jurul tină, Gheorghe Rob, ion Şu-
întreg personalul tehnic de un înalt nivel de pregătire. Şedinţa de analiză a consta­ ierbicid pe (ntreaga suprafa­ orei 18,30 praşila celor 10 rîn-
la mina Muncel, cît şi per­ Răspunsul este unul singur ! tărilor din control ţinută cu ţă, sînt tarlale unde efectul duri de sfeclă repartizate. vaina, Ana Bodea, Maria
sonalul ingineresc de la ser­ lipsa de preocupare şi negli­ factorii competenţi — condu­ organelor de partid nu este cel aşteptat. Ca ur­ Din discuţia purtată am reţi­ Bratu şi alţii. Sînt însă şi li­
viciile funcţionale ale minei jarea unor măsuri de protec­ cerile sectoarelor, conducerea mare, se simte acut nevoia nut că este muncitor la Cu- nii cooperatori care se mobi­
Deva. care în lunile ianua­ ţie a muncii a condus la a- exploatării şi a Centralei mi­ intervenţiei cu praşile meca­ gir, dar se achită cu conştiin­ lizează mai anevoios la pră­
şit.
Inginerul
şi
preşedinle'e
rie, februarie şi martie au semenea situaţii şi nu lipsa nereurilor Deva, a reprezen­ Aşa cum se apreciază în nice femei, de a căror pregă­ nice şi manuale. Prăşitul me­ ciozitate şi de sarcinile ce-i
fost prezente în sectorul res­ unor fonduri băneşti sau a tanţilor comitetului sindica­ documentele de partid, în tire politică să se ocupe cu canic s-a început, însă în revin ca membru cooperator. le pregăteau acestora invita­
ţii scrise. Am notat şi cîl^va
tului şi sub directa îndruma­
pectiv. gîndirii tehnice superioare. re a organelor de partid din special în Rezoluţia Confe­ perseverenţă pe multiple nume: Marina Florescu, Ro-
La mina Deva, deşi s-a a- Credem că în sens pozitiv rinţei pe ţară a secretarilor planuri, pentru a putea fi
iiuns la generalizarea meto­ vor reflecta şi tovarăşii Ilca unitate — a fost de natură comitetelor de partid şi preşe­ primite apoi în rîndurile zaiia Bota, Adam Bodea.
dei de exploatare cu surpare Petru — şef raion, Ilea Ga- să accentueze deficienţele dinţilor consiliilor populare membrilor de partid, atunci Ca un făcut, în nici una
în subetaje, nu se urmăreşte vrilă — maistru principal care se manifestă în respec­ comunale, una dintre condi­ cînd o solicită. Şi posibilităţi din cooperativele agricole a-
ca toţi parametrii stabiliţi să minier, Sidorca Petru şi Cos- ţiile de bază ale creşterii de primire de noi membri Semnificaţie unui pelerinaj mintite nu i-am întîlnit în
fie respectaţi. Astfel s-a con­ tea Mihai — maiştri minieri tarea normelor şi măsurilor competenţei organelor de există în cooperativele agri­ cîmp pe preşedinţi sau pe in­
statat că nu se asigură de­ care au fost sancţionaţi con­ de protecţia muncii, să se ia partid de la sate în condu­ cole din satele Petreni, Bă­ gineri. Birourile şi treburile
calajul necesar între frontu­ travenţional pentru astfel de poziţie fermă faţă de aceste cerea şi îndrumarea întregii cia, Tîmpa, Totia. Criticabil neri aceste locuri, cum să le gospodăreşti personale îi a-
rile subetajelor consecutive situaţii. lipsuri. activităţi economice şi social- este faptul că aceste posibili­ conferim rezonanţă educa­ trag în chip miraculos. Să nu
în exploatare, decalajul între Şi pe linie electromecanică politice o constituie acţiona­ tăţi au fost găsite doar în tivă ? Erau întrebările la fie oare necesară prezenţa lor
preabatajele adiacente din se menţin deficienţe, deşi Ing. PETRE GOMOTIRCEANU rea în permanenţă pentru ultimul moment, ceea ce de­ care cu 5 ani în urmă bi­ în cîmp ? Situaţia îndeamnă
cadrul aceluiaşi subetaj şi al­ pentru multe au fost stabili­ inspector şef întărirea rîndurilor organiza­ notă nu o conducere a mun­ roul Comitetului judeţean la serioase reflecţii.
tele. Monografiile de armare te măsuri şi termene de re­ la Inspectoratul judeţean ţiilor de bază. Acestea au cii, ci o stare de expectativă. al U.T.C. se străduia să gă­ Un aspect care se impune
ale locurilor de muncă, deşi mediere de către forul tute­ pentru protecţia muncii datoria de a se orienta în­ Se impune ca secretarii sească un răspuns. atenţiei este faptul că pe lo­
spre atragerea celor mai organizaţiilor de bază să se Şi răspunsul a fost dat la turile aflate în folosinţa '-o-
buni, mai harnici şi între­ preocupe mai atent pentru prima ediţie a ,,Intîlnirii operatorilor, culturile sînt
prinzători ţărani cooperatori, cunoaşterea temeinică a celor tineretului cu istoria" de la bine întreţinute şi se găsesc
Programele staţiei de radioficare— intelectuali ai satelor noas­ mai buni ţărani cooperatori Costeşti. Emoţionanta expu­ getaţie. Deci nu culturile de
într-un stadiu avansat de ve­
tre care solicită primirea în
primirea
în
rîndul comuniştilor; la dife­ care solicită educarea lor. nere a istoricului Hadrian pe tarlalele cooperativelor a-
partid,
pentru
de
spectacolul
Daicoviciu,
gricole sînt de vină că au
Aceasta
concursul
istorică,
evocare
axate pe aspecte concrete din unitate rite activităţi obşteşti, de a-i continuă reclamă o prezenţă soliştilor de muzică popula­ rămas mici, creşterea lor a-
ajuta, treptat şi stăruitor, pen­
mijlocul
în
oame­
ncvoioasă
slabei
datorîndu-se
tru a cunoaşte cerinţele ce
nilor, o cunoaştere „pe viu"
se pun în faţa unui membru a problemelor ce frămîntă ră, spectacolele formaţiilor intervenţii pentru combaterea
artistice de amatori, vizita­
Utilitatea, rolul educaţi­ Multe dintre materialele în preţul de cost. Reflec­ de partid. colectivitatea, modul cum ac­ (Urmare din pag. 1) rea ruinelor cetăţii Costeşti buruienilor.
onal exercitat cu eficienţă prezentate au urmărit po­ tarea lui în nivelul de via­ Nu peste tot însă organele ţionează cooperatorii, iniţia­ au constituit punctele de Nu mai este nevoie de alte
de către emisiunile incluse pularizarea legislaţiei în vi­ ţă al oamenilor muncii“. comunale de partid acordă tivele ce le întreprind pentru ...Cu ani in urmă, erau reper ale acestei autentice comentarii. Organele agricole
în programul staţiei de ra­ goare, a prevederilor Codu­ Cu acest prilej, s-au adus atenţia cuvenită, nu urmă­ creşterea avuţiei obşteşti, aici săteni, forestieri şi... lecţii de patriotism. judeţene, comitetele de partid
dioficare din cadrul Termo­ lui muncii, dezbătut pe ca­ spre exemplificare aspecte resc consecvent, permanent a- mutaţiile care au intervenit arheologi. şi consiliile populare comu­
centralei Mintia, sînt evi­ pitole, a sarcinilor ce revin concrete din termocentrală, cest aspect al activităţii lor. în conştiinţa lor. Din păcate, Lucrurile acum stau alt­ Pe parcursul anilor, întâl­ nale au datoria să ia măsuri
dente. Redactate cu promp­ colectivului termocentralei contabilizîndu-se cît repre­ De la începutul anului în or­ faptele denotă că unii secre­ fel : o cabană deosebit de nirea tineretului cu istoria energice pentru efectuarea în
titudine, într-o formă atrac­ din documentele plenarei zintă în cărbune aceste ganizaţiile de bază de pe ra­ tari (Băcia, Petreni) nu au frumoasă primeşte zilnic s-a îmbogăţit in conţinut, condiţii ireproşabile a p'-risi-
tivă, pe osatura unor fapte C.C. al P.C.R,. din februarie- cheltuieli neeconomicoase şi za comunei Băcia n-au fost reuşit să se edifice în tota­ zeci de turişti ce beneficia­ s-a diversificat. Ediţia din lelor pe toate suprafeţele cul­
acest an, cea de-a cincea,
concrete din secţii, abordîn- cît ar putea funcţiona ter­ confirmaţi decît trei mem­ litate asupra aspectelor pe ză de şosea asfaltată, iar constituie un apogeu. Ea a tivate cu sfeclă, cartof':, po­
du-se teme de interes major mocentrala cu combustibilul bri : unul în luna ianuarie, care le ridică viaţa oameni­ pionierii şi-au construit o cuprins întregul judeţ cu rumb şi legume.
pentru colectiv, programele rezultat. „In felul acesta iar alţii doi în aceste zile. lor din C.A.P. originală tabără de vară. mult timp în urmă. S-au
emisiunii exercită un în­ Insemnare oamenii şi-au dat mai bine Cum de s-a ajuns la o ast­ Considerăm că tocmai aici Dar ceea ce conferă adevă­ reunit în agenda festivalu­
semnat efect, oamenii sînt seama ce înseamnă nişte fel de stare de fapt ? In trebuie să se facă simţită rata personalitate Costeştiu- lui recitaluri şi spectacole
atenţionaţi şl ca atare ac­ bani", ne relata interlocu­ discuţiile purtate cu locţiito­ intervenţia membrilor birou­ lui este tocmai această ma­ de cîntece şi poezii închi­ Fruntaş in muncii,
ţionează în cunoştinţă de torul nostru, tovarăşul Con­ rul secretarului comitetului lui Comitetului comunal de re serbare anuală a tinere­ nate partidului şi patriei,
cauză. martie a.c., normelor din stantin Moga, contabil şef. comunal de partid, Ton Hertz, partid Băcia, care, reparti­ tului. vieţii noi a tineretului hu-
cel care, alături de un co­
Sînt demne de menţionat programul educaţional al lectiv, pregăteşte programe­ sîntem informaţi că „în tim­ zaţi cum sînt pe organizaţii Pelerinajul la locurile is­ nedorean, simpozioane şi al­ eiomplu demn
în acest sens raidurile efec­ partidului. Altele vizează le staţiei. pul instruirilor lunare, secre­ de bază, trebuie să se ocupe torice este o tradiţie la ro­ te manifestări consacrate a-
tuate. dimineaţa, la poarta realizarea sarcinilor de pro­ tarul comitetului de partid, cu mai mult spirit de răs­ mâni. Badea Cărţan a ple­ niversării revoluţiei de la
S-a organizat, de aseme­
termocentralei „Cu micro­ ducţie. Sînt urmărite per­ nea, o masă rotundă pe tovarăşul Traian Cristoi, le-a pundere de toate aspectele cat pe jos tocmai la Ro­ 1848 şi comemorării lui Di- du urnisit
fonul printre întîrziaţi". Se manent aspecte legate de atras atenţia de fiecare dată vieţii de organizaţie. Se cere, ma şi a clormit o noapte pe mitrie Cantemir, mari spec­
constată că numărul celor realizarea cincinalului îna­ tema reducerii consumului secretarilor dc organizaţii a- de asemenea, o intervenţie scările Columnei lui Tra­ tacole în aer liber în toa­
şi
energie
de
combustibil
care comit astfel de abateri inte de termen, chemarea electrică. Concluziile au fost supra acestui fapt, lucrurile mai energică şi din partea ian — monument peste mi­ te localităţile judeţului.
se află într-o substanţială de a lucra o zi pe trimestru prezentate la staţia da ra­ au continuat însă ,să se tără­ secretarului comitetului co­ lenii închinat, războaielor Este n ainplă întîlnire a
scădere. In prezent, aria de cu combustibil economisit, dioficare. Efectul ei a fost găneze". munal. Munca de îndrumare, dacilor cu romanii, semin­ tineretului cu istoria, dar
acţiune a acestor raiduri a cum se materializează ho- cel scontat. Pentru perioa­ Din cele spuse se desprind de sprijinire în întocmirea ţiile de obirşie a neamului nu numai cu cea trecută,
fost extinsă. Se fac vizite tărîrile şi măsurile stabilita da care urmează se pregă­ cîteva concluzii. Secretarii documentelor pe care o des­ nostru. Cărturari, călători ci mai ales cu istoria pre­
de organizaţia de partid, organizaţiilor de bază nu au făşoară dînsul (un aspect de­ au colindat meleaguri de zentă a prefacerilor socia­
inopinate la locurile de organul municipal. La ru­ tesc alte asemenea emisi­ acordat suficientă atenţie peste mări şi ţări şi ne-au liste, în a cărei cronică se
muncă, în sălile de mese şi brica „Oameni şi fapte“ uni cu o tematică la fel de altfel, al muncii sectare) nu lăsat cărţi impresionante. înscriu zilnic file noi.
in vestiare, Aspectele nega­ instructivă, interesantă. E- conducerii muncii de primire trebuie să lase pe plan secun­ Judeţul nostru are o ma­
sînt popularizaţi muncitori de noi membri în partid. dar controlul exigent în ur­ ...Odinioară, Badea Câr-
tive înregistrate sînt aduse fruntaşi, modul cum acţio­ fectul în marea masă a Faptul că majoritatea celor mărirea modului în care se re bogăţie de monumente. ţan pleca pe jos la Roma.
la cunoştinţa tuturor sala­ nează, iniţiativele întreprin­ salariaţilor va fi fără îndo­ care lucrează în C.A.P. sînt materializează sarcinile gene­ Cetăţile din Munţii Orăşti- ...Astăzi, la ora cilul citiţi
riaţilor în cadrul unei emi­ se. ială puternic, determinant, cooperatoare, considerăm că rale, măsurile stabilite în a- ei au fost inima Daciei, iar aceste rînduri, primele au­
siuni care, de obicei, se di­ Interes a trezit materialul cu o mare doză educaţiona­ nu era în măsură să „deru­ dunările proprii ale organi­ la Grădişte era cetatea de tocare se îndreaptă spre
fuzează in toate cele trei în legătură cu „Efectul lă. teze" pe cei în cauză. Nu i-a zaţiilor de partid. scaun a regilor daci. Cum Costeşti. Marele pelerinaj
schimburi. cheltuielilor neeconomicoase B. MIRCESCU împiedicat nimic să se orien­ să valorificăm pentru ti­ a început.
teze asupra celor mai har­ M. ElODEA
MIE EFECTIV »11 UNITĂŢILOR mecanizator agricol, mun­
dc
meseriei
Însuşirea
ca
neobosită
pentru
pro­
fecţionarea măiestriei per­
fesionala şi îmbogăţirea
cunoştinţelor i-au adus li-
Inovaţiile şi raţionalizările De ce nu „strălucesc“ şi rezultatele (Urmare din pag. 1) ş; piese ieftine, de calitate su­ nărului Ion Crai, care lu­
crează pe ogoarele C.A.P.
perioară şi cu mare durabili-
din Densuş, multe bucurii
nificat a fost considerabil de­
(Urmare din pag. 1) ce din părţile laterale ale raţiile la role se executau ca ...marmura? te gradul de rentabilitate pla­ tate, diminuarea consumului şi satisfacţii în cei 7 ani de
de metal şi a celorlalte chel­
cînd practică această me­
morilor de cărbune", care ge­ lunar, iar în prezent acestea păşit. Astfel, rentabilitatea la tuieli materiale, evitarea func­ serie. Străduindu-sc ca
„Evitarea înfundării conduc­ nerează economii de 150 000 se execută o dată la 4 luni). Tovarăşul Oclavian Mocanu, produse din mase plastice a ţionării in gol a maşinilor, prin activitatea sa să con­
telor de cărbune brut spre lei pe an. Prin studiul ingi­ Lista titlurilor ar putea asemenea, cu 25,66 lei, în care crescut în acest an de la 25 întreţinerea lor în perfectă tribuie la sporirea rodni­
moară, prin modificarea for­ nerului electromecanic Nico­ continua mult, foarte mult, din cadrul compartimentului cheltuielile materiale au o la 31 la sută, la pigmenţi - stare pentru a le prelungi ci­ ciei pămîntului, a devenit
plan al întreprinderii „Marmu­
mei şi traseului acestora" — lae Miiler, intitulat „Etanşa- pentru că la I.E.C. Deva e- mare pondere — 24,46 lei. O de fa 35 la 42 la sulă, iar clul de funcţionare între re­ un om de nădejde, care se
soluţie aparţinînd ing. Floi'ea rea sistemului de role de la xistă concepţia că astfel de ra“ Simeria, ne-a pus la dis­ primă concluzie este aceea că la produsele din sectorul me­ paraţii. Măsuri importante s-au bucură de stima şi încre­
Beneş — care aduce, anual, transportorii de zgură ai ca- poziţie cîteva rezultate înre­ asemenea rezultate sînt foar­ talurgic — de la 35 la 48 la luat şi în ce priveşte redu­ derea cooperatorilor şi con­
economii de peste 300 000 lei. zanelor", se reduce consumul studii şi cercetări constituie, gistrate pe primele 4 luni de te „întunecate“ faţă de stră­ sută. cerea cheltuielilor generale ducerii cooperativei. An
Lăcătuşii Alexandru Deac şi de bronz şi oţel, prelungin- cu adevărat, „generatori" de activitate de unitatea respec­ lucirea pe care o are, în mod Pentru a putea da un răs­ ale întreprinderii, capitol la de an, ‘el şi-a adus o con­
Alexandru Lupaşcu, de la du-se în acelaşi timp durata înaltă eficienţă — fapt ce se tivă : depăşirile la preţul de natural, materia primă a în puns complet la modul cum oare, de asemenea, am Înre­ tribuţie deosebită la spo­
secţia reparaţii cazane, au de funcţionare în exploatare răsfrînge pînă la urmă asu­ rost sînt de 1 660 000 ' lei, treprinderii! In afara unor am reuşit să sporim benefi- gistrat economii. rirea producţiei agricole
realizat inovaţia „Evitarea a instalaţiei. (Pînă la aplica­ pra vieţii întregului nostru cheltuielile la 1 000 lei produc­ cauze obiective existente, vegetale. Ing. loan Bogdan,
dezmembrării izolaţiei termi­ rea studiului respectiv, repa­ colectiv. ţie marfă sînt depăşite, de considerăm că forţele proprii directorul S.M.A. Cîrneşti,
de cercetare ale unităţii n-au îl apreciază ca fiind un om
fost concentrate încă asupra Rentabilitatea pe produs foarte harnic, conştiincios
lezoivării unor probleme sim­ şi priceput în meseria sa.
ple şi de imediată eficienţă săritor, bun sfătuitor şi
Centrul“ să devină mi nucleu al gindirii eficiente pentru producţie pentru activitatea de produc­ ciul pe produs, trebuie să fac Este de la sine înţeles că tovarăş de muncă. El îm­
ţie. De pildă, în programul de
91 cercetare pe 1972, au fost referinţă la principalele mă­ prin reducerea preţului de părtăşeşte din cunoştinţe­
le şi experienţa sa tuturor
prevăzute 11 teme, din care suri aplicate. Punctul de por­ cost pe produs, deci şi a
Nu vrem nicidecum să pu­ pentru viitoarea activitate de cuţiei lor de colectivele ca­ două luni, în loc să scadă, mecanizatorilor, îi ajută şi
nem sub semnul între­ extracţie. De fapt, prin a- re Ie dau viaţă. s-au majorat cu încă 3,9 mi­ 3 nu au fost efectuate deloc, nire l-a constituit detalierea cheltuielilor totale, ce revin ii învaţă cum să remedie­
iar din cele 8 care s-au cer­
bării activitatea prestigioa­ ceasta nu facem decît să re Asemenea preocupări va­ lioane lei. O evoluţie la cetat numai 2 au fost aplicate. cheltuielilor pe fiecare pro­ la producţia marfă fabricată, ze defecţiunile ce se. ivesc
să desfăşurată în cadrul respectăm obligaţiile legale loroase există şi în cadrul fel de necorospunzătoare Temele rezolvate şi aplicate dus, cunoaşterea de către fie­ livrată şi încasată, ne-am pu­ în funcţionarea tractoare­
care muncitor a preţului de
Centrului de cercetări şi ce le avem pe linia reducerii resortului de cercetare al s-a înregistrat şi în privin­ se referă la găsirea unui oxid tut onora cum se cuvine lor şi maşinilor.
proiectări pentru minereuri continue a consumurilor centrului. Temele şi studiile mai economicos decît cel folo­ cost al produsului ce îl rea­ sarcina şi angajamentul pri­ Toate culturile le are
ţa cheltuielilor la I 000 lei
neferoase al Centralei mine­ specifice la materialele de­ care stau în atenţia cerce­ producţie marfă ; de la o. sit pînă atunci, pentru lus­ lizează şi a modalităţilor in vind creşterea eficienţei. Cu angajate ţn acord global,
să
procedeze
care
trebuie
că
toate
consider
acestea,
reurilor Deva. Cercetătorii ficitare. De pildă, ^la proiec­ tătorilor vizează probleme depăşire a cheltuielilor ma­ truirea rocilor dure, şi la pentru a-1 reduce Cu deose­ mici la noi în întreprindere a depus şi depune tot in­
şi proiectanţii de aici depun tul de execuţie „Plan încli­ fundamentale alg activităţii, teriale cu 22,8 lei, pe pri­ îmbunătăţirea reţetei de fabri­ bire în secţia mase plastice, rezervele nu sînt epuizate i teresul pentru executarea
eforturi mari pentru desco­ nat între orizontul —120 m Totuşi, în cadrul Centra­ caţie a abrazivilor necesari accentul principal este pus pe lucrărilor de pregătire, în-
şi —160 m, la secţia mini­ lei minereurilor Deva — mele două luni, s-a ajuns costurile încă ridicate la ri­ sămînţare şi întreţinere în
perirea unor soluţii inge­ la 154,4 iei la sfîrşitul tri­ pentru lustruirea dalelor. reducerea consumului speci­ nele produse din mase plas­
nioase legate de specificul eră Boiţa — Haţeg“ au fost deci, la organul tutelar ca­ mestrului I. In faţa unor Pe 1973, programul de cer­ fic, îmbunătăţirea calităţii re­ tice recent asimilate, realiza­ cele mai bune condiţii
pentru ca astfel să poală
specifi­
consumurile
reduse
muncii minereşti şi tocmai re beneficiază de întreaga astfel de rezultate nesalisfă- cetare este mult mai bogat, perelor, valorificarea tuturor rea unor repere de calitate obţine producţii superioa­
faptul că explorînd mereu ce la lemn de mină, ciment investiţie de gîndire a Cen­ cătoare trebuie să medite­ dar se constată că prea puţine deşeurilor, creşterea randa­ redusă, unele surse de risi­ re celor planificate. Sin­
şi metal. La fel şi în proiec­
aceste tărîmuri ştiinţifice trului de cercetări şi proiec­ ze nu numai colectivele de teme prevăzute vizează redu­ mentului la maşinile de in­ pă a materiei prime, energiei, gur a însămînţat o supra­
dau de capătul multor pro­ tul de execuţie „Lucrări mi­ tări — unii indicatori de e- muncă respective, ci, mai jecţie şi a productivităţii irosirea timpului de lucru al faţă de. 130 ha cu porumb.
niere de deschidere In secţia
bleme constituie pentru ei Muncelu Mic“, unde au fost ficientă nu sînt realizaţi, în- ales, cercetătorii calificaţi ai cerea cheltuielilor materiale muncii operatorilor în fieca­ maşinilor şi oamenilor. O sea­ Executînd un volum sporit
un merit şi o victorie. registrindu-se pierderi în- de producţie, micşorarea pre­ re schimb. Este de menţionat mă de cheltuieli neeconomi­
prevăzute, pe baza studierii semnale de materii prime şi centralei pentru a fi găsite, de lucrări, depăşindu-si
— încă din faza de întoc­ şi cunoaşterii mai bune a materiale. Do pildă, pe luna de urgentă soluţiile optime ţului de cost, creşterea în ge­ că în această secţie muncitorii coase ce se mai menţin ne normele de muncă şi fă­
mire a proiectelor — ne de­ realităţii, consumuri de ma­ martie a.c,, la C.M. Deva — de înlăturare a neajunsuri­ neral a eficienţei economice. au luat iniţiativa de a lucra obligă să intensificăm activi­ când lucrări de bună ca­
clara tovarăşul ing. Gheor­ teriale mai mici decît nor­ ne referim doar la activita­ lor. „Centrul“ trebuie să de­ — Materializarea acestor te­ o zi pe trimestru cu materii tatea de punere în valoare a litate. el a realizat în lu­
ghe Măgirescu, şeful unui mativele în vigoare. Desi­ tea ce se înscrie în peri­ vină... nucleul unei gîndiri me — ne-a declarat tovarăşul prime economisite, reducînd resurselor, să ridicăm efici­ na trecută cel mai mare
atelier de proiectare — noi gur. aceste prevederi din metrul judeţului nostru — inlerise subordonate întru to­ inginer principal Boris Răilea- prin aceasta cheltuielile de enţa fiecărui produs, să spo­ cîştig pe S.M.A. — peste
adoptăm soluţiile cele mai proiecte pot fi îmbunătăţite depăşirile înregistrate la tul problemelor de produc­ producţie. In sectorul meta­ rim prin aceasta volumul be­ 3 000 de lei. Aceasta este
economicoase şi eficiente şi mai mult în timpul exe­ preţul de cost pe primele ţie ! nu — deşi puţine la număr, neficiilor, conlribuţia noas­ o răsplată binemeritată a
va conduce la realizarea unor lurgic se insistă în special a- tră la creşterea rapidă a ve­ muncii.
importante beneficii. supra realizării unor matriţe nitului naţional.