Page 87 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 715 0 S1MBATĂ 26 MAI 1973 3
mm
răspundem la Întrebare
PltDOtRIE PENTRU TEATRUL CU AMATORII B» • Consiliul popular al judeţului Hunedoara
: .. . . . .....
Oficiul pentru construirea
La o cercetare mai aten proprii. Este cazul cămine ţii spirituale a localităţii,
tă asupra întregii mişcări lor culturale din Sarmize- care este învăţătorul Aurel Astăzi despre: Diverse informaţii cerute redacţiei
artistice de amatori din ju getusa, Rîu de Mori, Şoi- Cerbiceanu. Se poate şi la de locuinfe proprietate
deţ, se constată că, în. ulti muş, Tomeşti, Bulzeştii de Subcetate şi la Cimpa, pen Ilie Cimporescu — Ocolişu de zile, şi cel în cauză este de de judecată pentru pretenţii
mul timp, teatrul ocupă un Sus, dar şi al caselor de tru că învăţătoarele Ana Mic, un grup de electricieni acord, orele suplimentare se în valoare de cel mult 5 000
loc destul de modest. cultură din Brad şi Haţeg. Ţuculină şi respectiv Maria — Haţeg, Angajaţii au drep vor retribui cu un spor de lei, ori judecătoria dacă pre personală Deva
Cea de a doua ediţie a Părerea noastră este că Pătrăşcoiu pun suflet şi pa tul la un ajutor în cuantum 50 la sută din salariul tarifar tenţiile depăşesc această su
„Lunii teatrului de ama situaţia în care se află miş siune în această muncă, de 500 lei în cazul decesului de încadrare pentru primele mă).
tori" a fost iniţiată tocmai carea teatrală se datoreşte pentru că aici spectacolul unui membru de familie, pe 2 ore de depăşire a duratei Aurel Zapodcanu — Orăş- ANUNJA
cu scopul de a impulsiona în mare măsură activităţii de teatru reprezintă nu o care îl întreţin. Se consideră normale a zilei de lucru şi tie. Sporurile la salariu pen-
activitatea în acest dome sporadice, fără perspectivă „rara avis" ci o constantă in membri de familie întreţinuţi cu 100 la sută din salariul . tru /angajaţii care lucrează In conformitate cu Legea nr. 4/1973 a început
niu, de a spori contribuţia din acest sector. Aceasta nu munca de educaţie a mase de angajat pentru a se acor tarifar de încadrare pentru. în condiţii deosebite de mun
teatrului la înfăptuirea pro are un caracter permanent, lor. Atunci de ce nu s-ar da ajutorul în caz de deces : orele ce depăşesc primele 2 o- că sînt reglementate prin contractarea apartamentelor proprietate personală
gramului de educaţie al continuu, nu este organiza putea şi la Şoimuş şi la soţul (soţia), copiii în vîrstă re şi pentru munca prestată în H.C.M. nr. 317 din 24 martie ce se costruiesc în cadrul planului pe anul 1973.
partidului. tă pe baza stagiunilor a- Veţel şi la Vorţa şi la Ro- de pînă la 18 ani, sau dacă zilele de repaus săptămînal, 1970, în care este prevăzut în Astfel.se pot contracta imediat apartamente în
Trebuie să spunem, însă, nuale, după un program mos ş.a. ? urmează o şcoală pînă la zilele de sărbătoare legală şi mod amănunţit şi felul cum următoarele blocuri :
din capul locului, că aceas clar de premiere şi specta Avem, pe lîngă numeroa terminarea acesteia, copiii in în celelalte zile în care, po se procedează la determina
tă acţiune este departe de cole. se piese difuzate în judeţ, capabili de muncă, indiferent trivit dispoziţiilor legale, nu rea noxelor care dau dreptul La Deva : garsoniere şi apartamente cu 3 came
a ne satisface, atît sub ra In scopul impulsionării şi o bogată dramaturgie de vîrstă, dacă şi-au pierdut se lucrează. Programul, de lu Ia aceste sporuri la locul re în blocurile 13 şi 31, care pot fi ocupate imediat,
portul participării numerice mişcării teatrale milităm clasică, la care pot face a- capacitatea de muncă înain cru pentru persoanele care respectiv. In vederea promo garsoniere şi apartamente cu 3 camere în blocul 3
cît şi al calităţii spectaco pentru descoperirea şi afir pel instructorii artistici. To te de împlinirea vîrstei de lucrează în tură continuă — vării într-o categorie supe
lelor prezentate. marea animatorilor culturali, tuşi, repertoriul teatral al 18 ani, sau înainte de termi turnus — şi în ore de gardă rioară, pentru a fi admis la din zona gării, apartamente cu 2 camere de confort
La manifestările din ca a oamenilor care, mai întîi formaţiilor de amatori este narea şcolii, părinţii şi buni pe unitate de către persona proba practică şi verificarea I şi II în microraionul 15 a.
drul „Lunii, teatrului de a- ei trebuie să fie convinşi destul de limitat. Din cele cii angajatului sau ai soţiei lul medico-sanitar, precum şi cunoştinţelor, trebuie să înde La Simeria : apartamente cu 3 şi 4 camere de
matori" au participat circa de utilitatea şi frumuseţea 60 de colective de teatru (soţului) acesteia, care au un modalităţile de plată se vor pliniţi — cumulativ — urmă confort II în blocul 7.
60 de formaţii, care au pre muncii pe care o fac, pen prezente la manifestările venit lunar de cel mult 500 stabili prin Hotărîre a Con toarele condiţii : să fi efec
zentat aproximativ 150 de tru a-i putea convinge, la din cadrul „Lunii teatru lei. Dacă membrul de familie siliului de Miniştri cu acor tuat în ultimele 3 luni lu- La Brad : apartamente cu 2 şi 3 camere de con
spectacole. Am văzut şi cî- rîndul lor, pe interpreţi şi lui", aproape jumătate au decedat a avut şi calitatea dul Uniunii Generale a Sin erări superioare categoriei de fort I în blocul P 5.
teva spectacole bune, reali pe spectatori, Sîntem con pus în scenă „Nepotrivire de pensionar C.A.P., angaja dicatelor.' Orele prestate de încadrare ; să fi realizat sar La Orăştie : apartamente cu 4 camere de con
zate de către artiştii ama ştienţi de faptul că noi, ca de caracter" şi „Vaccin con tul are dreptul să primească persoanele încadrate în mun cinile ce v-au revenit, cu res
tori din Sîntandrei („Ma- instituţie de specialitate, nu tra lenei" de Ion Băieşu... ajutorul de deces, dacă pre că peste programul de lucru, pectarea condiţiilor prescrise ; fort I şi apartamente cu 3 camere de confort II.
ria* de Horia Lovinescu), am făcut totul pentru pre Alegerea piesei nu trebuie zintă dovada că nu s-a achi în scopul asigurării serviciu să îndepliniţi condiţiile de La Hunedoara : apartamente cu 3 şl 4 camere
Subcetate („Vaccin contra gătirea instructorilor, atît să fie un act întîmplător, tat ajutor de deces din par lui pe unitate, cu excepţia pregătire şi vechime prevă de confort II.
lenei" de Ion Băieşu), prin şcoala populară de ar după gestul sau capriciul tea cooperativei agricole de celor care îndeplinesc funcţii zute de anexa 1 la Legea nr. La Haţeg : apartamente cu 3 camere şi garsonie
Zdrapţi („O glumă de doi tă, cit şi prin alte forme de cuiva. Această chestiune es producţie şi nu are alt venit de conducere a unităţilor, se 12/1971 ; unitatea să aibă
bani" de Gh. Vlad), Dobra instruire. Dacă facem, to te în primul rînd un act mai mare de 500 lei. compensează cu timp liber prevăzut în planul său un re de confort I şi apartamente cu 3 şi 4 camere de
(„Nepotrivire de caracter" tuşi, un inventar al celor politic; repertoriul trebuie L. N. — Brad. Orele în ca corespunzător în următoarele volum suficient de lucrări confort II.
de Ion BăieŞu), Hărţăgani care au trecut prin cursuri să răspundă unei cerinţe re o persoană prestează mun 60 de zile. corespunzătoare categoriei la Cei interesaţi pot vizita apartamentele care sînt
(„Comedie cu olteni“ de le permanente sau periodi educative, să contribuie la că peste durata normală a P. A. — Hondol. Unitatea care solicitaţi să fiţi înca in execuţie şi le pot contracta imediat. Apartamente
Gh. Vlad). ce ale şcolii populare de dezvoltarea gustului pentru timpului de lucru sînt ore la care lucraţi procedează le drat. . In legătură cu obţine
Dar faţă de posibilităţile artă vom, ajunge la nişte ci frumos, la , îmbogăţirea vie suplimentare' şi se compen gal în cazul arătat în scri rea cărţii de meşter pentru le se predau contractanţilor eşalonat din luna mai
de care dispunem, situaţia fre destul de ridicate. Nu ţii spirituale a omului. sează cu timp liber cores soare. a putea lucra pe cont pro pînă la finele anului curent.
nu poate fi considerată co exagerăm cu nimic atunci In acest sens, considerăm punzător Dacă munca astfel Ieronim Străuţ — Gurabar- priu, vă veţi prezenta cu ac Informaţii amănunţite se pot obţine la serviciile
respunzătoare Deşi regula cînd afirmăm că în de necesar ca şi trupele de ar prestată nu a putut fi com za. Nu cunoaştem unde se tele de calificare la Direcţia
mentul „Lunii teatrului de cursul anilor numărul ace tişti amatori să abordeze o, pensată cu timp liber cores află arhiva fostei întreprin pentru probleme de muncă şi de sistematizare ale consiliilor populare respective
amatori" a fost difuzat în lora pentru care s-au inves mai mare varietate de tex punzător în ’ următoarele 30 deri la care arătaţi că aţi ocrotiri sociale, de unde veţi < sau la sediul oficiului din Deva, Piaţa Victoriei nr. 2.
luna decembrie a anului tit sume însemnate de bani te, să promoveze o diversi prestat munca. Solicitaţi spri primi toate lămuririle nece
trecut, odată cu recomandă cu organizarea instruirilor tate de genuri, specii şi mo jinul Direcţiei pentru pro sare. (H4)
rile de repertoriu şi un im este de ordinul sutelor. A- dalităţi dramatice. bleme de muncă şi ocrotiri Viorel Jude — Deva. Pen
portant număr de piese în- dăugînd la aceştia pc absol O mai mare atenţie vă sociale a judeţului Bihor, pe tru. a putea promova în ca
tr-un act, unii activişti cultu venţii institutelor cu profil trebui acordată în viitor Pentru educaţia raza căreia şi-a desfăşurat tegoria a Vl-a, în situaţia
rali au fost surprinşi de a- umanistic, ai liceului peda constituirii şi consolidării, activitatea acea întreprindere. dv, trebuie să aveţi o vechi
ceastă acţiune complet ne gogic, care, credem, toţi pe lingă unităţile culturale, patriotică a elevilor Traian Bureona — Bacea me minimă în meserie de 10 întreprinderea de gospodărie
pregătiţi, iar alţii s-au pre sînt în stare să instruiască a unor colective stabile de şi N. S. — Răduleşti. Pentru ani, din care 2 ani în cate
zentat la centrele stabilite o echipă de teatru, cifra iubitori şi interpreţi ai pie Urmărindu-se asigura orice pretenţii băneşti ale goria a V -a.
numai pentru a „face faţă". sporeşte cu încă cîteva su sei de teatru, permanenti rea permanenţei in acţiu persoanelor încadrate în comunaiă şi locafivă Simeria
Au fost situaţii cînd inter te. Unde sînt aţunci cele zării activităţii acestora, nile de educare patriotică muncă faţă de unitate — pre IOAN VAS1LIE
preţii îşi citeau rolurile, se cîteva sute de echipe de formării şi dezvoltării unei judicii suferite ori drepturi VAS1LE AVRAM
mişcau greoi în scenă, ne teatru pe care publicul largi şi temeinice culturi a elevilor, la Şcoala gene neacordate — pot fi sesizate de la Direcţia judeţeană
reuşind să intre în „pielea" spectator le aşteaptă pe teatrale. rală din Dobra s-au orga organele de soluţionarea li pentru probleme de muncă EXECUTA PRIN COLECTIVUL DE PROIECTARE
personajelor şi să transmită scenele aşezămintelor cultu Pentru ca teatrul de a- nizat numeroase acţiuni tigiilor de muncă (comisia şi ocrotiri sociale
mesajul de idei al textului. rale ? Probabil că ni se va matori să-şi reprimească cu un pronunţat caracter © pentru sector socialist, documentaţii pentru
In intenţia noastră, „Lu răspunde, din nou, că- nu drepturile sale legitime, patriotic. De un deosebit orice fei de construcţii cu valoare de deviz pînă la
na teatrului de amatori“ se poate juca teatru în ori pentru ca ■'naţa culturală a succes s-a bucurat, în a- 250 000 lei ;
trebuie să fie precedată de ce localitate, că sînt greu judeţului să cîştige în ex cest sens, programul ar
un şir de spectacole publi tăţi determinate de condi tensie dar şi în profunzime, tistic „Republică măreaţă întreprinderea pentru lianţi Deva—unitate ® ia sector particular, documentaţii pentru au
ce, ea să constituie corola ţii obiective etc. Dar la avem nevoie de oameni în vatră" susţinut, de curînd,
rul unei activităţi susţinu Plopi, un sat aparţinător sufleţiţi, de animatori cul de elevii şcolii, pe scenel.s torizaţii de înstrăinări, documentaţii pentru reparaţii
te, care să evidenţieze po comunei Bretea Română, turali, care să pună inimă căminelor culturale din de prestigiu a industriei hunedorene construcţii şi construcţii noi, documentaţii pentru au
tenţialul real al acestei unde funcţionează un sin în întreaga muncă pe care Brănişca şi Lăsău. torizaţie de construcţii etc.
mişcări. gur învăţător, se poate juca sînt chemaţi să o desfăşoa Tot în această perioadă, (142)
Dar lucrurile nu s-au pe şi teatru, există şi formaţie re. aflăm de la colectivul de
trecut aşa. Există un mare de dansuri şi brigadă artis corespondenţi ai şcolii, e- Fabrica de ciment si var—
număr de cămine culturale tică de agitaţie şi grup vo Prof. CLEMENTE CONSTANDIN levii au participat la ac >
de centru, case de cultură cal. Acestea toate i se director al Centrului ţiuni de muncă patriotică
chiar, care de ani de zile datoresc în cea mai ma judeţean de îndrumare plantînd cu căpşuni 1,50
nu au prezentat un specta re măsură unui admi a creaţiei populare ha în terenurile C.A.P. un obiectiv de înaltă tehnicitate
col de teatru cu formaţiile rabil animator al vie şi a mişcării artistice de masă şi prăşind 0,75 ha. Combinaful de prelucrare a
Ceea ce astăzi reprezintă intervenţia directă a omu
la Chişcădaga un vast şan lui, .Dealtfel, trebuie preci lemnului Sebeş, judeful Alba
la Liceul „Avram lancu™ din Brad şi-a deschis porţile tier — cel mai mare din zat că în întreaga fabrică,
judeţ — la finele actualu
carieră
şi
începînd
la
de
lui cincinal va fi autentica pînă la staţia de- expediere A N G A J E A Z Ă
fabrică de ciment şi var. a produsului spre benefici
Un obiectiv industrial de ari, procesul productiv ex — muncitori necalificaţi, care vor lucra în regie
proporţii uriaşe care este clude aproape în totalitate sau acord.
capabil să realizeze, datori efortul fizic al muncitorilor.
sale,
2,4
producţiei
MICROUZINA CU CATEDRA OBŞTEASCĂ Acest fapt este ilustrat dc Se asigură cazare.
de
tă
milioane tone anual, de gradul de mecanizare şi au (147)
Ziua de miercuri, 23 mai, tic — deprinderea elevilor cu şcolile generale din Bulzeştii ce este foarte important, ale peste 2 ori mai mult 'ci tomatizare ce reprezintă 90
s-a înscris cu majuscule în munca productivă. In acest de Sus, Criş, Blăjeni, Hărţă unei solide orientări profe ment decît se producea în la sută. De asemenea, tre
că
principa
întreaga ţară în anul 1950.
buie
remarcat
calendarul liceului brădean. sens, a fost creată, cu spri gani, Rişculiţa, Baia de Criş, sionale. Astfel, odată cu intrarea în
După minuţioase pregătiri, a jinul comitetului orăşenesc Ribiţa, paturi pentru căminul Pentru buna desfăşurare a funcţiune a fabricii la în lele faze ale procesului sînt
cu
dirijate
ajutorul
unui
avut loc festivitatea deschide de partid, al întreprinderilor de zi din Brad şi alte obiec activităţii tehnico-productive treaga capacitate, judeţul
rii microuzinei. Precedată de patronatoare I.M. Barza te destinate prin planul de a luat fiinţă şi o catedră calculator electronic. Trustul Energoconsfrucfia,
adunări ale organizaţiilor şi fabrica mixtă de industrie producţie al fiecărui atelier, obştească condusă de maistrul Hunedoara va deţine un loc Deservirea agregatelor, u-
U.T.C. pe clase, în cadrul că locală — cît şi al altor în vînzării. Doar în acest an instructor Aurel Duma. A- de frunte în ţară nu numai tilajelor şi instalaţiilor,
rora s-au făcut cunoscute ca treprinderi, ca E.M. Ţebea şi valoarea produselor şi lucră vînd repartizaţi pe secţii spe din punct de vedere al pro conducerea procesului de
racteristicile viitoarei micro- cooperativa meşteşugărească rilor executate se ridică la cialişti din partea întreprin-- ducţiei miniere, siderurgice producţie presupune exis şantierul de construcţii Deva-
uzine şi s-au avansat propu „Moţul“, o puternică bază 104 500 lei ! derilor, catedra obştească rea şi energie electrică, ci şi al tenţa unul mare număr de
neri mature privind condu materială. In ateliere activitatea teţi- lizează aplicaţii practice, ex materialelor de construcţii. muncitori de cele mai di
cătorii acesteia, adunarea ge Amenajată în demisolul nico-productivă se desfăşoară puneri pe teme de speciali Concepută în întregime verse profesii : mineri, arti Mintia, cu sediul în Mintia
meca
excavatorişti,
nerală deschisă a uteciştilor clădirii liceului, microuzina după cele mai moderne ce tate, introducerea în fluxul pe planşetele proiectanţilor ficieri, pentru benzi transpor
români, fabrica se va nu
nici
liceului a validat toate propu cuprinde un atelier de lăcă- rinţe : se întocmeşte proiec producţiei a celor mai noi măra printre cele mai mări ' toare şi alte utilaje, morari,
nerile anterioare, însoţind cu tuşerie şi construcţii meta tul lucrărilor cu documenta cuceriri ale tehnicii, realiza ANGAJEAZA DE URGENŢA
lăcătuşi,
vii aplauze nominalizarea de lice, avînd în dotare bancuri ţia ştiinţifică necesară, se rea unui permanent schimb şi mai moderne din ţară. operatori, Pregătirea electrici
acestora
eni
Amplasarea ei la Chişcăda
etc.
ţinătorului fiecărei funcţii metalice confecţionate în ate prezintă lucrarea ca o temă de experienţă între muncito ga, în imediata vecinătate se face de către întreprin - un tehnician topometrist
tehnico-adrninistrative a uni lierul şcolii, menghine, poli de rezolvat, precizîndu-sc rii elevi şi colectivele între a resurselor de materii pri dere în cadrul diverselor
tăţii economiee care lua, în zor şi maşini electrice de scopul ei, se stabilesc în co prinderilor. me, oferă posibilitatea va forme de şcolarizare, asigu- Condiţiile de angajare şi salarizare - conform
acele clipe, fiinţă. De fapt, găurit pentru diferite dimen mun operaţiile de efectuat şi Menţionam entuziasmul cu lorificării superioare şi cu rindu-se tuturor o salarizare legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
'festivitatea de miercuri ru siuni, un atelier de maşini-u- abia după aceea se trece la care adunarea generală şi-a eficienţă ridicată a calcaru corespunzătoare pregătirii,
însemna câtuşi de puţin por nelte dotat cu un strung,i o executare, In acest fel, elevii ales consiliul oamenilor mun lui, argilei, cenuşii de ter vechimii în muncă şi impor Relaţii suplimentare la telefon 13220-13221.
nirea pe un drum nou, ci în maşină de frezat, un ferăs îşi însuşesc nu numai deprin cii—elevi şi conducerea mi mocentrală şi altor materia tanţei activităţii în procesul (148)
cununarea unor frumoase trău electric şi un polizor, un deri de muncă ci şi cunoştin crouzinei. Adăugind rigurozi le în folosul economiei na de producţie.
tradiţii de, educaţie prin atelier de sudură cu două a- ţe tehnologice, îşi dezvoltă tatea cu care au fost întoc ţionale. Pentru totalitatea salaria
muncă a elevilor acestui li parate de sudură, un atelier inteligenţa tehnică, spiritul de mite documentele acesteia, Din punct de vedere teh ţilor, condiţiile de muncă sînt
ceu mai mult decît centenar. de tîmplărie cu două secţii inovaţie, deprinderea de a avem imaginea unei unităţi nic şi tehnologie, fabrica din cele mai bune. Aceasta
Indicaţiile secretarului ge — una de maşini-unelte pen lucra metodic, de a efectua economice serioase, care îşi constituie un ansamblu pro datorită în primul rînd fap
neral al partidului nostru, tru tîmplărie şi una de tîm lucrări de calitate. propune să concureze, prin ductiv care înglobează cele tului că fabrica nu va fi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, plărie manuală, dotate cu Structurarea acestei activi calitatea produselor sale, cu mai noi cuceriri în dome poluată. Soluţiile moderne Trustul de construcţii industriale
de a integra organic învă- maşini procurate prin trans tăţi complexe sub forma mi cele mai bune firme. Pledea niul producţiei de ciment, adoptate la pregătirea ma
ţămînţul cu producţia, de a fer sau confecţionate în ate crouzinei dă posibilitate e- ză pentru aceasta şi compe Utilajele şi instalaţiile — teriei prime în carieră, de
crea elevilor deprinderi soli lierul de lăcătuşerie şi con levilor de a se familiariza cu tenţa şi siguranţa cu care realizate aproape în totali pozitarea materiei prime şi Timişoara, şantierul Fabricii de
de de muncă au ridicat la un strucţii metalice. Pentru fete, formele de organizare, pla directorul-elev Rieiard Her- tate în ţară — sînt de o semiproduselor în silozuri,
nivel superior ştacheta pre funcţionează secţia croitorie- nificare şi conducere a unită man ne prezenta detaliat u- tehnicitate avansată. Cup încărcarea şi expedierea ci
gătirii pentru vjaţă a viito ţesătorie-artizanat cu două a- ţilor economice. In acelaşi nitatea pe care o conduce, toarele rotative, spre exem mentului, utilizarea electro- ciment şi var Chişcădaga-Deva
rilor absolvenţi. Referindu-se teliere, Pe lîngă acestea, în timp, se creează premisele di cunoştinţele amănunţite ale plu, care reprezintă agre filtrelor şf a filtrelor cu
la ansamblul modernizărilor liceu îşi desfăşoară activita versificării lucrărilor în ate întregului colectiv de condu gatele de bază ale fabribii, saci la toate punctele şi al
incluse în procesul de învă- tea o secţie de menaj, un liere, cooperării cu alte uni cere, entuziasmul tuturor, ca au o capacitate zilnică de te asemenea măsuri asigu
ţămînt în acest bătrîn lăcaş cerc auto-moto şi un cerc de şi frumuseţea pieselor lucra producţie de 3 000 tone de ră un climat de muncă lip ANGAJEAZA URGENT
de cultură al Zarandului, di dactilografié. tăţi economice locale, ale a- te pînă acum în ateliere şi clincher şi sînt total auto sit de praf şi alte noxe.
rectorul liceului, prof. Zam- In cadrul atelierelor au fost sigurării necesarului de utila aflate în expoziţia organizată matizate. Morile cu bile, — patru ingineri constructori
firache Popa, s-a oprit pe executate piese pentru auto- je, de materie primă pentru cu prilejul inaugurării noii care au o producţie zilnică (Material publicat la — un şef serviciu aprovizionare
larg la acest obiectiv princi dotarea atelierelor, laboratoa executarea unor comenzi, ale microuzine. de 100 pînă la 290 tone, lu cererea întreprinderii
pal al activităţii instructiv-e- relor şi cabinetelor şcolii, acordării unei asistenţe teh crează de asemenea fără pentru lianţi Deva) — opt maiştri constructori
ducative a colectivului didac- bancuri de lăcătuşerie pentru nice de specialitate şi, ceea ILEANA LASCU
— dulgheri
r — fierari-betonişti
DUMINICA 27 MAI gitte Bardot. Premieră pe ţară; — muncitori necalificaţi
22,05 „24 de ore“; 22,35 Tele-
8,00 Gimnastica pentru toţi ; Săptămina viitoare glob. Itinerar iranian. Angajarea se face în baza Legii 12/1971 si
8,10 Pentru sănătatea dv. Con H.C.M. 914/1968.
junctivitele — profilaxia şi tra SIMBAtA 2 IUNIE
tamentul lor ; 8,20 Cravatele (146)
roşii... din judeţul Bihor. Tol iară ; 21,00 Film artistic. Taxiul. (reluare); 10,55 Telecinemateca re); 18,00 Telex ; 18,05 Tragerea înşişi; 21,20 Flori de pe Mureş. 9,00 Curs de limba germană.
ba cu scrisori. Film serial Dak- Producţie a studiourilor cine pentru tineret. „Străluceşte Pronoexpres ; 18,15 Dialog. Te Ansamblul „Mureşul“ din Tg. Lecţia a 56-a; 9,30 A tost odată
tari; 8,50 Viaţa satului; 11,00 matografice poloneze; 22,30 Te steaua mea“. Producţie a stu ma progresului în ideologia pa Mureş; 22,05 „24 de ore“. Din ea niciodată............. Secretul panto-
Emisiune in limba maghiară ; lejurnal ; 22,40 Duminica spor diourilor cinematografice so şoptistă; 18,40 Muzica, Emisiune ţările socialiste; 22,35 Lumea fiorului de aur" (II); 10,00 Te
12,30 De strajă patriei ; 13,00— tivă. Fotbal : Cehoslovacia-An- vietice; 12,20 Pe-un picior de de actualitate muzicală ; 19,00 de mîine. lex; 10,05 Publicitate ; 10,10 An
1G,25 Album duminical. Din pro glia. Selecţiuni înregistrate de plai; 12,45 52 de iniţiative în Timp şi anotimp în agricultu sambluri folclorice. Ansamblul
gram: Trio Ra-Ta-Ta : muzică, la Praga, 52 de săptămîni (reluare); 13,00 ră ; 19,20 1001 de seri; 19,30 Te VINERI 1 IUNIE „Poieniţa“ al Palatului culturii
satiră şi umor cu Vasilica Tas- Telejurnal ; 17,30 Curs de lim lejurnal ; 20,00 Cîntecul săptă din Braşov; 10.40 De vorbă cu
taman, Ştefan Tapalagă şi Du ba rusă,- Lecţia a 55-a (relua mînii; 20,05 Teleobiectiv; 20,20 gospodinele ; 11,00 Selecţiuni întreprinderea de industrializare
mitru Rucăreanu. La ţiteră, ca LUNI 28 MAI re); 18,00 Telex ; 18,05 Publici Telecinemateca. Mantaua. Pro 9,00 Curs de limba rusă. Lec din emisiunea „Seară pentru ti
val, fluier... Ion Neguţ. Anto tate ; 18,10 Steaua polară. Emi ducţie a studiourilor cinemato ţia a 56-a ; 9,30 O viaţă pentru neret“; 11,50 Roman foileton.
logie umoristică T.V.: Octavian 17,30 Curs de limba france siune de orientare şcolară şi grafice sovietice ; 21,30 Fiíjala . o Idee: Iuri Gagarin (II) re Femeia în alb — reluarea e-
Cotescu. 14,00 Fotbal: U.R.S.S.- ză. Lecţia a 56-a (reluare); 18.00 profesională; 18.40 Universitatea „Cupei Campionilor Europeni“ luare; 10,00 Telex ; 10,05 Publi pisodului II; 12,40 Cărţi şi idei a laptelui Hunedoara-"Simeria
Franţa (preliminariile campio Telex ; 18,05 La ordinea zilei. T.V, Istoria civilizaţiilor. Dic la fotbal: Ajax Amsterdam — citate : 10,10 Studioul artistului (reluare); 13,10 Telejurnal; 16,00
natului mondial). Selecţiuni în Azi, judeţul Ialomiţa; 18,20 Că ţionar politic. Ştiinţă ; 19,20 Juventus- Torino. Transmisiune amator (reluare). Solişti şi for Telex ; 16,05 In actualitate —
registrate de la Moscova. „Ge- minul. Şcoala părinţilor. Pentru 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal: directă de la Belgrad. In pau maţii din municipiul Ploieşti ; şcoala. Pregătirea activităţilor
noveva de Brabant sau reabili casa noastră. Noi adrese utile. 20,00 Cîntecul săptămînii: 20,05 ză — telejurnal. 10,55 Avanpremieră ; 11,00 Por de vară ale elevilor; 16,20 Mu ANGAJEAZA DE URGENJA
tarea candorii" — interpreţi Răspundem telespectatorilor. De Reflector ; 20,20 Seară de tea tativ '73 (reluare); 11,40 Comici zică populară cu Maria Peter:
Mirel Ilieşu şi artiştii păpuşari sezon. Modă; 19,00 Ecranul. E- tru. Singurul martor — de A şi JOI 31 MAI vestiţi ai ecranului. Charlie 10.30 Emisiune în limba ger
din Timişoara. „La porţile do misitîne de actualitate şi criti P. Tur : 22,10 „24 de ore", Con Chaplin. Charlot. cămătar. mană : 18,15 Ritm tinereţe, ® conducători auto cu drept de gestiune
rului“ cu Tudor Gheorghe. Jur că cinematografică; 19,20 1001 traste în lumea capitalului : Charlot, la băi; 12,30 Moment dans. Teletop ’73. Transmisiune
nal de călătorie . Siraz-Iran. de seri ; 19,30 Telejurnal; 20,00 22.30 Gala maeştrilor. Nicolae 9,00 Curs de limba franceză. folcloric; 12,40 Municipalitatea directă de la Tg. Mureş: 19.00 ® primitori-distribuitori produse pe rutele co-
Ultima etapă a competiţiei ci Cîntecul săptămînii; 20.05 Re Secăreanu. Lecţia a 57-a; 9,30 Prietenii lui răspunde bucureşteanului (re Emisiune cu prilejul zilei na
cliste internaţionale „Cursa pă portajul săptămînii. împliniri — Aşchiuţă; 10,00 Telex; 10,05 Pu luare); 13,00 Telejurnal; 16,00— ţionale a Italiei: 19.20 1001 de nerciale (gestionari)
cii“. Transmisiune de la Ber O familie, 50 de ani împreună; MIERCURI 30 MAI blicitate ; 10,10 Steaua polară 17.00 Teleşcoală ; 17,30 Curs de seri : 19 30 Telejurnal : 20.00
lin. Autograf muzical: Raphael; 20,35 Roman foileton: Femeia (reluare); 10,40 Prin muzee şi limba engleză, Lecţia a 55-a Cîntecul săptămînii: 20.05 52 de
ÎS,30 Film serial pentru tine in alb. Episodul V; 21,25 Revis expoziţii (reluare); 11,00 Tele (reluare); 18,00 Telex; 18,05 Tra iniţiative in 52 de săptămîni : Condiţii de angajare : 7 clase elementare, vir-
ret. Tunelul timpului. Episodul ta literară T.V. Nevoia de a 9,00 Curs de limba engleză. cinemateca. , Mantaua: 12,10 Ti gerea Loto; 18.15 Florile copilă 20,20 Teleencielopedie; 21,00 Film
VIU — „Răzbunarea lui Robin rîde sănătos; 22,25 „24 de ore“; Lecţia a 55-a : 9.30 „Mici meş neri interpreţi (reluare); 12,50 riei. Emisiune muzical-distrac- serial. Mannix: 21.50 Invitaţii sta cel puţin 21 de ani, fără antecedente penale.
Hood“; 17.20 Fotbal : România- 22,45 Luminile rampei. Solişti teri mari" pregătesc daruri pen Teleobiectiv (reluare); 13,05 Te livă; 13,45 La volan. Emisiune studioului 3. Telerecital muzi-
R. D. Germană (preliminariile ai teatrelor lirice din Bucu tru Ziua copilului: 10.00 Telex : lejurnal ; 16,00—17,00 Teleşcoală; pentru conducătorii auto; 19,00 cal-umoristic. Cu Vali Voicu- @ mecanici auto
campionatului mondial). Trans reşti. Cluj şi Timişoara. In pro 10,05 Publicitate : 10.10 Reportaj' 17,30 Emisiune în limba ma Teleconferinţă de presă; 19,20 lescu-Pepino, Rodica Tapalagă,
misiune directă de la stadionul gram: lucrări de Mozart, Verdi, T.V.: Ecourile pădurii (relua ghiară; 18.30 Telex; 18,35 Publi 1001, de seri ; 19,30 Telejurnal ; Alexandru Giugaru, Nae Ro
„23 August“ ; 19.15 Avanpremie Puccini, Goldmark şi Paul Con- re): 10.30 Desene animate: 10,40 citate; 18,40 Univei’s beetho 20.00 Cîntecul săptămînii: 20,05 man. Prezintă Nicu Constantin © muncitori necalificoţi - bărbaţi - pentru ru
ră : 19,20 1001 de seri; 19.30 Te stantinescu. Film serial : Umbrele dispar în venian; 19,10 Tragerea ADAS ; Ziua copilului — reportaj; 21,15 şi Alexandru Lulescu. Cîntă :
lejurnal ; 20,00 Reportaj filmat. plină zi. Ultimul episod: 11.45 19,20 1001 de seri ; 19,30 Tele Artă plastică. Premiile Uniunii Constanta Cîmpeanu. Doina Ba tele comerciale.
. vizila preşedintelui Consiliului MARŢI 29 MAI La ordinea zilei. Azi, iudeţul jurnal ; 20,00 Cîntecul săptămî artiştilor plastici pe anul 1972: dea, Zoe Cîmpeanu, George E-
de Stat al Republicii Socialiste Ialomiţa (reluare): 12,00 Revista nii; 20,05 Omul de lîngă tine; 20,30 Film artistic. La Grota nache, Dorin Anastasiu. Viori!
România. Nicolae Ceauşescu, în literară T.V. (reluare); 13.00 Te 20,25 Comici vestiţi ai ecranu normandă. Producţie a studiou Marinescu şi formaţia „Stu Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii,
9,00 Teleşcoală; 10,00 Telex ; dio 8“; 23,00 Telejurnal; 23.10
Italia şi San Marino ; 20.45 So 10,05 Publicitate; 10.10 Avanpre lejurnal ; 17,30 Curs de limba lui: Charlie Chaplin. Charlot. rilor cinematografice franceze. Seară de romanţe cu Angela telefon inter. 8-9, Simeria.
lişti îndrăgiţi de muzică popu- mieră ; 10,15 Teleenciclopedia germană. Lecţia a 55-a (relua- cămătar; 20.5" Tinerii despre el O comedie cu Bourvil şi Bri- Moldovan şi Glicerla Gaeiu. (141)