Page 88 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 88
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 715 • SIMBÂTĂ 26 MAI 1973
Bl
Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica San Marino
Dejun oferit de căpitanii regenţi Dineu in onoarea preşedintelui Nicolae Ccauşcsnu şi a tovarăşei ticna Ceauşescu
Vineri, căpitanii regenţi ai nia, Nicolae Ceauşescu, şi a te miniştri şi membri ai Ma atmosferă caldă, cordială.
Vineri la amiază, căpitanii Socialiste România, Nicolae Au luat parte, de aseme secretar de stat pentru fi Republicii San Marino, Fran tovarăşei Elena Ceauşescu. relui Consiliu' general din După dineu, preşedintele
regenţi ai Republicii San Ceauşescu, şi a tovarăşei nea, Gian Luigi Berti, secre nanţe, Francesco Valii, secre cesco Maria Francini şi Pri Au participat Ion Păţan, San Marino, precum şi alte Consiliului de Stat al Româ
Marino, Francesco Maria Elena Ceauşescu. tarul de stat pentru afacerile tar de stat pentru agricultu George Maeovescu, Ioan A- oficialităţi sanmarineze. niei şi t o v a r ă ş a E l e n a
Francini şi Primo Bugli, cu Au participat persoanele o- ră. mo Bugli, cu soţiile, au oferit vram şi celelalte persoane ca Căpitanul regent Primo Bu Ceauşescu, împreună cu că
soţiile, au oferit un dejun în ficiale române care îl înso externe, Giuseppe Lonfernini, în timpul dejunului a dom un dineu în onoarea pre re îl însoţesc pe şeful statu gli şi preşedintele Nicolae pitanii regenţi ai Republicii
onoarea preşedintelui Consi ţesc în vizită pe şeful statu secretar de stat pentru aface nit o atmosferă de cordiali şedintelui Consiliului de Stat lui român în vizita sa. Ceauşescu au rostit toasturi. San Marino, au asistat la un
liului de Stat al Republicii lui român. rile interne, Remy Giacomini, tate. al Republicii Socialiste Roma- De asemenea, au luat par Dineul s-a desfăşurat într-o concert coral.
Cuvintarea căpitanului regent Cuvintarea preşedintelui Toastul căpitanului regent Primo Bugli
Domnule preşedinte şi drag porului pămîntului liber al cea mai grăitoare mărturie a cipalului reprezentant al u-
prieten, Republicii San Marino, do acestei latinităţi in Europa ră nei ţări cu tradiţie şi presti
FI MARIA FRICI genţei republicii ca, la finele reşte să-şi manifeste din nou săriteană, tot aşa cum noi giu, Regenţa Republicii San
Vă rugăm să permiteţi Re
cordiale
sîntem în apus expresia cea
Marino doreşte, cu sentimen
sentimentele
vii
şi
> acestei zile fericite, să vă ex pentru prezenţa dumneavoas mai străveche a domniei te de gratitudine, să vă în
prime cu plăcere şi onoare tră la San Marino, pentru în- dreptului şi a organizării de credinţeze un mesaj de salut
Domnule preşedinte, mod deosebit cu Italia. de Domnilor căpitani r.sgenţi, ca o cerinţă obiectivă a în sentimentele cele mai since tilnirea avută, care a permis stat. pentru şi poporul român, pre
de
urări
călduroase
cum
De aceea, popoarele noas
care Republica San Marino Doamnelor şi domnilor, suşi progresului lor pe calea re de simpatie şi de prietenie să se pună baze mai strînse tre, întîlnindu-se mai frec
Cu toate că raporturile di este unită printr-o comuniu civilizaţiei şi păcii — nevoia dumneavoastră, distinsei pentru cooperare şi colabora vent vor putea. în viitorul a- prosperitate şi de pace pen
plomatice care leagă ţara ne de frontiere, de limbă, de Aş dori, înainte de toate, de a se apropia, de a se cu doamne . Ceauşescu, căreia re între ţările noastre. propiat, să se cunoască mai tru existenţa sa nobilă şi
dumneavoastră de Republica obiceiuri şi cultură, înţelege să exprim satisfacţia de a ne noaşte mai bine unele pe al sîntem bucuroşi cu toţii să-i Dorim să reamintim cu sa glorioasă.
Cu aceste sentimente, dom
San Marino sînt relativ re rea în interiorul micului nos afla pe pămîntul ţării dum tele, de a intensifica schim adresăm un omagiu deosebit tisfacţie. domnule preşedinte, bine şi să găsească o cale co nule preşedinte, Regenţa ri
mună da rezolvare a proble
şi admiraţie, precum şi mi
că legăturile dintre popoare
cente, contactele culturale pe tru teritoriu, acestea sînt o- neavoastră şi să vă mulţu burile de valor.i materiale şi niştrilor şi personalităţilor le noastre datează din vre melor arzătoare pentru po dică paharul, urînd succese
care le-am avut şi în special mesc în modul cel mai cor spirituale, beneficiind, astfel, muri îndepărtate. Popoarele poarele noastre, cît şi a ce României şi conducătorilor
cele din cadrul Festivalului biectivele poporului şi ale gu dial, în numele meu, al so pe deplin de gigantica dez care vă însoţesc. noastre sînt de origine latină lor la nivel internaţional. ei, în cinstea prieteniei din
teatral al popoarelor, dedicat vernului din San Marino în ţiei şi al colaboratorilor mei voltare a ştiinţei şi tehnicii Regenţa, convinsă că expri şi ţara dumneavoastră este Ştiind că se adresează prin-
României, au făcut să fie cu decursul veacurilor. Naţiuni pentru calda ospitalitate cu contemporane, de a conlucra mă voinţa guvernului şi po- tre republicile noastre !
noscute şi apreciate de către le, statele — gîndim noi — care ne înconjuraţi. De ase tot mai strîns în soluţionarea
sanmarinezi anticele şi im sînt realităţi vii, create de menea, mulţumesc în mod problemelor internaţionale.
portantele tradiţii culturale oameni ce înfruntă în fiecare călduros populaţiei din San Nici un popor care doreşte Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu
Marino pentru primirea deo să se dezvolte, să progreseze
româneşti. zi problemele, adesea com
sebit de călduroasă pe care nu mai poate face astăzi ab
S-a continuat, astfel, o prie plexe şi grave ale vremii ne-a făcut-o. Vă mulţumesc stracţie de aceste cerinţe Şi Domnilor căpitani regenţi, asigure secole de viaţă paş mic, sînt tot oameni; ei tre Mergînd însă mai departe,
tenie străveche care astăzi se noastre, şi care privesc cu ne dumneavoastră pentru cuvin realităţi obiective. Dragi prieteni, nică, dacă va acţiona împo buie să se bucure de aceleaşi dorim ca ea să demonstreze
consolidează în forma cea linişte şi îndoială, sau cu tele de apreciere rostite aici Constituie o realitate că în Doamnelor şi domnilor, triva forţelor care dorfesc do drepturi, de aceleaşi liber încă o dată că două popoare
mai solemnă. Poporul sanma- la adresa ţării mele, a po lumea contemporană există Aş dori să încep prin a vă minaţia şi asuprirea altor po tăţi, de aceleaşi posibilităţi cu sisteme sociale diferite şi
speranţă şi seninătate, spre poare. Iată de ce, venind în San
rinez, bucuros de a vă avea viitorul care se apropie. porului român, care nutreşte, ţări mari — şi unele din ele mulţumi în mod cordial pen de afirmare a capacităţii l'or. de mărime^diferită pot — şi
ca oaspete, vă transmite prin Pacea stă de fapt în inima la rîndul său, cele mai calde foarte mari —, ţări mijlocii tru primirea caldă ce ne-aţi Marino, am învăţat foarte (Aplauze îndelungate). Şi oa trebuie — să conlucreze pen
intermediul nostru cel mai sentimente de simpatie şi sti şi mici, unele • foarte mici. făcut-o, pentru cuvintele ca multe — am învăţat că un menii care au dat mult ome tru bunăstarea şi fericirea
cordial bun venit. omului şi, de aceea, tot ce mă faţă de ţara şi poporul Noi considerăm că în aborda re le-aţi exprimat în aceas popor care doreşte să fie li nirii nu s-au născut numai lor. Am dori ca tocmai în
tulbură conştiinţele reprezin dumneavoastră. rea relaţiilor internaţionale tă seară la adresa poporului ber şi independent, fie el în ţările mari ; au dat mult condiţiile de astăzi relaţiile
Poporul sanmarinez cu român. chiar mic, poate să realizeze omenirii cei care au putut să dintre ţările noastre să de
noaşte îndeaproape virtuţile tă un atentat împotriva pă Totodată, daţi-mi voie să trebuie să se pornească de la a- acest lucru şi îşi' poate im
cii. iar tot ceea ce satisface vă mulţumesc, dumneavoastră ceastă realitate, de la nece Sîntem încă sub impresia aibă acces Ia tot ceea ce a monstreze lumii că putem, şi
poporului român, cunoaşte sufletul este conştiinţa care şi Marelui Consiliu, pentru sitatea de a se asigura parti călduroasei primiri pe care pune voinţa de a-şi asigura creat mai bun omenirea, ca trebuie, să acţionăm în strîn-
problemele sale, aspiraţiile ciparea activă, în condiţiile ne-aţi rezervat-o dumneavoas o viaţă liberă şi independen re şi-au propus să servească să unitate cu toate popoare
construieşte pacea. distincţiile ce ne-au fost a-
sale, eforturile pe care le de San Marino nu a . căutat cordate, în care vedem o ex deplinei egalităţi în drepturi tră şi populaţia oraşului San tă. interesele propriului popor, le pentru pace şi colaborare,
pune în fiecare zi pentru paş presie a relaţiilor de priete a tuturor statelor, la soluţio Marino. In toate aceste ma România a cunoscut în a- cauza prieteniei şi umanită pentru progresul ştiinţei şi
niciodată să alimenteze tul nifestări, noi vedem o expre ceste secole dominaţia străi ţii în general.
nicul său progres, lupta pe burări în rîndurile celorlalte nie şi colaborare între Româ narea problemelor vjeţii con culturii, pentru fericirea tu
care el o duce pentru idealu nia şi San Marino. temporane, la rezolvarea lor sie a bunelor raporturi, de nă, asuprirea şi multe răz Iată de ce, poporul român turor naţiunilor.
popoare. Această veche voca Intr-adevăr, prezenţa noas în spiritul păcii şi în confor sinceră şi caldă prietenie, ca boaie. De aceea ea este ani este animat de dorinţa de a In încheiere, doresc să ex
rile sale. De aceea, în spiri ţie, care s-a manifestat şi mitate cu interesele popoare re s-au statornicit şi se dez mată astăzi de dorinţa de a dezvolta colaborarea largă cu prim satisfacţia noastră pen
tul cordialului bun venit de tră în Republica San Marino face totul pentru a se pune
printr-o strictă respectare a evidenţiază evoluţia fericită lor de a se dezvolta libere şi voltă între ţările şi popoarele toate statele, fără deosebire tru vizita pe care am făcut-o
astăzi nu poate să nu fie cu independente. noastre. capăt politicii de război, de de orînduire socială. Noi în frumoasa dumneavoastră
principiilor păcii, a neutrali a relaţiilor româno-sanmari-
prins un profund semn de neze, care — deşi din punct Mai mult ca oricînd, po In convorbirile pe care dominaţie, pentru a-şi asigu sîntem convinşi că rezultate ţară, pentru rezultatele bune
tăţii, nu ne-a împins nicioda
simpatie, o expresie vie de tă să ne dezinteresăm de ceea de vedere diplomatic sînt de poarele doresc să se pună ca le-am avut astăzi aţi evocat ra dezvoltarea independentă le care s-au obţinut pe calea ale convorbirilor. Penni-
prietenie. ce se întîmplă în lume. Dim dată destul de recentă — se păt politicii de forţă şi dic faptul că de sute de ani po şi liberă Iată pentru ce a- destinderii pot fi extinse, că teţi-mi să ridic paharul în
tradiţii,
şi
înaltul omagiu pe care potrivă, ne-a solicitat mereu întemeiază pe vechi originea tat, doresc să acţioneze pen porul dumneavoastră nu a cu cordăm o mare atenţie pro stă în puterea popoarelor — sănătatea popor fericirea harni
europe
blemelor
securităţii
de
tru
războaiele.
în
cului
Intr-adevăr,
determinate
sanmarinez,
a-şi
noscut
dezvoltarea
atît
asigura
unite — să asigure ca în E-
domnia voastră aţi binevoit mai mult în aceşti ultimi ani latină comună, de afinităţile vă putem felicita că în toţi ne. Noi considerăm că este uropa, pe planeta noastră să sănătatea dumneavoastră,
să-l aduceţi anticei noastre de limbă şi cultură, cît şi de corespunzător voinţei lor, aceşti ani — secolele care au pe deplin posibil ca popoare fie instaurate relaţii noi, me domnilor căpitani regenţi şi
republici, odată cu vizita pe să intensificăm şi să strîn- interesele şi idealurile comu fără nici un amestec dinafa trecut şi în deceniile secolu le continentului nostru — nite să chezăşuiască egalita stimaţi prieteni, a soţiilor
ră. Mai mult ca oricînd, stă
care o faceţi, şi-a găsit mo gem contactele cu un număr ne de progx-es şi pace de care mari sau mici — să poată tea, libertatea şi fericirea fie dumneavoastră, în sănătatea
mentul cel mai important în cit mai mare posibil de po sînt animate în prezent cele în puterea popoarelor ca — lui nostru — aţi putut rămî- trăi în colaborare şi pace, cărei naţiuni. membrilor guvernului şi a ce
unite — să asigure un curs
ne în afara frămîntărilor şi
ceremonia de azi, de mare poare de pe toate continen două popoare ale noastre. nou în viaţa internaţională, războaielor care au bîntuit să-şi consacre forţele dez In acest spirit am făcut şi lorlalţi sanmarinezi care se
semnificaţie, chiar dacă de tele. In acest spirit, republi In România sînt binecunos de destindere şi colaborare. Europa de nenumărate ori. voltării, bunăstării şi fe vizita în ţara dumneavoastră. găsesc aici, pentru relaţii tot
extremă simplitate. Este măr ca noastră s-a aflat alături cute şi preţuite strădaniile După părerea noastră, astăzi Aş dori să interpretez exem ricirii. In definitiv, oa Dorim ca această vizită să mai strînse între popoarele
de ţara dumneavoastră, dom
turia validităţii unui princi nule preşedinte, la negocieri poporului sanmarinez — în nici o problemă nu mai poa plul dumneavoastră ca un menii. indiferent dacă tră fie o expresie a bunelor re noastre, pentru pace şi cola
piu în care San Marino a temeietor al uneia din cele te fi soluţionată în mod via semn că Europa poate să-şi iesc într-un stat mare sau laţii între popoarele noastre. borare !
crezut dintotdeauna şi anu le la care de cîteva luni se mai vechi republici din lume bil, dacă nu se ţine seama de
me, că relaţiile între state di acţionează în mod activ pen — pentru păstrarea indepen poziţia şi interesele tuturor
tru a se pune bazele viitoa denţei naţionale, îndelungate ţărilor, indiferent de mări A
ferite, între popoare diferite
nu sînt condiţionate de ra rei securităţi a continentului le lui tradiţii democratice, e- mea teritoriului sau a popu
porturi de forţă sau de mă european. Şi tot în acest spi forturile sale de progres ma laţiei lor, de orînduirea lor încheierea vizitei preşedintelui
rime, ci ele îşi bazează te rit, ţara noastră doreşte să-şi terial si spiritual. Cunoaştem social-politică România este
aducă propria-i contribuţie, si înţelegem dorinţa ce însu hotărîtă ca, alături de toate
meliile pe valori umane şi fleţeşte astăzi poporul ţării popoarele iubitoare de pace,
ideale cînd acestea sînt spri modestă dar fermă, pentru dumneavoastră, de a trăi şi să participe activ la., viaţa in
jinite de o comună şi profun ca, într-o Europă nouă, să munci într-un climat de pace, ternaţională, să-şi aducă con
dă năzuinţă de pace, de res fie garantate, fără echivocuri d înţelegere şi conlucrare tribuţia la instaurarea în Eu
e
pectul reciproc, de prietenia şi în spiritul unei egalităţi fructuoasă între naţiuni ; a- ropa a unui climat trainic de NICOLAE CEAUŞESCU in Italia
şi înţelegerea între popoarele suverane, libertatea, autono semenea dorinţe şi idealuri securitate şi colaborare, de
lumii. mia şi viaţa paşnică a state de pace şi progres ne sînt pace în întreaga lume.
In lungul curs al istoriei lor mici, la fel ca şi cea a comune — şi sînt convins că, Venim în ţara dumneavoas
sale, uneori încercat şi de statelor mari'. pe temelia lor, a stimei şi tră animaţi de convingerea (Urmare din pag. 1) „Bine aţi venit, domnule pre resindu-se de performanţele noruri militare. Se intonează
vîrtejuri. Republica San Ma Vizita dumneavoastră ofi respectului reciproc, a depli că această vizită — care este şedinte Nicolae Ceauşescu 1". lor tehnice, de modul de Imnul de Stat al Republicii
întregul parcurs este împodo
Totul,
rino, se poate spune cu ho- cială în San Marino, domnu nei egalităţi în în drepturi si prima vizită pe care un şef Benevvnto. şi de alţi înalţi bit cu steaguri româneşti. Pe funcţionare. vorba de indiferent Socialiste România.
gigantice
este
că
neamestecului
treburile
tărire, nu a urmărit niciodată le preşedinte şi dragă priete interne, putem clădi şi dez de stat român o face în Re- funcţionari ai societăţii. cel mai înalt edificiu flutură maşini-unelte pentru indus P r e ş e d i n t e l e Nicolae
ne, se înscrie ca un moment Dublica San Marino — se va In sala de consiliu a între Ceauşescu şi tovarăşa Elena
alt obiectiv, decît acela al volta in viitor raporturi fruc înscrie ca un moment impor împreună tricolorul românesc tria mecanică şi electromeca Ceauşescu sînt conduşi la
de o deosebită însemnătate prinderii. administratorul de
păcii. tuoase de prietenie şi. colabo tant în istoria relaţiilor din şi cel italian. nică, de maşinile pentru in scara avionului de Matteo
pentru popoarele din Europa rare între ţările şi popoarele legat adresează un cuvînt de dustria siderurgică şi a meta
Poporul sanmarinez a avut şi din întreaga comunitate noastre. Mă refer atît la re tre popoarele român şi san bun sosit preşedintelui Nicolae La intrarea în secţia me lelor neferoase sau de cilin Matteotti, ministrul comerţu
într-adevăr clarviziunea că internaţională. laţiile bilaterale, cît şi la marinez, că ea va servi cau şi Ceauşescu. „Sînt bucuros, canică, preşedintele Nicolae drii de laminare, poartă pe lui exterior, de prefectul o-
Milano,
generale
zei
apropierii
Maz-
a
raşului
Libero
şi
înconjurat
Ceauşescu
este
numai o politică paşnică, ba Regenţa este sigură că in conlucrarea noastră pentru colaborării dintre toate state domnule preşedinte, să vă pot aclamat cu căldură de cîte cetea hărniciei, seriozităţii şi za, de primarul municipiului
zată pe forţa dreptului, a co terpretează şi gîndul dumnea un climat de destindere, se le continentului, va corespun saluta în mod călduros şi să va sute de muncitori. Două exigenţei în muncă, care, îm Aldo Aniasi, şi de celelalte
pentru
mulţumesc
vă
onoa
curitate şi pace pe continen de eforturilor şi aspiraţiilor preună cu nivelul tehnic şi persoane oficiale italiene care
munităţilor libere, poate să voastră, atunci cînd formu rea ce ne-aţi făcut-o accep- tinere fete oferă oaspetelui
tul european şi în întreaga popoarelor de a edifica pe mult stimat mari buchete de organizarea producţiei, stau l-au însoţit pe şeful statului
supravieţuiască, fără a aduce lează, în această zi de deo lume. planeta noastră o lume mai tînd invitaţia de a vizita u- flori. Din rîndul celor pre la baza rezultatelor obţinute. român în vizita sa în nordul
daune nimănui, poate să ga sebită 'bucurie a întregului Doresc să menţionez cu bună. mai dreaptă, o lume a zina noastră. După opinia zenţi se desprinde, apoi, unul Atît în secţia mecanică, cît Italiei.
ranteze apărarea sigură a in popor sanmarinez, zi dedicată multă satisfacţie că, în ca păcii şi colaborării. mea. această vizită are o sem dintre cei mai în vîrstă lu şi în cea de montaj, nume După aproximativ 45 minu
nificaţie
Pe
deosebită.
lîngă
dependenţei şi suveranităţii prieteniei, cele mai bune urări drul convorbirilor de la Hel Cu aceste convingeri, do crători de aici, care se adre roşi muncitori ţin să strîngă te de zbor, avionul special cu
sinki. ţările noastre au con resc să vă adresez încă o da legăturile de cultură şi limbă sează preşedintelui Nicolae mîna t o v - a r ă ş u l u i Nicolae care călătoresc preşedintele
sale. pentru ca idealurile concrete lucrat strîns şi şi-au adus tă dumneavoastră şi prin care ne unesc, pe lîngă ori Ceauşescu : „Consiliul de fa Ceauşescu, să-i transmită Consiliului de Stat. Nicolae
'. Pacea şi prietenia faţă de de pace să poată să fie atin aportul la rezultatele obţinu dumneavoastră întregului po ginea noastră comună, ea sub brică al întreprinderii noas urări de sănătate, să-şi expri Ceauşescu, şi tovarăşa Elena
toâte ţările şi cu toate popoa se şi pentru ca speranţele po te pînă acum în pregătirea por sanmarinez prieten cele liniază. cred, şi contribuţia tre. organ sindical al munci me personal satisfacţia pen Ceauşescu aterizează pe ae
conferinţei general-europene. mai cordiale urări de sănăta pe care uzina şi specialiştii tru vizita pe care şeful sta
rele, cooperarea sinceră şi poarelor să nu fie dezamăgi torilor, vă adresează, domnu roportul din Rimini. Oaspeţii
In zilele noastre, popoare te şi fericire, de progres şi noştri au avut-o, cu ani în tului român o face aici. Prin sînt salutaţi de prefectul pro
leală cu statele vecine, şi în te. le simt tot mai puternic — prosperitate (Aplauze). urmă încă, la dezvoltarea co le preşedinte, cel mai cordial tre ei, nu puţini sînt cei care vinciei Forli, Mario Bettarini,
laborării dintre ţările noastre. bun venit în numele tuturor au lucrat la Bucureşti, Iaşi de primarul oraşului Rimini,
celor care lucrează în aceas
} De mai bine de 20 de ani, de tă uzină. împreună cu urarea sau Timişoara, alături de Nicola Pagliarfani, cu soţi
cînd am iniţiat contactele cu
muncitorii
români.
„îmi
a-
(Urmare din pag. 1) oaspeţi se trag 21 salve de tele Nicolae Ceauşescu, faţă 1 e Nicolae Ceauşescu, politica întreprinderile româneşti, re şi dorinţa fierbinte de a con mintesc cu plăcere de timpul ile, şi de alte oficialităţi ci
vile şi militare locale.
tun. de activitatea sa neobosită de pace, prietenie şi colabo laţiile noastre s-au dezvoltat solida prestigiul pe care l-aţi petrecut in România, de
Vizita şefului statului ro O gardă militară, în splen pusă în slujba păcii şi coope rare promovată de România continuu, atît pe plan indus cucerit de-a lungul anilor, pe strînsa colaborare cu rrtunci- Convoiul de maşini se pune
mân dă o strălucită expresie dide costume de paradă, pre rării. socialistă. trial, cît şi pe cel uman". In plan mondial. Multora dintre torii de la Uzina metalurgi în mişcare pornind spre o
noi le este încă vie experien
dorinţei celor două ţări şi po zintă onorul. Preşedintele P r e ş e d i n t e l e Nicolae Apoi în sala scrutinelor, pre continuare au fost amintite ţa contactului uman avut cu că din Iaşi — ne spune Leo- nouă etapă a călătoriei pre
poare de a întări prietenia şi Consiliului de Stat şi căpita Ceauşescu, căpitanii regenţi şedintele Consiliului de Stat diferite acţiuni de colaborare oamenii muncii, cu populaţia ne Ccchia. M-am întors din şedintelui Consiliului de Stat,
colaborarea dintre ele. Ea i- nii regenţi ai Republicii San răspund cu cordialitate acla şi tovarăşa Elena Ceauşescu realizate cu Uzina „Republica", ţării dumneavoastră. în tim ţara dumneavoastră nu nu Nicolae Ceauşescu, şi a to
lustroază, în acelaşi timp, Marino trec în revistă garda maţiilor mulţimii. semnează în „Cartea oaspeţi din Bucureşti, Uzina metalur pul şederii noastre în Româ mai cu cele mai frumoase a- varăşei Elena Ceauşescu : vi
voinţa comună de a contri de onoare. lor iluştri“. gică din Iaşi şi Combinatul nia în interes de serviciu. mintiri, ci şi cu un sentiment' zita oficială în Republica
Solii poporului român, îm
bui la instaurarea unui cli Solilor poporului român le preună cu căpitanii regenţi şi de la Hunedoara, precum şi Dorim ca vizita dumneavoas de sinceră apreciere pentru San Marino, la invitaţia că
mat de pace, înţelegere şi sînt prezentate personalităţile cu soţiile acestora, pornesc pe Populaţia capitalei sanmari recentul protocol încheiat tră să contribuie la întărirea acele minunate lucruri pe ca pitanilor regenţi ai acestui
largă cooperare pe continen sanmarineze venite în întîm- jos spre Palatul guvernamen neze este adunată în Piaţa pa chiar în zilele vizitei în Italia stimei reciproce între oame re le înfăptuiţi. De aceea, stat.
tul nostru şi în lume. pinare. tal. latului. Şeful statului român a preşedintelui Consiliului de nii muncii italieni şi români, mă bucură nespus de mult a- In _ felul acesta ia sfîrşit
...Localitatea Dogana, situa La rindul său, şeful statu şi căpitanii regenţi ies în bal Stat, de către reprezentanţii cărora, prin persoana dum ceastă vizită a conducătoru rodnica şi prestigioasa vizi
tă la frontiera ţării. In aceas lui român prezintă persoane In sala Marelui Consiliu ge con, răspunzînd manifestărilor industriei 'construcţiilor de neavoastră, le adresăm un lui român, atît de iubit şi tă oficială în Italia a pre
tă pitorească aşezare, care s-a le oficiale care îl însoţesc în neral a Palatului guvernamen pline de căldură, de simpatie călduros şi frăţesc salut“. stimat nu numai de munci şedintelui Nicolae Ceauşescu
pregătit — la fel ca întreaga vizita sa în Republica San tal are loc unul dintre momen ale samnarinezilor. maşini grele române şi socie Răspunzînd. preşedintele torii din România, dar, după şi_ a tovarăşei Elena Ceauşescu,
ţară — să primească cu cal Marino — Ion Păţan, vice tele de mare semnificaţie ale De la Palatul guvernamen tatea „Innocenti“, care con Nicolae Ceauşescu'a spus: cum v-aţi putut da seama, si vizită care marchează un mo
stituie un
punct de plecare
dă ospitalitate pe solul popo preşedinte al Consiliului de vizitei. tal, coloana oficială se în pentru intensificarea în con „Aş dori să mulţumesc mun do noi, muncitorii italieni". ment de importanţă istorică
rului român prieten, este aş Miniştri, ministrul comerţu Aici, în prezenta membrilor dreaptă spre reşedinţa rezer tinuare a cooperării industria citorilor din această uzină pen La rîndul său, Giuseppe San în dezvoltarea şi amplifica
teptată sosirea cortegiului pre lui exterior, George Macoves- guvernului, a altor personali vată solilor poporului român. le comune. tru salutul ce mi l-au adresat Filippo. din secţia montaj, a rea relaţiilor dc prietenie şi
zidenţial. cu, ministrul afacerilor exter tăţi politice sanmarineze, a In cursul după-amiezii, mie, personal, şi muncitorilor ţinut să ne spună că „primi colaborare dintre România şi
Aici, au venit în întîmpi- ne, loan Avram, ministrul in membrilor corpului diplomatic, preşedintele Consiliului de „Am primit cu multă plă români. Mă bucură faptul că rea cladă şi plină de afec Italia.
nare căpitanţii regenţi Fran dustriei construcţiilor de ma se desfăşoară ceremonia pri Stat, însoţit de căpitanii re cere, domnule preşedinte — muncitorii din întreprinderea ţiune de care s-a bucu Desfăşurată sub semnul
cesco Maria Francini şi Pri şini grele. mirii oficiale. genţi, a vizitat muzeul arme a spus, în încheiere, adminis- dumneavoastră s-au numărat rat aici preşedintele Nicolae prieteniei tradiţionale dintre
mo Bugli. Aproape toţi locuitorii lo Căpitanul regent Francesco lor antice, care evocă, prin tratorul-delegat al societăţii printre aceia care au luptat Ceauşescu constituie o mani popoarele român şi italian,
Sînt de faţă secretarul de calităţii Dogana participă cu Maria Francini rosteşte salu numeroasele sale exponate, — Ordinul „Tudor Vladimi- împotriva fascismului ; mă festare directă a aprecierii al stimei şi încrederii reci
stat pentru afacerile externe, însufleţire la acest moment tul Republicii, al poporului momente din lupta sanmari- rescu", cu care am fost dis bucură, de asemenea, faptul muncitorilor italieni faţă dc proce, vizita preşedintelui
Gian Luigi Berti, miniştri, deosebit al întîlnirii condu sanmarinez, adresat şefului nezilor pentru libertate şi in tins. angajîndu-mă de a face că întreprinderea dumnea întreaga activitate a condu Nicolae Ceauşescu la Roma.
alte personalităţi ale vieţii cătorilor celor două ţări, a- statului român. dependenţă, pentru apărarea totul pentru a realiza, cît mai voastră are relaţii bune de cătorului României socialiste, Genova, Torino. Milano a
politice, ofiţeri superiori. clamîndu-i îndelung. Au In semn de profundă preţui fiinţei naţionale. rapid şi mai constructiv, ac colaborare cu România, că îndreptată spre dezvoltarea prilejuit nu numai manifesta
De asemenea, sînt prezenţi, zim rostite urările : „Viva re şi de înalt omagiu, în cont - Se lasă înserarea. Străzile ţiunile de cooperare pe care între muncitorii de aici şi şi înflorirea continuă a ţării rea sentimentelor de înaltă
:
pentru a saluta pe preşedin Ceauşescu" !, „Viva la Roma nuarea solemnităţii, căpitanii cunosc insă o mare animaţie. ni le-am propus să le înfăp muncitorii români există sale, spre dezvoltarea colabo preţuire şi afecţiune ale po
tele Consiliului de Stat al nia 1". regenţi ai Republicii San Ma Locuitorii capitalei ţin să-şi tuim. Consider că numai pe strînse raporturi. îmi exprim rării şi înţelegerii dintre toa porului italian faţă d'c condu
României, şefi de misiuni di In această atmosferă caldă, rino înmînează preşedintelui exprime, încă o dată, bucu această cale. a întîlnirilor şi speranţa că strîngerea relaţi te statele lumii“. cătorul României socialiste,
plomatice acreditaţi la San prietenească, pr e ş ed i n t e- Consiliului de Stat al Republi ria de a avea ca oaspete pe colaborărilor, ca cea a noas ilor noastre de colaborare va „Sper să ne vedem în Ro faţă de poporul nostru, ci şi
Marino. le Nicolae Ceauşescu şi tova cii Socialiste România „Ordi şeful statului român, simţă tră, se poate înainta spre în contribui şi lă dezvoltarea mânia" — spune la despărţi întîlniri şi convorbiri cordia
le şi fructuoase cu preşedin
Este ora 11,30, ora locală. răşa Elena Ceauşescu, împre nul ecvestru de San Marino“. mintele de prietenie pentru făptuirea destinderii, care — contactelor dintre muncitorii re p r e ş e d i n t e l e Nicolae tele Giovanni Leone şi pre
Sunete prelungi de trompetă ună cu căpitanii regenţi şi so Tovarăşa Elena Ceauşescu România şi conducătorul ei'. aşa cum aţi arătat ieri, în români şi cei italieni. Doresc Ceauşescu conducătorului u- mierul Giulio Andreotti, cu
vestesc sosirea cortegiului ţiile lor, iau loc în maşinile este distinsă cu marele titlu de Aceste simţăminte le regă cuvîntul dumneavoastră, dom să vă urez succese tot mai zinei Innocenti, în timp ce membri ai guvernului şi ofi
prezidenţial. oficiale, îndreptîndu-se spre „Cavaler al Marii Cruci a Or sim, vibrant sintetizate, în nule preşedinte — poate şi mari în activitatea dumnea muncitorii adunaţi în faţa în cialităţi locale, cu oameni
La coborîrea din maşină, capitala ţării. dinului ecvestru de San Mari sute da mesaje-manifest afi trebuie să se realizeze". voastră, multă fericire. Să treprinderii îi adresează politici şi reprezentanţi ai
şeful statului român, tova Se străbate un peisaj de no“. şate pe străzi. Pe .fondul ce In semn de omagiu, pre dezvoltăm colaborarea dintre „Drum bun“ şi succes în vi cercurilor economice — toate
răşa Elena Ceauşescu sînt aş mare frumuseţe naturală. Şo lor trei culori — roşu, galben şedintelui Nicolae Ceauşescu muncitori, pentru că munci zita sa în Republica San Ma acestea fiind menite să ridice
teptaţi de secretarul de stat seaua şerpuieşte printre coli In aplauzele celor prezenţi, şi albastru — se poate citi i îi este înmînată o placă de torii reprezintă principala rino. pe o treaptă superioară cola
pentru afacerile externe, care ne verzi, ureînd masivul Mon ia cuvinlul preşedintele Nicolae „Poporul Republicii San Ma aur pe care scrie : „Innocenti forţă în lume. De ei depind ...Ultimele momente ale vi borarea şi cooperarea dintre
îi conduce la căpitanii re te Titano. Ceauşescu. rino salută cu vie simpatie Santeustacchio : Preşedintelui pacea şi înţelegerea între po zitei şefului statului român la cele două ţări.
genţi ai Republicii San Ma Coloana de maşini ajunge In încheierea festivităţii, că pe preşedintele Consiliului de Consiliului de Stat al Repu poare“. Milano au oferit din nou lo Declaraţia solemnă comună,
rino. Preşedintele Nicolae în piaţa Garibaldi a oraşului pitanii regenţi prezintă preşe Stat, Nicolae Ceauşescu. blicii Socialiste România, Toţi cei prezenţi aplaudă cuitorilor prilejul de a-şi ex semnată cu prilejul vizitei to
Ceauşescu şi căpitanii re San Marino, unde înalţii oas dintelui Consiliului de Stat al Sanmarinezii adresează cel Nicolae Ceauşescu, ca amin îndelung pe preşedintele prima stima şi simpatia faţă varăşului Nicolae Ceauşescu
genţi îşi string cu cordialita peţi sînt aşteptaţi de aproape României şi tovarăşei Elena mai călduros bun venit pre tire a vizitei sale“. Tovară Nicolae Ceauşescu pentru cu de înaltul oaspete. Numeroşi în Italia, celelalte documente
te miinile. întreaga suflare a capitalei Ceauşescu pe şefii misiunilor şedintelui, doamnei Elena şul Nicolae Ceauşescu mulţu vintele sale. pentru mesajul cetăţeni se opresc la trece au o deosebită- importanţă a-
Doi copii se apropie de to sanmarineze — bărbaţi şi fe diplomatice acreditaţi la San Ceauşescu, precum şi celor meşte pentru primirea făcută său de prietenie şi colaborare. rea cortegiului prezidenţial în tît pentru dezvoltarea în con
varăşa Elena Ceauşescu ofe- mei, tineri şi vîrstnici, mulţi Marino. Ambasadorii şi însăr lalţi oaspeţi din Republica şi semnează în Cartea de o- In secţiile vizitate este drumul spre aeroportul „Li- tinuare a relaţiilor româno-
rindu-i buchete de flori. dintre ei cu flori şi steguleţe. cinaţii cu afaceri a numeroa Socialistă România. Sanmari noare a uzinei. urmărit cu atenţie pro nate“, fac semne prieteneş'. i italiene. cît şi pentru clima
Sînt intonate imnurile de Asistăm la manifestări entu se state exprimă omagiul lor nezii exprimă .cele mai bune Se vizitează în continuare cesul tehnologic, în întregime de salut. tul politic de pe continentul
stat ale Republicii Socialiste ziaste, în care regăsim expri şefului statului român, mărtu urări pentru bunăstarea şi cîteva din secţiile întreprin automatizat. Şeful statului ro La aeroport, unde erau ar european, pentru afirmarea
România şi Republicii San mate emoţionant stima şi rie grăitoare a prestigiului de prosperitatea poporului ro derii. La intrarea în uzină, mân se întreţine cordial cu borate drapelele celor două în acest cadru a principiilor
Marino. In cinstea înalţilor consideraţia faţă de preşedin- care se bucură p r e ş e d i n t e - mân". pe o pancartă mare este scris specialişti, se opreşte în faţa ţări, preşedintele Nicolae care trebuie să stea la baza
în limbile română şi italiană unor utilaje şi agregate, inte- Ceauşescu este salutat cu o- raporturilor dintre state.
Redacţia şi administraţia ziarului» Deva, str, Dr. Petru groza, nr. 35, Telefoane» 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (culturS-sport) — Tiparul I. P. Deva.