Page 89 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate tarile, unifl-va'
încheierea vizitei tovarăşului

NICOLAE EAUSESCU
C

*
în Italia şi Republica Sau Marino

Sosirea în Capitală

Tovarăşul Nicolac Ceauşescu, Eveniment remarcabil, cu înapoierea în Capitală, mii
preşedintele Consiliului de profunde semnificaţii, desphi- şi mii de bucureşterii au ve­
Stat al Republicii Socialiste zînd generoase perspective nit să-l întîmpine pe şeful
áNUL XXV Nr. 5 716 DUMINICĂ 27 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI
România, şi tovarăşa Elena dezvoltării in planuri supe­ statului, să-i ureze bun ve­
Ceauşescu s-au înapoiat sîm- rioare a relaţiilor de priete­ nit, să-şi exprime aprobarea
bătă In Capitală, după vizi­ nie dintre poporul român şi dgplină pentru activitatea
tele oficiale întreprinse la popoarele italian şi sanmari- sa prestigioasă pusă în sluj­
invitaţia preşedintelui Ita­ nez, vizita se înscrie, totoda­ ba dezvoltării relaţiilor prie­
liei şi a căpitanilor regenţi tă, ca o pregnantă contribu­ teneşti şi de colaborare ale
ai Republicii San Marino. ţie a ţării noastre la pro­ României cu toate statele,
Şeful statului român a fost movarea unor noi raporturi pentru întărirea păcii, secu­
însoţit de Ion Păţan, vice­ între state, a climatului de rităţii şi conlucrării interna­
preşedinte al Consiliului de înţelegere şi cooperare pe ţionale, pentru creşterea
Miniştri, ministrul comerţu­ continentul european. prestigiului ţării noastre în
lui exterior, George Maco- întreaga desfăşurare a vi­ lume.
vescu, ministrul afacerilor ex­ zitei. care s-a bucurat, ca de La aeroport. tovarăşul
terne, Ioan Avram, ministrul fiecare dată, de un larg ecou Nicolae Ceauşescu şi tovară­
industriei construcţiilor de internaţional, a fost urmărită şa Elena Ceauşescu au fost
Hotârîţi sâ materializeze neabătut prevederile Con­ LA INSURECŢIA NAŢIONALĂ ANTIFASCISTĂ ARMATĂ - maşini grele, de consilieri şi cu interes şi vie satisfacţie
gresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului, II GĂSEŞTE PE OAMENII MUNCII HUNEDORENI MOBI­ experţi. de poporul nostru. Acum, la (Continuare în pag. a 4-a)
sâ transpună in viaţă indicaţiile şi recomandările secre­ LIZAŢI ACTIV LA LOCURILE LOR DE MUNCĂ PENTRU A
tarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicofae 1NTIMP1NA MAREA SĂRBĂTOARE CU SUCCESE REMAR­
Ceauşescu, a măsurilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. CABILE. Sarcinile de plan, judicios eşalonate pe trimes­ C O M U N I C A T C O M U N
din 28 februarie — 2 martie a.c., oamenii muncii hune- tre, luni, decade, angajamentele asumate în cinstea zilei
doreni au înscris de la începutul anului pe graficele mo­ de 23 August şi pe întregul an, se onorează exemplar,
bilizatoarei întreceri socialiste fapte deosebite, raportînd prin eforturile conjugate ale colectivelor de salariaţi, prin cu privire la vizita oficială în italia
apreciabile sporuri de producţie peste sarcinile de plan- conducerea permanentă şi competentă a întregii munci
Succesele înregistrate sînt continuate acum, la cote su­ economico-sociale de către organele şi organizaţiile de a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
perioare, sînt completate cu altele, mereu mai conclu­ partid.
dente, cerlificind dăruirea şi abnegaţia cu care muncesc Perfecţionarea continuă a producţiei şi a muncii, a-
hunedorenii, hotărîrea lor de a contribui cu toate puterile piicarea pe scară largă a progresului tehnic, a metodelor Socialiste România, Nicolae Ceauşescu
la împlinirea dezideratului suprem al poporului nostru : moderne de lucru, promovarea experienţei pozitive şi a
cincinalul înainte de termen. iniţiativelor muncitoreşti — toate vizează sporirea volumu­ La invitaţia preşedintelui Republicii Ita­ atmosferă de cordialitate şi înţelegere reci­
liene, Giovanni Leone, preşedintele Consiliu­ procă, s-au referit la dezvoltarea relaţiilor
O NOUĂ ETAPĂ A INSUFLEŢITOAREI ÎNTRECERI SO­ lui şf calităţii producţiei, creşterea eficienţei economice, lui de Stat al Republicii Socialiste România, dintre România şi Italia, precum şi Ia prin­
CIALISTE - MARCATĂ DE ÎMPLINIREA A 29 DE ANI DE a venitului naţional. Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa cipalele probleme internaţionale.
Elena Ceauşescu au început vizita de stat Cele două Părţi au subliniat importanţa
în Italia la 21 mai 1973. şi utilitatea contactelor între cele două ţări,
In timpul şederii în Italia, şeful statului pînă la cel mal înalt nivel şi au exprimat
român şi persoanele care l-au însoţit au vi­ dorinţa reciprocă de a le continua şi dez­
zitat, pînă Ia 25 mai a.c., ca oaspeţi oficiali volta.
I N I Ţ I A T I V E ai guvernului italian, obiective industriale, Animaţi de dorinţa de a răspunde aspi­
Comunistul Iosif Dol>rai, din raţiilor de pace, apropiere şi înţelegere ale
cadrul atelierului mecanic de monumente istorice şi aşezăminte social-cul-
la C. S. Hunedoara, execută turale din Roma, Milano, Torino şi Genova, popoarelor român şi italian, de a adinei şi
ajustarea unul lagăr pentru luînd cunoştinţă cu interes de realizările po­ dezvolta raporturile dintre România şi Ita­
colectivităţilor fruntaş în întrecerea socia­ porului italian in domeniile economiei, şti­ lia şi de a întări contribuţia celor două ţări
laminorul de 800 mm. El este
interna­
consolidarea
păcii
securităţii
şl
la
inţei şi culturii.
listă.
Foto : VIRGIL ONOIC
înalţilor oaspeţi li s-a rezervat o primire ţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării
toate
statele,
între
Nicolae
preşedintele
călduroasă, expresie a relaţiilor de prietenie Ceauşescu şi preşedintele Consiliului de Mi­
tradiţională dintre România şi Italia şi a niştri, Giulio Andreotti, au semnat Declara­
puternică forţă sentimentelor de preţuire şi stimă reciprocă ţia solemnă comună a Republicii Socialist«
de care sînt animate cele două popoare, le­
România şi Republicii Italiene.
Produse chimice gate de secole prin afinităţi de limbă şi cul­ Cele două Părţi au constatat cu satisfacţie
tură. evoluţia ascendentă a relaţiilor bilaterale ro-
vizitei,
preşedintele
cursul
In
Consiliului
„Brigada de producţie „Debitarea centralizată“ peste prevederi biri cu preşedintele Republicii Italiene, Gio­ mâno-italiene şi au evidenţiat existenţa unor
de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut convor­
posibilităţi pentru
noi
lărgirea şi
diversifi­
carea colaborării lor în toate domeniile.
In domeniul relaţiilor economice, s-a re­
şi educaţie" La Fabrica de industrie loca­ caracter diferit, ceea ce îm­ ORAŞTIF.. Colectivul în­ vanni Leone, şi cu preşedintele Consiliului liefat creşterea într-un ritm susţinut a
de Miniştri, Giulio Andrcotti, Ia care, din
Vă mai amintiţi, desigur, este desfăşurarea exemplară lă Orăştie, operaţiile de debi­ piedica folosirea la maximum treprinderii chimice Orăştie partea română au participat: Ion Păţan, vi­ schimburilor comerciale care se desfăşoară
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mi­
îşi amplifică pe zi ce trece
pe baza Acordului pe termen lung (1970-
de promotorul iniţiativei a întrecerii socialiste pentru tare a metalului — trasare şi a resturilor din debitare. Con­ nistrul comerţului exterior, George Maco- 197-t) şi a protocoalelor anuale de schim­
„Brigada de producţie şi edu­ îndeplinirea sarcinilor de tăiere a tablelor de di­ cret, 16 echipe de muncitori realizările in întrecerea so­ vescu, ministrul afacerilor externe, Ioan buri comerciale.
caţie“ lansată cu vreo 8 luni plan pe 1973. Trebuie ferite dimensiuni, a ţevi­ debitau lunar 300 tone metal de cialistă. Muncind cu înaltă Avram, ministrul industriei construcţiilor de
în urmă la E. M. Lonea. S-a să dăm cărbune cît mai lor etc., conform proiectelor diverse profile responsabilitate muncito­ maşini grele, ambasadorul Republicii Socia­ Manifestîndu-şl satisfacţia pentru rezulta­
scris atunci mult în ziare, mult, de calitate bună, de execuţie — ocupă un loc De la începutul acestui an, rească, acordînd rol priori­ liste România Ia Roma. consilieri şi experţi. tele obţinute — Italia situîndu-se Ia lor de
s-a vorbit la radio despre şe­ cu cheltuieli de producţie preponderent în cadrul pro­ la F.l.L. Orăşite s-a trecut îa tar mai bunei organizări a Din partea italiană au participat : Giu­ frunte în comerţul exterior al României —
Părţile au exprimat hotărîrea lor de a ac­
ful de brigadă Ioan Cojoca- mici, şi — în măsura posi­ cesului productiv. executarea în mod centralizat seppe Medici, ministrul afacerilor externe, ţiona în continuare pentru amplificarea
riu. oşl care, împreună cu bilităţilor — pu eforturi fi­ In atenţia comuniştilor, a a debitărilor. O echipă de producţiei şi a muncii, sco- ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti,
diversificarea
comerciale
coechipierii săi din abataj, zice mai puţine. Aceste vor­ serviciilor funcţionale şi con­ muncitori condusă de Ioan ţînd la iveală rezervele in­ funcţionari superiori de Ia Preşedinţia Re­ schimburilor acestora, lărgirea prin cooperării eco­
structurii
şi-a propus ca normă da be nu sînt o lozincă, ci sen­ ducerii unităţii, a stat găsirea Curteanu — formală din 10 terne ale fiecărui loc de publicii, Preşedinţia Consiliului de Miniştri nomice şi tehnice.
conduită deviza : „Fiecare sul întregii noastre activi­ unei căi mai economicoase de trasatori şi 30 de sudori — lu­ muncă, chimiştii Orăştiei au şi M.A.E. italian.
membru al brigăzii — un tăţi, pentru că a realiza debitare. pentru înlăturarea crează cu aparate de debitat Convorbirile, care s-au desfăşurat într-o (Continuare In pag. a 4-a)
om al iniţiativei, faptei şi toate acestea înseamnă a pierderilor de metal ocaziona­ semiautomate şi circulare, uti­ produs de la începutul a-
demnităţii“. realiza cîştiguri bune şi sa­ te de această operaţie. Au laje de mare productivitate, nului şi pînă în prezent, pe­
Au trecut zile, săptămîni, tisfacţii morale, împlinirea fost studiate, în primul rind, executînd profile cu un adaus ste prevederile de plan, 18
luni. Nobilele percep te a- conştiinţei, că in felul acesta efectele negative ale debitării foarte redus de prelucrare, tone de produse din mase la evocare istorică (sub ge­
doptate de brigadă au în­ aşezăm şi noi în fiecare zi cîte metalului in condiţiile ce , se pentru toate secţiile unităţii. plastice şi 28 tone de pig­ îimnuL şi istoria nericul „Vorbeşte istoria
ceput să rodească în oonştii- o cărămidă ia temelia solidă statorniciseră in fabrică. Pro­ Toate resturile de la profilele menţi metalici. De remarcat pămîntului românesc"), gala
ţe ca o sămînţă de soi plan­ a societăţii de miine. Dacă cedura folosită era următoa­ mai mari sînt utilizate pentru laureaţilor concursului „Voci
tată in terenul cel mai fer­ vreţi să ştiţi lucruri mai rea : la secţia confecţii alte lucrări care înglobează că numai în primele două tinere" şi atribuirea premi­
til, încetăţenindu-se în con­ concrete, pot să vă spun că metalice, după repartizarea profile de mici dimensiuni, decade ale lunii în curs, ilor, a rîvnitului trofeu
duita de fiecare zi a mineri­ de cînd ne-am propus acest lucrărilor către echipele de ceea ce aduce economii de harnicul colectiv a realizat Evocare si trăire „Costeşti“, spectacole folclo­
T
lor. In întrecerea socialistă mod de conduită nou, adică muncitori, care acţionau pe metal. \ nul procedeu se re­ 4 tone de produse din mase » rice oferite de cunoscute
desfăşurată acolo, la sute de de la lansarea iniţiativei, suprafeţe de producţie destul flectă si într-o creştere a pro- formaţii hunedorehe („Ha-
metri sub scoarţa terestră, brigada a obţinut rezultate de mari, aceştia scoteau de ductivitătii muncii, pe primele plastice şi pigmenţi peste ţegana“, Clubul sindicatelor
în încleştarea teribilă dintre mereu mai bune... la magazie toate materialele 4 luni ale acestui an, cu 3,2 sarcinile aferente acestei pe­ patriotică Deva, taraful din Ribiţa,
om şi natură, demnitatea u- Ioan Cojocariu este om de care aveau nevoie — ta­ la sută. o reducere substanţia­ rioade. dansatorii din Ilia, căluşa­
mană, onoarea comunistă calculat, căruia nu-i place blă, profile diverse, ţeavă lă a preţului de cost, planul rii din Beriu şi Orăştioara,
devenită deviză comună ac­ să jongleze cu vorbele. La etc. Acest mod de lucru ge­ de beneficii fiind.de aseme­ grupul artiştilor din Almaş
ţionează asupra minerilor ca el fiecare cuvînt are un su­ nera o productivitate scăzută nea. depăşit cu 300 000 lei. Cea de a cincea ediţie a Sălişte ş.a.) şi ansamblul
un puternic catalizator, ia- port faptic. Dintr-un carne­ din cauza manipulărilor su­ Evident, subordonată scopu­ festivalului „Costeşti" — folcloric al Comitetului ju­
suflîndu-le voinţa de a se ţel pe care-1 scoate cu tact plimentare (o foaie de lui major de îndeplinire a j amplă întîlnire a tineretului deţean Bihor al U. T. C.;
autoperfecţiona continuu şi din buzunarul de la piept tablă de mari dimensiuni se cincinalului în 3 ani şi 9 luni, i cu istoria patriei — după meşterii populari îşi vor e-
a învinge prin puterea min­ enumera o seamă de cifre debita pe jumătate, iar restul acţiunea de debitare centrali­ In pagina a lll-a j zile de pregătiri, după un tala lucrările din ceramică,
ţii şi a disciplinei liber con­ şi date concrete care-i întă­ se înapoia către magazie), a 1 noian de acţiuni cultural- lemn, ţesături ; muzica de
simţite. resc spusele. In patru luni încrucişărilor între operaţii. zată iese din sfera organizării i artistice desfăşurate în di- promenadă va puncta agrea-
Iată-mă, împreună cu Ioan din acest an : 400 de tone De asemenea, suprafeţele de producţiei, unde a luat naşte­ j ferite localităţi ale judeţu- bil petrecerea eîmpeneaseft, \
Cojocariu, după ce şi-a con­ în plus, faţă de posturile producţie erau folosite neco­ re, constituind o iniţiativă RITMURI j lui nostru, va culmina as- cu numeroase manifestări iar excursia la cetăţile care ]
sumat cele 6 ore de „şut", prestate. „Asta înseamnă — bună pe care comuniştii de la ştiinţifice, cultural-artistice, au îniruntat timpul va lăsa :
pe o bancă din incinta cu­ remarcă el — că dacă nu respunzător şi se risipeau can­ F.l.L. Orăştie o vor perfec­ i tăzi, la poalele milenarei sportive şi de divertisment.
rată şi frumos amenajată a mai erau şi lipsuri, depăşi­ tităţi mari de materiale. De ţiona. cetăţi dacice, începînd cu Din bogatul program al
minei respirînd sub soarele rea putea să fie mai mare". pildă, lunar, o echipă primea Htimmm primele ore ale dimineţii, zilei, consemnăm tradiţiona- (Continuare in pag. a 2-a)
cald al primăverii aerul ta­ Productivitatea realizată : spre execuţie 2-3 lucrări cu M. NEGOIŢA
re, cu iz d-e brad şi de fag 5,870 tone — cu 160 kg pe
ce coboară dinspre Parîng. post mai mare decît cea
Discutăm în tihnă despre planificată. A fost lună cind
s-au realizat şi 7.120 tone pe
mineri şi minerit, despre i- post, dar variaţiile se dato- Sarcini de maximă urgenţă în agricultură
niţiativa care l-a făcut atît Exameneln do sîirşit de an la
de cunoscut. resc în principal modificări­
lor survenite în condiţiile de
— Aţi văzut ortgeii mei la
lucru. In abataj ne înţelegem zăcămînt. In agenda briga­ universitatea d c marxism-leninism
dierului sînt notaţi şi mulţi
aproape fără să vorbim. oameni. Cei mai buni, dar ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Şi REFACEREA
Fiecare ştie ce are de făcut şi unii care... mai pun pro­
şi cum să acţioneze. Marea LUNI 28 MAI 1973
lor majoritate s-a încadrat bleme. L-am rugat să men­ SEMĂNĂTURILOR COMPROMISE DE APE Economie, anul 1
în criteriile şi în programul ţioneze cîţiva din prima ca­ Filozofie, anul II
pe care ni l-am propus. tegorie. La loc de frunte Intre pri­ ha erau ^ocupate cu legume, Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid,
— Care este esenţialul în orităţile de pe agenda lucră­ suprafaţa respectivă se va anul II
iniţiativa pornită de aici că­ M. CRISTIAN torilor ogoarelor se situează @ Se reînsămlnţează porumbul pe suprafeţele ca­ planta tot cu culturi legumi­ Etică, anul II
tre toate abatajele ţării ? Întreţinerea culturilor şi re­ lamitate. cole, iar pe restul terenului Istorie, anul 1
— Pentru noi, esenţialul (Continuare tn pag. a 2-a) facerea, pînă la ultimul hec­ @ După recoltarea furajelor pentru masă verde, la se va pune porumb, în care MARŢI 29 MAI 1973
tar, a semănăturilor pe tere­ scop unităţile au procurat Economie, anul III
nurile afectate de revărsarea C.A.P. Dobra se insâmînţează porumb boabe. 5 000 kg boabe din hibrizii Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid,
apelor. Ce acţiuni se între­ 9 La cultura cartofilor cooperatorii din Sirbi au timpurii — grupele 90 şi 100. anul III
prind în această privinţă ? efectuat cîte două praşile. La C.A.P. Bretea Mureşană Etică, anul I
— In comuna Ilia — ne s-a şi început refacerea se­ Istorie, anul II
»punea secretarul comitetului mănăturilor, în prima zi de Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat,
comunal de partid, primarul lucru Insămînţîndu-se 10 ha anul i 9
comunei, Teodor Vasiu — promis. In total, unităţile a- — S-au întocmit schite pen­ cu porumb.
toate eforturile sînt concen­ gricole cooperatiste din co­ tru fiecare tarla şi s-au să­ Pînă la sfirşilul acestei săp- MIERCURI 30 MAI 1973
trate la Întreţinerea exempla­ mună au avut calamitate din pat şanţuri în vederea scurge­ tămini — aprecia inginerul Economie, anul II
ră a culturilor de pe terenu­ cauza inundaţiilor peste 520 rii apei. S-a stabilit ca zilnic şef al C.A.P. Ilia, Valentin Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I
rile neafectate de inundaţii, hectare, pe această suprafaţă inginerii din fiecare C.A.P. Ciobanu — vom putea efec­ Politica externă a P.C.R. si a statului nostru, anul I
precum şi la reinsăminţarea trebuind să refacem grabnic să controleze terenul pentru tua lnsămîntări pe cel puţ n Sociologia religiei, anul 1
;
In timpul cel mai scurt po­ culturile. a identifica locurile unde se Examenele pentru toate secţiile incep la ora 16,00
sibil a tuturor suprafeţelor pe — Ce măsuri s-au între­ ipoate intra cu tractoarele. ; şi vor avea loc la CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID.
care semănăturile s-au corn- prins In acest scop f Ţinînd seama că aproape 10 (Continuare In pag. a 2-a)
—------——--------------------- ------------------------------------- ------------.
GARNITURI NOI DE birou şl anexe, noul că­ fost din abundenţă. Eve­ concurenţi ai şcolii res­ ţiei de transformare de VREMEA
nimentul
predării
cheli
min şi-a primit deja pri­
CAMERE COMBINATE mii 3S de. „pensionari“. tradiţionale, in acordurile pective şi ai Şcolii gene­ 110 G kilo volţi.
e-
rale
Ambele
Gurasada.
Şl SUFRAGERII „Gaudeamus“-ului de că­ chipaje au dovedit cunoş­ SPITALUL VA PRIMI Pentru 24 ore
SPECTACOL IN tre absolvenţii seralişti ai tinţe temeinice în toate Vreme instabilă cu cerul
In depozitul din Deva al AER LIBER Liceului Simeria, nu putea probele, reprczcnl anţii MAI MULTĂ APA schimbător. Local se vor
Direcţiei Judeţene comer­ să nu genereze lin astfel şcolii gazdă calificîndu-se Spitalul unificat din semnala ploi slabe şi a-
ciale au Intrat noi tipuri In incinta din fa(a Ca­ de cadril. In cuvinte cal­ printr-un punctaj supe­ Brad era racordat Ia o verse de ploaie însoţite de
de camere combinate şi sei do cultură a munici­ de, emoţionante, profesoa­ rior. conductă secundară de a- descărcări electrice. Vînt
sufragerii. Este vorba de piului Hunedoara, s-a des­ ra Olivia Cassavela, direc­ O confruntare similară limentarc cu apă curentă, potrivit din vest şi nord-
camerele combinate „Ca- făşurat un spectacot-con- toarea liceului, a urat a avut loc la Hărţăganl, luent ce impieta huna vest. Temperaturile mini­
nix“, „Parîngul“ şi „Tirgu- cert In aer liber, susţinut proaspeţilor absolvenţi antrenînd în concurs re­ desfăşurare a activităţii me vor fi cuprinse între
Jlu“, produse la Cărei şl de cercul de mandoline şl succese noi pe drumul vi­ prezentanţii şcolii genera­ medicale in unele secţii, 9 şi 13 grade, iar cele
Tg.-Jiu, precum şl de su­ chitare. Timp de două itorului. le din localitate şi ai Şco­ care au nevoie de apă în maxime între 19 şi 21 de
grade.
frageriile „Crinul“, produ­ orc, un numeros public a In numele absolvenţilor lii generale Luncoiu de permanenţă.
se la Blstrlţa-Năsăud. A- răsplătit eu vil aplauze ze­ a răspuns Iov Karp care Jos. De această dată s-au Pentru remedierea aces­ Pentru următoarele
ceste garnituri au fost cile de melodii interpreta­ a promis să ducă şl pe dovedit superiori în pre­ tei deficienţe a fost întoc­ două zile
puse In vlnzare şl «e pot te de micii cintăreţl, In­ mai departe frumoasele gătire reprezentanţii oas­ mit un deviz de schimba­
Vreme în curs de ame­
procura prin magazinul de struiţi de pasionatul in­ tradiţii ale absolvenţilor peţilor. re a actualei instalaţii, de­ liorare cu cerul variabil.
mobilă din Deva. structor prof. Vladlmir acestui liceu. viz ce a fost avizat şi a-
Iovlev. Acelaşi spectacol STAŢIA DE 110/6 kv probat, alocindti-sc şi su­ Local in cursul după-a-
UN NOU CĂMIN DE ZI a avut Ioc şl în parcul CONFRUNTĂRI ma de 82 ooo lei pentru e- nticzilor se vor semnala
de la poalele cetăţii De­ PIONIEREŞTI HUNEDOARA — averse de ploaie însoţite
mmm.', De curînd şl-a deschis vei. IN FUNCŢIUNE xecutarea lucrărilor de ra­ la de descărcări electrice.
spitalului
a
cordare
Vint slab pînă la potrivii
I.a I-abrica Ut* industrie locală Orăştie, formaţia rte nion- porţile la Brad un nou PE DRUMUL VIITORULUI De curînd, ne scrie pio­ Alimentarea cu energie conducta magistrală de a- din vest şi nerd-vest.
torl a redactoarelor de viteză, condusă de Kranclse Klss. con­ cămin de zi, . aparţlnind niera Maria Rodica Mir- electrică a oraşului Hune­ provizionare cu apă. In Temperaturile mimate vor
tinuă să se menţină in rindul echipelor fruntaşe, depăşindti-ş! întreprinderii miniere Bar­ Moment festiv, emoţio­ cea, Şcoala generală Roş- doara a fost simţitor îm­ felul acesta debitul de apă fi cuprinse între 11) şl u
lunar sarcinile ele plan cu 15-211 la sută. In fotografie, şeful for­ za. Dotat cu sală de me- nant, în care florile şi... cani a găzduit concursul bunătăţită prin punerea în destinată spitalului va grade, iar cele maxime
maţiei discută împreună cu lăcătuşii Nicolae Rusan şl Aurel Mar- •e, dormitor, bucătărie, lacrimile de bucurie au *7 contra 7 M , antrenînd funcţiune, de curînd, a sta­ spori considerabil. intre 20 şi 25 de grade.
ta, schiţa de montare a un’-i rou lot de reductoare.
J