Page 90 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 716 © DUMINICĂ 27 MAI 1973

1

Cu dr.docent O Floca t s INIŢIATIVELE olectivităt

\
despre nobila ştiinţă a istoriei \

\ r„«„rnică fo
— Şlirn că vă pasioneză Ulpia Traiana s-a constatat deosebit prin aşezările din
trecutul istoric al patriei că unele părţi ale acestui munţii Orăştiei şi nepotri­ \
noastre şi ştim că aţi scris monument au fost închise, vită ar fi această afirmaţie \
multe lucrări în acest do­ baricadate prin sec. V, poate cu şesul din Valea Haţegu­ i
meniu. V-am ruga să ne pînă în sec. X, de o popu­ lui. realizat un Indice de 1,40, o-
spuneţi cîteva cuvinte de­ laţie care a folosit amfitea­ — La ce lucraţi în mo­ jiecsre echipă cu pianul depăşit norîndu-şi astfel cu prisosinţă
spre preocupările dumnea­ trul pentru apărare. La fel, mentul de faţă ? \ angajamentul luat în cinstea
voastră pe tărîm Istoric tn ultimele săpături efectuate — In prezent lucrez la o zilei de 23 August. Convinşi
iniţiativei
de
valoarea
şi
momentul de faţă. la aşezarea de la Micia, de mare monografie a cetăţii * constructorii de la Şantierul II
— Istoria m-a preocupat lingă Deva, pe locul actua­ de la Bănită, cetate dacică t — Este o îndatorire ele­ din cauza montării In timp tere. Au urmat luni de mun­ al T.C. Deva au trecut la pre­
Încă de pe băncile şcolii lei termocentrale unde s-au care avea drept ,scop să a- i mentară de serviciu să ne în­ ploios sau friguros a instala­ că intensă în care echipele luarea el.
cînd aveam etatea pe care găsit o serie de vestigii ar­ pere sistemul cetăţilor din deplinim planul. Şi n-am să ţiilor — în special a celor de şantierului s-au angajat în- Echipa dulgherului Io an
o aveţi şi voi. Pregătirea de heologice, între care cera­ munţii Orăştiei, dinspre sud. \ insist asupra modului în care încălzire — s-au întîmpinat tr-o pasionantă întrecere. Ls Furdui a realizat un Indice de
Evocare si bază din acel timp mi-a ser­ mică şl chiar monede, care Această cetate este una din­ \ trebuie să muncim pentru serioase dificultăţi în finali­ sflrşitul anului trecut, toate 1,28, Iar cea a zidarului Va­
tre cele mai mari cetăţi da­
> vit în mod deosebit la cer­ ne conduc înapoi pînă în cice situată la o înălţime de \ realizarea prevederilor. Fie­ zarea optimă a planului de a- echipele, muncind mai bine sile Răduc — un indice de
cetările pe care le-am efec­ sec. al Vll-len al erei noas­ care echipă îşi cunoaşte mal partamente. Mai mult, dato­ faţă de anii trecuţi, se pre­
tuat. Dealtfel, In orice me­ tre. 1 000 m în gura bazinului \ bine rezervele, posibilităţile. rită eşalonării defectuoase a zentaseră cu planul depăşit. 1,30, Din toate echipele şan­
trăire patriotică serie, în orice ocupaţie este — Ce dovezi atestă că re­ Văii Jiului. Lucrez apoi la \ Aş vrea să arăt doar faptul, lucrărilor, unele echipe Îşi Dar Iniţiativa şi-a propus şi tierului, doar una singură,
bine şi necesar ca entuzias­ şedinţa dacilor ar fi fost la o lucrare de proporţii mai că de un timp încoace avem depăşesc substanţial planul, alte obiective, printre care cea a zugravului Florea Pîr-
mul să ne conducă paşii Sarmizegetusa şi dacă a e- mari, prinsă pe plan inter­ unele echipe care „şchioapă- altele se află sub plan. Tre­ întărirea disciplinei în muncă vuleţ, prezintă indici sul) 1,
(Urmare din pag. 1J naţional şi anume la studie­ — De ce ?
spre viitoarea activitate încă xistat o altă reşedinţă a da­ tă“ şi nu întotdeauna din cau­ buie deci început cu sincro­ a fiecărui constructor. Numă­
— La şantierul nostru Ini­
de la început. Pe mine m-au cilor în ţara noastră ? rea şi publicarea tuturor za lor. Să mă explic. Persistă nizarea lucrărilor, pentru că rul absenţelor nemotivate şi ţiativa lui Smeu s-a preluat
pelerinilor o frumoasă adu­ preocupat Întotdeauna şi în — Este cunoscut că pe te­ sculpturilor romane descope­ t încă concepţia potrivit căreia numai într-un nou cadru fie­ al Învoirilor a scăzut simţi­ cu oarecare întîrziere — ne
rite pînă în prezent pe te­
perioada
care echipă poate să-şi înde­
„anotimpului
în
cere aminte despre această primul rlnd problemele de ritoriul judeţului Hunedoara ritoriul Hunedoarei. I tor, ceea ce a facilitat obţine­ mărturisea cu cîteva zile în
duminică. cercetare arheologică. A- se află de fapt două Sarmi- — Cu vasta dumneavoas­ \ bun“ trebuie efectuat un vo­ plinească ritmic sarcinile. rea unui indice ridicat de fo­ urmă tovarăşul Dan Cazan,
ceastă activitate o duc de zegetuse. Vechea Sarmize- lum cit mai mare de construc­ ...Aşa vorbise cu mai bine losire a timpului de muncă.
■& cîteva decenii, în special tn getusă, capitală a regilor tră experienţă, ce recoman­ \ ţii pentru a se crea front de un an In urmă la o şe­ Rezultatele ulterioare 7 In pri­ şeful şantierului nr. 2. N-am
asigurat din vreme un front
daţi celor care vor să stu­
cadrul judeţului Hunedoa­ daci, şi Ulpia Traiana Sarmi­ \ larg de lucru şi se neglijeză dinţă şeful echipei de instn- mele patru luni ale acestui
între amplele manifestări ra. M-au interesat probleme­ zegetusa aşezată in valea dieze această nobilă ştiinţă adeseori lucrările de montaj latii-lncălziri centrale, Vasile an, din nou nu s-a înregistrat de lucru corespunzător pen­
despre trecutul patriei noas­ \
tru această echipă. 'In cinstea
de la Costeştl, un loc de le de comună primitivă, pro­ Haţegului. Mult timp s-a cre­ tre ? al instalaţiilor aferente obiec­ Smeu, de la Şantierul nr. 1 vreo echipă sub plan. Echipa zilei de 23 August însă ne-ani
seamă 11 vor ocupa şl între­ blemele legate de viaţa da­ zut, s-a susţinut, s-a învăţat — Este bine ca pentru ori­ \ tivelor pe motiv că acestea al T.C. Deva. Vorbele lui, zidarului Dumitru Ghielase, angajat la lichidarea, acestui
cerile sportive de volei şl cilor, a romanilor, cit şi pe­ chiar în şcoli că pe ruinele care meserie pe care ne-o \ se pot face şi mai tîrziu. Deşi desprinse dfn realităţile şan­ prezintă indici de Îndeplini­ aspect pentru că iniţiativa
handbal — băieţi şl fete — rioada următoare societăţii vechii capitale a fost con­ are loc o încălcare a proiec­ tierului, au fost ascultate cu
daco-roraane. alegem, încă de pe băncile tului de execuţie, se recurge interes şi apreciate ca atare. re a planului intre 1,35 şl 1,40. are un deosebit ecou în rin-
dotate cu „Cupa Costeşti”. struită noua capitală a rega­ şcolii să ne pregătim, să-i 1 Cea de electricieni condusă dul constructorilor noştri şi
Pe terenul nr. 1 de volei îşi — Ce dovezi aţi descope­ tului dac. Greşit s-a susţi­ dăm o atenţie deosebită, să j deseori la această practică. Aveau darul să însufleţească „criteriilor“ ei se
montorii, de Vasile Stanciu, Intre 1,30 datorită
vor disputa trofeul echipele rit privitoare la continuita­ nut acest lucru, căci în ur­ ne dezvoltăm pasiunea de i Realitatea confirmă că Ideeo pe toţi zidarii, şi 1,35. Echipa Iul Smeu nu simte mobilizată şi conduce­
selecţionate de băieţi din tea daco-romană pe raza ju­ ma săpăturilor arheologice cunoaştere, în primul rind, este greşită şi dacă ne refe­ instalatorii şi, pornind de Ia putea rămîne mai prejos. In rea şantierului.
şantierului, acest fapt, să se alăture ple­
activitatea
la
rim
Hunedoara, Valea Jiului, deţului nostru după retra­ efectuate în special în anii şi de cercetare după aceea. j constatăm că în anii trecuţi, nar Iniţiativei ce luase naş­ 4 luni consecutiv echipa a I. COJOCARII
Deva, Brad, Orăştie, Sime- gerea romanilor ? socialismului, săpături care Şi aş vrea să exemplific în l
ria, Călan, Haţeg iar la — Aşa cum ţinutul hune- sînt încă în curs la Grădiş­ această privinţă, 'fără a no­ f
fete, ipe terenul nr. 2, vor dorean este deosebit de bo­ tea Muncelului, s-a fixat de­ minaliza, cîţiva elevi ai li­ \
evolua formaţiile din Deva, gat In vestigii legate de finitiv că acolo a existat ce­ ceului din Deva, care au \
Simeria, Călan şl Orăştie. strămoşii noştri daci sau de tatea de scaun a regilor daci luat legătura cu mine încă
La handbal — băieţi se vor traiul romanilor din aceste din sec. I î.e.n.' pînă în sec. de pe băncile şcolii, au fcf- \
întrece reprezentativele din locuri, tot aşa, urme, mărtu­ I. e.n., respectiv de la Bu- cut excursii, au colecţionat \
Hunedoara, Deva, Simeria, rii materiale importante au rebista pînă la Decebal. A- obiecte, au făcut cunoştinţă
Călan, iar la fete — Valiea ieşit la iveală legate de per­ cum, pe lingă aceste cetăţi directă cu aşezările din co­ \
Jiului şi Hunedoara. sistenta populaţiei daco-ro- şi aşezări grandioase care muna primitivă, din perioa­
Partidele demonstrative mane în aceste locuri. evidenţiază prin existenta da dacică, din timpul roma­
de ¡Judo vor fi susţinute de Aş aminti în această pri­ lor că acolo în munţii Orăş- nilor ş.a., ajungînd ca atunci i
sportivii din Orăştie şl De­ vinţă, în primul rînd Ulpia tlei a fost un centru im­ cînd au trecut la universi­
va, Iar cele de lupte, de că­ Traiana Sarmizegetusa — portant al Daciei libere, mal tate să aibă deja cunoştinţe­
tre tinerii luptători de la capitala provinciei Daciei avem unele dovezi de altă le necesare unor studii su­
Şcoala sportivă Deva. romane situată in bazinul natură. La Ulpia Traiana nu se perioare, şi unii din aceşti \
Haţegului unde am găsit află nici o urmă de natură
O manifestare sportivă mici cercetători, astăzi sint
tradiţională, de amuzament, construcţii ulterioare anului dacică. Tot ce se găseşte profesor! universitari. Prin
va fi, desigur, „trasul frîn- 271, deci următoare părăsirii acolo este roman. In plus, urmare, repet încă o dată :
ghiei“ între echipele din Daciei de către Aurelian, mai sînt autorii clasici, cum preocupare insistentă încă
Hunedoara, Petroşani, Deva, construcţii care au fost fo­ ar fi istoricul Plorus care de pe băncile şcolii în a- i
Brad, Orăştie, Simeria, Că­ losite, fără îndoială, de o arăta, citez: „Daci inherent ceastă direcţie! s
lan şl Haţeg. populaţie rămasă In urna a- montibus", adică „Dacii sînt
cestei retrageri. Apoi, la legaţi de munte“, ori acest MIHAELA STANCU
grandiosul amfiteatru din lucru se evidenţiază in mod Liceul .,Decebal" Deva
s
întreţinerea culturilor şi refacerea de Ioan Baclu de Ia njlna I.onea şl cîţiva din membrii brigăzii condtme de el, împreună cu şeful do schimb Dumitru Glrcdariu,
organizatorico
ce
trebuie
Ia
luate
discută
III,
despre
sectorul
măsurile
realizarea
la
a
exemplară
de
muncă,
pentru
locul
sarcinilor de plan.
In trimestrul I al anului 1373 brigada a extras peste prevederi 238 tone cărbune. Foto! VIRGII, ONOIU
semănăturilor compromise de ape (Urmară din pag. 1)
„Brigada de producţie şieducaţie“
(Urmare din pag. 1) la cultura cartofilor, pe În­ tit că imediat după recoltarea turilor compromise repre­
treaga suprafaţă (15 hectare), furajelor pentru masă verde zintă acţiuni aflate la ordinea — Aş vrea să vă spun că
s-au efectuat cite două pra- mecanizatorii Ion Bogdan şi zilei pe agenda organelor co­ toţi oamenii din brigada
50 hectare, unde terenul este şile. La sfecla de zahăr s-a Joe Petrlşor au Început efec­ munale de partid şl de stat, mea sînt foarte buni. Vă îndrepta. După ultima plată, — Noi, minerii din briga­ realitate, cu toate că facto­
mai zvîntat. înainte de semă­ făcut o praşilă mecanică şi tuarea arăturilor, in cîteva precum şi a conducerilor u- rog să-i notaţi pe toţi cei Mihai Feneş a lipsit nemoti­ dă, ne-am ţinut şi ne ţinem rii de conducere administra­
nat se face doar o lucrare de . manuală, iar la porumb, pînă zile făcîndu-se şi însămînţa- nltăţilor agricole. De modul patru şeii de schimb, comu­ vat trei zile. Un alt ortac, de cuvînt în ce pri­ tivi şi obşteşti de la mină
discuire. Bineînţeles, se va in- * acum, aproape 50 de hectare rea lor cu porumb pentru cum se asigură mobilizarea niştii Simion Balea, Francisc Cotoc, dacă vine la şut Intr-o veşte obligaţiile princi­ ignoră acest lucru ?
tra în cimp şi pe porţiuni au fost prăşite mecanic, din boabe. De asemenea, pe alte cooperatorilor şi a mecaniza­ Dobre, Gheorghe Alexa, pre­ duminică, a doua zi absen­ pale şi angajamentele pe — Cred că cea mai bună
mai mici, fără a aştepta ca care pe o bună parte s-a e- 8 ha se va planta varză de torilor la efectuarea acestor cum şi pe Vasile Bordea, tează. Totuşi, de la aplica­ care ni le-am asumat fa­ dovadă care atestă realitatea
întreaga tarla să se zvînte. fectuat şi praşila manuală. toamnă. lucrări depinde hotărilor care în curînd va deveni şi rea iniţiativei, numărul ab­ ţă de exploatare, faţă de co­ existenţei şi valoarea acestei
Pe o parte din terenuri, unde Lucrările de întreţinere a el membru ds partid, pe senţelor s-a redus la 5—6 pe lectiv. De ce nu fac tot la iniţiative o constituie faptul
a fost mai mult o băltire a culturilor sînt realizate la zi Fireşte, realizarea în condi­ soarta recoltei viitoare, obţi­ minerii Petru Zanat, Alols lună. La efectivul brigăzii fel şi tovarăşii Aurel Brîn- că de ia însuşirea ei de că­
apei încercăm să refacem cul­ şl pe ogoarele cooperativei ţii ireproşabile a lucrărilor de nerea unor producţii sporite Csecky, Constantin Vrîncea- poate fi considerat un re­ duş, directorul minei, şi Ioan tre brigăzile din sectorul
tura de porumb printr-o lu­ agricole din Dobra. . Preşe­ întreţinere şi refacere a cul­ la hectar la fiecare cultură. nu şi Ion Nicolae, pe ajuto­ zultat bun, dar nu îndeajuns Silinca, preşedintele comite­ nostru, planul a fost înde­
crare cu sapa rotativă. La dintele unităţii, Iulian Baba, rii mineri Cristea Hagiu, de mulţumitor. tului sindicatului ? plinit şi depăşit lună de lu­
brigada din Săcămaş, pe circa ne-a relatat că la sfecla de Mircea Asaftei, Costache — Cum sînt îndeplinite — In ce sens ?
10 ha vom planta ardei şi zahăr s-a trecut la aplicarea Bîcu... Ar merita să numesc celelalte puncte din progra­ — Cînd s-a dezbătut In nă. Situaţia este la fel şi în
sectoare.
că
bite
este
Cert
tomate, culturi pentru oare celei de-a doua praşile. A- Beneficii—750000 fei şi pe alţii, dar nu vi-i pot mul brigăzii ? faţa tuturor brigadierilor, a lucrurile ar putea sta cu
s-a asigurat răsadul necesar. vînd angajate culturile In a- înşira pe toţi cei aproape 50 — Acţionăm organizat cadrelor tehnteo-inginereşti, mult mai bine, dacă organi­
Pînă ia sflrşitul primei deca­ cord global, cooperatorii par­ de membri ai brigăzii. pentru ridicarea nivelului iniţiativa, noi ne-am angajat zaţia de sindicat ar veni in
de a lunii următoare, toate ticipă masiv la finalizarea in întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul Com­ — Dar „excepţiile“ de ca­ profesional. Brigada partici­ să extragem lunar peste sprijinul ^-iniţiativei.
cele 188 ha afectate de re­ bune condiţii a lucrărilor ca­ plexului intercoopcratist d.e îngrăşare a tineretului taurin | re aţi amintit ? pă ia activitatea obştească, plan, în trimestrul IV, 150
vărsarea apelor vor fi rea­ re hotărăsc soarta recoltei. de la Orăştie are ca obiectiv principal creşterea rentabili- i — DS, avem şi excepţii — la munci patriotice. In fie­ tone de cărbune. Am dat mai ...Ani derulat filmul aces­
duse In cultură. Paralel cu a- Deoarece unitatea are peste taţii şi ridicarea eficienţei întregii activităţi de producţie. | nu ne-am pretins şi nu ne care săptămînă avem o „zi bine, de trei ori pe atîta, mai tui dialog la comitetul de
ceasta se lucrează la Între­ 50 de hectare unde se impu­ Şi, datorită strădaniilor depuse de muncitorii şi cadrele pretindem că am fi o briga­ a curăţeniei", în care des­ precis 1 500 tone. Ne-am în­ partid al minei. „Are per­
ţinerea culturilor, prima pra- ne refacerea culturilor, s-au de specialişti de aici pentru o cit mai bună furajare şi dă perfectă. Avem şi noi cî­ congestionăm preabatajul de deplinit şi celelalte preve­ fectă dreptate tovarăşul Ioan
şilă fiind încheiată la cartofi stabilit măsuri concrete in îngrijire a tineretului taurin s-a reuşit să se obţină spo­ teva „păsărele“, cum le spu­ fierul rezultat din armături­ deri din angajament. Con­ Cojoeariu — a precizat cate­
şi aproape de terminare la acest scop. Pe 40 de hecta­ ruri în greutate mult superioare celor planificate, realizări ; nem, care muncesc bine o le T. H., grinzile şi stîlpii ducerea minei, sindicatul, goric tovarăşul A'pdroi Col-
sfecla de zahăr. Tractoriştii re se va însămînţa porumb care fac cinste acestui tînăr, harnic şi priceput colectiv de lună întreagă, dar după pla­ metalici defecţi. Mai puţin s-au angajat, la rîndul lor, da, secretarul conţi belului.
Ion Joldea, Roman DSnilS, pentru siloz, iar pe terenul o- crescători de animale. Tovarăşul Marin Dogaru, medic ve- I tă nu-i mai vezi două—trei ne-am ţinut de cuvînt în ce în scris, să premieze la sfîr- Şi noi am criticat atitudinea
Gheorghe Sorea şi Ion Popo- cupat cu trifoi se va efectua terinar, directorul complexului, şi Cornel Ştef, maistru i zile. S-a făcut propunerea să priveşte participarea colecti­ şitul trimestrului brigada pasivă a comitetului.sindica­
vici se situează 1n fruntea a- de urgenţă, de îndată ce se mecanic, secretarul organizaţiei de partid, ne-au informat j ne descotorosim de aceşti vă la activităţi culturale şi cîştigătoare cu obiecte şi cu tului faţă de această iniţia­
cestei acţiuni. poate intra pe teren, o coa­ că în primele patru luni ale anului 1973, datorită efortu- j oameni, să-i excludem din excursii. o excursie colectivă. Au tre­ tivă, ca dealtfel şi faţă de
întreţinerea culturilor este să pentru a da posibilitatea rilor depuse de întregul colectiv, s-a reuşit ca preţul de brigadă Se poate realiza lu­ — Aveţi scuze ? cut aproape cinci luni de Ia altele, precum şi faptul că
lucrarea căreia şi cooperato­ ca la următoarea recoltă să cost să fie redus cu 1 000 lei pe tona de carne. Datorită crul acesta foarte uşor, dar — Sînt... cauze despre, ca­ încheierea acelui trimestru nici pînă acum conducerea
rii din Sîrbi ii acordă o a- se recupereze o parte din micşorării cheltuielilor materiale şi băneşti s-a reuşit să j noi ne-am gîndit că Înain­ re n-aş vrea să vorbesc, dar şi noi nu ştim nici acum minei nu şi-a îndeplinit an­
pierderi. Maximă grijă se a- cine sint ctştigătorii întrece­ gajamentul luat. \Jo;n insista
tenţie sporită. Ca urmare — se realizeze, In primele patru luni ale anului, un benefi­ tea unei asemenea măsuri un aspect tot am să-l ridic. rii. ca lucrurile să fîţte'rezolvate ,
cordă folosirii eficiente a fie­
ne-a relatat Inginerul şef al cărei palme de pămînt. In a- ciu suplimentar de 750 000 lei. să facem totul pentru a-i — Anume ? — Iniţiativa este totuşi, o în timpul cel mai'vscurt. ,
unităţii, Teodor Solomon —, cest sens este demn de amin­
In scopul sprijinirii efecti­ partidelor, grupărilor, persoa­
ve a cursanţilor, propagan­ La Cabinetul judeţean de partid funcţionează: nelor politice şi tuturor pa­
diştilor, lectorilor, studenţilor trioţilor români pentru reali­
universităţii, serale de mar­ zarea Frontului Unic Naţio­
1
xism-leninism,. a celorlalţi nal împotriva ocupanţilor
studenţi de la cele .două insti­ hitlerişti", primul număr ile­
tute de învăţămînt, a elevi­ gal al ziarului „România li­
lor şi a altor categorii de DOUĂ EXPOZIŢII DESPRE ISTORIA DE APROAPE W SECOL A
oameni ai muncii, secţia de beră" (28 ianuarie 1943), ima­
gini ale acţiunilor de sabotaj
propagandă, prin centrul de organizate de muncitori etc.
informare şi documentare al Urmează apoi exponate ca­
Comitetului judeţean de re vorbesc de istoria noastră
partid, a organizat două expo­ ' MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI DIN ROMÂNIA nouă, deschisă de 23 August
ziţii consacrate împlinirii a 80 1944, despre importanţa Con­
de ani de la crearea parti­ gresului din februarie 1943
dului politic al clasei munci­ socialiştii români ", redactat meroasele telegrame de salut lt-o participarea clasei mun­ contribuţie preţioasă. In De­ şl Ilegale. Materialele expuse naţionale ale poporului. cînd a fost creat partidul re­
toare din RomAnia şi a 52 de C. Dobrogeanu-Gherea. I- adresate congresului de con­ citoare, a socialiştilor români claraţia Partidului Socialist vorbesc despre participarea Exponatele dau o imagine voluţionar unic bazat pe
de ani de la crearea Partidu­ nedită este scrisoarea lui ducătorii socialişti confirmau la evenimentele din . 1907. şi a Uniunii sindicale apăru­ P.C.R. ia viaţa politică a ţâ­ de ansamblu asupra luptei concepţia despre lume şi via­
lui Comunist Român. Expo­ loan Nădejde din 1886, în legăturile cu partidele mun­ Expoziţia consacră un nu­ tă în ziarul „Socialistul“ se rii, la frămîntările sociale desfăşurate de poporul ro­ ţă a clasei muncitoare, ma­
ziţiile reliefează vechimea şi care recomandă să fie citite citoreşti din Europa. măr de documente solidarită­ spunea : „Salutăm cu bucurie ale maselor, fiind în perma­ mân împotriva pericolului terialismul dialectic şi isto­
continuitatea mişcării noastre principalele lucrări ale lui încă Înainte de crearea sa, ţii mişcării muncitoreşti din dezrobirea naţională a popo­ nenţă organizatorul şi condu­ fascist şi a războiului. O ima­ ric, pe învăţătura marxist-le-
muncitoreşti, ataşamentul 6ău Karl Marx şi Frederich En­ şl mai ales după congres România cu Marea Revoluţie rului român din provinciile cătorul oamenilor muncii. gine fotografică aminteşte ninistă, despre afirmarea
consecvent faţă de marele gels. Luptele de clasă munci­ care a avut loc la sfîrşitul Socialistă din Octombrie, subjugate pînă acum şi res­ In timpul mani greve a manifestaţiile prilejuite de P.C.R. ca detaşament activ al
ideal socialist, rolul el de a- toreşti şi ţărăneşti din 1888 lunii martie şi începutul lu­ moment hotărîtor în desfă­ pectăm legămintele de unire minerilor de la Lupeni (1929), sărbătorirea lui 1 Mai 1939 mişcării comuniste mondiale,
Vangardă in lupta de elibe­ precum şi solidarizarea miş­ nii aprilie 1893, P.S.D.M.R. a şurarea evenimentelor inter­ hotărîte". al eroicelor lupte ale ceferiş­ la Bucureşti, Cluj, Iaşi, des­ al uriaşului front antiimpe-
rare socială şi naţională. cării muncitoreşti cu răscoa­ militat pentru cucerirea de naţionale, cu influenţe deose­ tilor şi petroliştilor din ia- făşurate sub semnul unităţii rialist mondial ; partidul
Expoziţia reliefează în con­
Vechimea mişcării noastre la ţăranilor din 1888 sînt de drepturi şi libertăţi democra­ bit de pozitive şi asupra is­ tinuare momentul transfor­ nuarie-februarie 1933, altor de acţiune între comunişti şi nostru întreţine legături cu
muncitoreşti este atestată asemenea, oglindite prin nu­ tice, iniţiind crearea Ligii toriei ţării noastre. Muncito­ mării Partidului Socialist In acţiuni ale clasei muncitoare, socialişti ; în timpul manifes­ 97 partide comuniste şi mun­
prin documente ca „Memo­ meroase exponate. votului universal şi a Ligii rimea română a exprimat, in Partidul Comunist Român, s-a afirmat din plin capaci­ taţiilor care au marcat un citoreşti, 22 partide democra­
riu! pentru aprobarea înfiin­ Pe două panouri este ilus­ cadrul numeroaselor mani­ eveniment care a avut loc la tatea organizatorică şi politi­ moment superior în lupta tice şi alte mişcări de elibe­
ţării Casei de ajutor a lucră­ trat momentul de însemnăta­ repaosului duminical. Docu­ Congresul din mai 1921. Por­ că a P.C.R. Dintre documen­ pentru unitatea de acţiune a rare naţionglă, cu 20 de
torilor şepcari din aprilie te istorică, crucială, 8 creării mentele vremii de atestă spriji­ festări şi demonstraţii, soli­ tele expuse reţin atenţia : clasei muncitoare s-au scan­ partide socialiste şi alte for­
acordat
nul
P.S.D.M.R.
mişcării
militanţilor
tretele
1855“, statutul asociaţiei pro­ cu 80 de ani în urmă a parti­ luptei pentru făurirea statu­ daritatea cu proletariatul din acea perioadă, ale parti­ primul număr ilegal al zia­ dat lozinci ca : „Vrem Ro­ maţiuni politice progresiste.
victorios din Rusia, mii de
fesionale a lucrătorilor tipo­ dului politic al proletariatu­ lui naţional unitar, protestul muncitori români şi prizonieri rului „Seinteia" apărut la 15 mânia liberă şl independen­ Ultimele panouri ale expo­
grafi din Bucureşti fondată lui român. Din proiectul de hotărît al organizaţiilor socia­ români din armata austro- cipanţilor la congres, printre august 1931, manifestele şi tă“, „Jos fascismul". ziţiilor amintite sînt consa­
în 1858, ziarele muncitoreşti, program precum şi din frag­ care cel al lui Gh. Cristescu, broşurile prin care masele Panoul intitulat „Lupta crate Congresului al X-lea al
chemarea la organizare a liste Împotriva procesului in­ ungară s-au constituit în ba­ primul secretar general al populare erau mobilizate la P.C.R. Împotriva fascismului P.C.R. şi Conferinţei Naţio-
mentele programului votat la tentat memorandiştilor, con­ talioane revoluţionare, uni­ hale a partidului care au
muncitorilor din Timişoara congres, se desprinde preg­ tra îngrădirii drepturilor poli­ P.C.R., mandate de delegaţi, luptă împotriva regimului de şi a războiului antisovietic"
etc. Influenţa hotărîtoare nant însuşirea de către parti­ tăţi militare care au spriji­ extrase din presa vremii, cu- exploatare. redă cîteva din acţiunile or­ deschis o etapă nouă în dez­
pentru orientarea teoretică şi dul social-democrat al munci­ tice ale pophlaţiei româneşti nit Revoluţia din Octombrie prinzînd relatări asupra des­ Experienţa acumulată de ganizate de P.C.R., Intre care voltarea naţiunii noastre, ela-
politică a mişcării muncito­ torilor din România a nece­ din Transilvania. Ele reflec­ şi pe care le vedem în ima­ făşurării lucrărilor congresu­ către partid a dus la lărgi­ imagini de la marile de­ borînd programul făuririi so­
reşti a avut-o cunoaşterea i- tă, totodată, ideea politică şi gini. lui, ilustrează însemnătatea rea influenţei acestuia în monstraţii împotriva Dicta­ cietăţii socialiste multilateral
sităţii cuceririi puterii de Evenimentului de la Alba dezvoltate pe pămîntul Ro­
deilor socialismului ştiinţific, către clasa muncitoare, a anume că mişcarea noastră istorică a acestui congres ca­ rîndurile maselor populare, tului de ia Viena din august mâniei.
a operelor lui Marx şi En­ desfiinţării proprietăţii capi­ muncitorească a militat activ Iulia din 1 decembrie 1918 re, prin votul unanim ai ‘de­ la creşterea prestigiului său 1940, care au constituit o
crearea
a
gels. taliste şi a înlocuirii ei prin pentru dreptul popoarelor de îi este consacrat un panou legaţilor, moment hotărît cotitură politic, i-au dat posibilitatea afirmare puternică a hotărî- lor ...Prezentarea succintă a ce­
vrea
se
expoziţii
două
de
P.C.R..
Scrisoarea lui Fr. Engels a-şi decide singure soarta. din expoziţie. Imaginea mul­ ca în perioada următoare să rii revoluţionarilor români, doar o introducere în temă;
către conducerea mişcării so­ proprietatea socialistă, dis­ Unul dintre panourile ex­ ţimii (celor 100 000 delegaţi în dezvoltarea României. strîngă şi mai mult legătu­ maghiari, germani şi de alte vizitarea lor dă posibilitate
trugerii societăţii burgheze şi
cialiste, publicată în revista întemeierii societăţii socia­ poziţiei este consacrat eveni­ veniţi la marea Adunare Na­ încă din primele momente rile cu oamenii muncii de la naţionalităţi de a apăra inde­ pentru îmbogăţirea cunoaşte­
„Contemporanul" din 1888, liste. mentelor din 1907 — anul ţională), Rezoluţia Adunării, ale existenţei sale, P.C.R. oraşe Şi sate. Un tabel ex­ pendenţa României. Lupta rii glorioaselor tradiţii revo­
relevă atît legăturile nemij­ celei mai mari răscoale ţă­ ecoul în presă, Credenţionale- înfruntă împotrivirea regimu­ pus pe panou redă Feţeaua maselor populare Împotriva luţionare ale mişcării munci­
Programul, rezoluţiile şi al­ lui burghezo-moşieresc, des-
locite cu conducătorul de a- te documente votat' la con­ răneşti din istoria modernă a le (împuterniciri date dele­ organi7,aţiilor de masă create, dictaturii militaro-fasciste şi toreşti din ţara noastră, ale
tUnei al mişcării socialiste gres au un profund caracter României. O puternică ilus­ gaţilor do către mase), toate făşurîndu-şi activitatea în conduse şi îndrumate de a războiului hitlerist, rezisten­ partidului clasei muncitoare !
iplernationalo precum şi a- trare a forţei şi combativi­ subliniază pregnant că la în­ condi(ii tot mai grele. Deşi P.C.R., care au desfăşurat o ţa faţă de trupele naziste sînt
precicrile sale asupra caracte­ marxist. In program a fost făptuirea unităţii statului ro­ trecut în ilegalitate în 1924, largă activitate între anii redate prin „Platforma pro­ IOAN DACINSCHI
rului marxist al programului exprimat internaţionalismul tăţii mişcării revoluţionare mân clasa muncitoare, miş­ P.C.R. foloseşte cele mai di­ 1934—1940, pentru apărarea gram adresată în septembrie directorul Cabinetului judeţean
cercurilor socialiste, „Ce vor noului partid creat, iar nu- din ţara noastră a constitu- carea socialistă au adus o verse forme de luptă legale democraţiei şi a intereselor 1941 de către P.C.R. tuturor de partid