Page 91 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SÖCIALISMULU! © Mr. 5 716 © DUMINICĂ 27 MAI 1973 2

„Cimoscînd istoria glorioasă a poporu­
lui nostru, luptele şi sacrificiile înaintaşi­ Atelier
lor noştri, strădaniile lor în perfecţiona­
rea creaţiei materiale şi spirituale învă­ Semnul dăinuirii
ţăm să preţuim şi să iubim mai mult,
mai profund, cuceririle prezentului, să Pentru noi, istoria nu a ne-am adunat umăr la u-
rămas un simplu obiect de măr In Piaţa Unirii din
facem totul pentru a le dezvolta, pentru studiu, nici pretext ocazio­ Iaşi. La Blaj apoi, pe Cîm-
a făuri istoria nouă a patriei noastre, is­ nal de mlndrie retorică sau pia Libertăţii, am fost şap­
xenojobă, nici prilej de a- tezeci de mii in frunte cu
toria socialismului şi comunismului“. greabile escapade turisti­ cel mai de seamă bărbat
ce. Pentru noi, românii, ea al ţării şi cu toţii l-am vă­
NICOLAE CEAUŞESCU este istoria noastră cea de zut pe Iancu aievea, căla­
toate zilele. Aceasta nu în­ re. Azi, în munţii Orăştiei,
seamnă mimai că avem sen­ oare cîte mii vom fi iar,
timentul trecutului ceea ce, adunaţi spre a cinsti um­
luat in sine, n-ar spune brele străbunilor, care stă­
mare lucru, ci mai ales ruie mereu peste zările HHBSnBBKB
că purttnd acest sentiment noastre ?
al trecutului in suflet, ne Eroii noştri, marii băr­
îndreptăm în mod conştient baţi ai acestui neam, sînt
înspre istoria viitoare. Du- aici, au fost întotdeauna Nicoiae Bălcescu -
clnd în sînge robusteţea aici, pentru că am ştiut
dacă şi subtilitatea romană, să-i păstrăm în inimile
am ţinut aprinsă mereu noastre. Paşii lui Decebal La 14 iulie 1849, după în­ care, condus de contele Lâzâr, am suferit atunci văzlnd toate tarele Ţărilor Române un loc
de-a lungul veacurilor fla­ îi auzim şi azi pe sub ce­ cheierea cu succes a tratative­ se retrăsese din Haţeg. Ne­ iluziile mele perdute pentru de acţiune. Propunerile ds
căra sacră a obîrşiei şi tăţile tari. Vodă Ştefan nu lor de la Seghedin cu Kossuth, reuşind a-1 convinge pe L£zâr totdeauna“ — îi va scrie el pace pe care le aducea Bălces­
continuităţii noastre aici. e o lespede la Putna, ci o Bălcescu se Îndreaptă spre la rezistenţă, se îndreaptă lui Ion Ghlca mai tlrziu. In cu au fost preţuite, dar în
Avem o adevărată vocaţie inimă care bate în milioa­ Transilvania pentru a se tn- spre Haţeg, dar, deoarece noua situaţie, Bălcescu hotă­ contextul situaţiei reale, nu
a solidarităţii, indiferent ne de piepturi. Iancu e mai tîlnî cu Avram Iancu. unităţile ţariste pătrunseseră răşte să plece spre „munţii au fost acceptate de moţi.
că e vorba de împrejurări Viu şi mai iubit decit ori- în oraş, se îndreaptă spre lui Iancu“. (Ea trecerea Mu­ Aceştia hotărăsc totuşi să
cotidiene sau de momente cind. Istoria e cu noi în La Caransebeş, despărţindu- Grădiştea, cu gîndul de a reşului, undeva între Deva şl rămînă neutri tot timpul faţă
supreme. Ştim să fim şi să fiecare clipă, noi înşine in se de Bolliac, pleacă spre ajunge la Deva, unde se afla Simeria, sînt prinşi de cazacii de armata maghiară. Atitudi­
rămlnem uniţi şi poate a- cele din urmă sîntem isto­ Haţeg însoţit de tinerii Cos- generalul Bem, Pe drum află generalului rus LQders, dar n e a , lui Iancu şl a celorlalţi
cesta în primul rind e rie şi fiecare faptă a noas­ tache RacoviţS şl Costnche că generalul polon îşi licien- scapă prlntr-un şiretlic din fruntaşi români era evident
secretul dăinuirii noastre tră, fie că e zid înălţat, co­ Florescu. Pe drum, tntîlnesc tase armata şi plecase spre mîinile acestora). antihabsburgică. Lucid, Băl­
de două mii de ani ne­ pac sădit sau girul încre­ un corp de armată maghiar. Orşova. „Nu-ţi poci descrie ce După două zile de mers pe cescu şi-a dat seama că revo­
clintiţi, aici, unde ne-a'u dinţat hîrtiei ca să-l poar­ Jos, Bălcescu şl cel doi înso­ luţia maghiară era pierdută,
bătiit toate vîntnrile. Ia­ te, trebuie să cuprindă în ţitori ajung la Cîmpenl. După dar nădăjduia ca împreună cu
tă, In această lună care sine semnul dăinuirii şi să o mărturie a vremii, întîlnlrea Iancu şi Bem să poată conti­
musteşte de aromele şi devină istorie. a avut loc la Cîmpeni, unde nua rezistenta împotriva arma­
rpromisiunile pămîntului, RADU CIOBANU
„Iancu cu brată deschise l-o telor contrarevoluţionare, fo-
primit pe cei din România“ Iosindu-se de cetatea GarpaŢ-
si „cu însufleţire l-a îmbrăţo- lor.
şat pe Bălcescu, ca şi cum ar Despre această întîlnlre cu
fi zis: aşa om îmi trebuie Iancu, Bălcescu îşi va amin­
ti mal tîrzlu : „In acea vreme
R ă d ă c i n i mie ! Astfel de om stă aproa­ etnd Inima-mi era zdrobită —•
pe de inimă“. Iată încă un
pasaj din scrisoarea amintită i căci toate părţile vedeau na­
Care cetăţi cu rădăcini in piatră, „In două zile de ostenitoare ţionalitatea română călcată şl
Şi care turnuri au vegheat mereu călătorie prin munţi, ajunse­ strivită de duşmani străini —
Să nu se stingă flacăra din vatră răm la Ctrapenl. Iancu, pe fusei fericit a găsi acolo, pe
Trecută veac de veac prin neamul meu ? care îl înştiinţasem de sosi­ acele piscuri uriaşe, pe dea­
rea mea, îmi găsise o colibă supra norilor, o naţionalitate
Şl care pilcuri de pădure, oare, lntr-o pădure în preajma şi o viaţă românească înfoca­
Ş-au preschimbat în oşti de-arcaşi voinici, Clmpenilor, unde şăzui ascuns tă şl puternică. Cu ce entu­
Sub grindinile-atotpustiitoare o lună de zile. Ruşii şi nemţii ziasm frenetic fusei aclamat
Ce puhoiau vremelnic pe-aici î mă căta de moarte şi Iancu si binecuvîntat de toţi aceşti
a fost chiemat de două ori ţărani, cînd le spusei că am ve­
Şi care iarbă verde, cu otravă, la Sibii şi cercetat despre nit să le aduc noroc şi lzbîndă
A suliţat năvălitorii-n somn, mine ... Mă bolnăvisem tn din partea fraţilor lor din ţară,
Ca să rămînă pajiştea suavă munţi de urlt şi de nelucra- minunaţi de vitejia lor! In ce
Şi neamul nostru peste sine domn ? re. Plecai bolnav şi osteneala tăcere adîncă mă înconjurau
drumului mă făcu sănătos“... şi mă ascultau el, cînd le vor­
Bătăile în Munţii Orăştlel (scenă de pe Columna Iul Traían) TRAIAN FILIMON Lupta de rezistenţă încetase beam de puterea naţiei româ­
Si forţele contrarevoluţionare ne, de numărul ei, de întin­
cuprinseseră în lanţurile lor derea pămîntului ce l-a dat
Transilvania şi Ungaria. Lui Dumnezeu şi de ursitele cele
S T R Ă M O Ş I I Bălcescu nu-i mai rămînea măreţe ce o aşteaptă în
decît să părăsească tabăra şi * viitor“ .
9 Simpozion să-şi găsească dincolo de ho­ C. DROZD
„...geţii erau cei mai viteji şi mai drepţi prăsiţi, toţi să se îndemne strămoşilor săi „1848“
dintre traci". întru omenie şi în bună cuviinţă a le urma"
HERODOT (sec. V. i.e.n.) PETRU MAIOR la Tomeşfi
Istoriograf,
filolog,
geograf,
■k („Istoria pentru începutul românilor în Dachia") filozof, poet, teolog, medici­ latină şi cu educaţia aleasă, istoria turcilor şi a moldove­
ca şi cum ar fi fost educat
nilor, despre Dacia antică şi
„Rumânii, ciţi se află lăcuitori la Ţara ir Ieri după-amiază, la nist, etnograf, folclorist, na­ 'în Polonia", iar geograful alte lucrări“. Posta literară
Ungurească şi la Ardeal şl la Maramoroş, „Optsprezece veacuri sînt de cind viaţa căminul cultural din turalist şi muzician, conside­ francez Joseph Nicolas Delis- Iată şi alte două mărturii,
de la un loc sîntu cu moldovenii şi toţi de latină a fost sădite pe acest pămînt, unde Tomeşti, a avut loc un rat pe bună dreptate unul le, într-o însemnare datînd care îl descriu pe Dimitrie
Ia Rîm să trag". sîntem noi în ciuda zguduirilor prin care simpozâon consacrat a- dintre primii enciclopedişti din 1726 arată că : „era un Cantemir „om de lume". Pri­ Ioan Cimpoca — Geoagiu.
GRIGOP.E URECHE a trecut ; această viaţă înaintează mereu niversăril a 125 de ani europeni, Dimitrie Cantemir principe învăţat, după cum ma aparţine învăţatului grec
(„Letopiseţul Ţării Moldovei") de la revoluţia din a fost o personalitate domi­ Mihail Schendo, care l-a cu­ „Amurg tlrziu" e plină de
sporind şi întărindu-se. S-a păstrat însă şi bun simţ, dar performanţa
•k creşte această viaţă, nu pentru că erau 1848 în Ţările Române. nantă a timpului său. vasti­ noscut personal la Moscova :
„Aşa şi neamul acesta, de rarele scriem, mulţi şi puternici aceia care conlucrau la Un grup de cercetă­ tatea culturii sale atrâgînd ....l-au iubit muzele, l-au lirică personală rămlne un­
săi.
al ţărilor acestora, numele veeiiiu şi mai întemeierea ei, ci pentru că fieştecare din tori din Deva au pre­ atenţia contemporanilor domnea Dimitrie Cantemir preţuit oamenii învăţaţi, l-au deva la un nivel modest.
direptu ieste rumân, adecă rîmlean de la cei puţini era mîndru de munca înaintaşilor zentat expuneri: Ni- „...Pe vremea cînd cinstit împăraţii", iar a doua, Totuşi unele semne de poe­
Roma. Acest anume de Ia discălccatul lor săi. De cînd este suflet de român pe faţa colae Wardegger — mai mult Marte decît litera­ mai plastică, aparţine lui zie nu lipsesc şi ele ne îngă­
de Traian, şi cit au trăit pană la pustiirea pămîntului, românul a fost mîndru de a fi „Actele fundamentale tura — se scrie în diploma Moreau de Brassey, unul
lor di pre aceste locuri şi rit au trăilu în român, şi chiar atunci cînd lumea îl privea ale revoluţiei din din 11 iulie 1714, prin care îi mărturiile dintre ofiţerii francezi din duie să sperăm că viitoarele
munţi, în Maramoroş şi pe Olt, tot acest cu dispreţ, el îşi cînta doina şi, în conştiinţa 1848", Vasile Ionaş — învăţatul moldovean este a- anturajul ţarului Petru I, şi manuscrise vor fi din ce în
nume au ţinut şi ţin pană astăzi şi încă puterilor pe care le purta în sine, privea „Adunarea de la Blaj“ les membru al Academiei care în cartea sa de memorii ce mai aproape de împlinire.
mai bine muntenii decit moldovenii, că ei mîndru împrejurul său". şi Maria Vîrtopeanu — din Berlin, „Socictas Regia (Amsterdam, 1716) descrie e-
-şi acum zic şi scriu ţara sa „rumânească", MIHA! EMINESCU „Aspecte hunedorene Berolinensis“ — acest lucru contemporanilor pisodul vizitei la Iaşi din Merk Ditmar Spang — Ba-
ca şl românii cei din Ardeal". („Timpul", 1878) ale revoluţiei de la era mai mult o dorinţă decît 1711. „Acest domnitor era un tiz. Subiectul Înălţător. Din
1848“, o nădejde, dar acum vedem om mic de statură, cu trupul
MIRON COST1N ir ca fapt împlinit acest lucru u ® şlefuit în chip delicat, băr­ păcate, foarte expediat.
(„De' neamul” moldovenilor"...) sai bat frumos, grav şi cu o în­
„Apărarea pămîntului dacic de regele De- de cînd preaseninul şi înăl­
~k ce'bal şi poporul său a fost un imn de iubire Vernisa] ţatul Dimitrie Cantemir, prin- făţişare aşa de plăcută cum Aurel Manta — Hunedoa­
„Cu această soroteală Traian împărat, cum rar au mai înălţat popoarele moşiei tr-o pildă pe cît de demnă n-am văzut niciodată în via­ ra. Poate că ameţit de „de­
după biruinţă în anul de la domnul Hs. lOfi, lor ameninţate. de laudă, pe atît de rară, ţa mea. Era un om politicos, butul" din precedenta săptă-
cu mare pohfală Di Roma întorcîndu-se încă Cucerirea pămîntului dacic de împăratul Mîine, la orele 18, şi-a închinat numele ilustru rezultă din memoriile sale capabil, cu conversaţia blin­ mînă, v-aţi aplecat mai pu­
cu mai mare cinste l-au primiit sinatul că roman şi frîngerea naţiunii dace a fost su­ la galeriile de artă a- cercetărilor ştiinţific? şi prin geografice, istorice şi arheo­ da, politicoasă, curgătoare,
nu numai triumf i-au făcut, ce încă şi stîlp prema afirmare a geniului Romei în potri­ 1-e Fondului plastic din adeziunea sa. societatea logice, pe care le-a alcătuit vorbind latineşte în chip a- ţin asupra recentului manus­
înalt şi minunat i-au rădicat în locul carele virea, la firea şi făptura lui, a celor trei Deva va avea loc ver­ noastră a dobîndit o strălu­ în timpul călătoriei lui, îm­ les, ceea ce era foarte plăcut cris. Este, recunoaştem, un
şi astăzi să cheamă tîrgul Iui Traian, în continente ce se ating împreună Ia marea nisajul expoziţiei de cire şi o podoabă unică". preună cu ţarul, la Dcrbent". pentru cei care vorbesc a- pericol care-i paşte pe cei
mijlocul Romei. Aluneca toate neamurile cca de mijloc. După această ultimă, şi cea sculptură şi grafică a Nenumăraţi învăţaţi sau Cuvinte elogioase scrie şi ceastă limbă şi care aveau mai mulţi dintre debutanţi.
varvareşli, până la singura India, de biru­ mai strălucită biruinţă, Roma n-a mai putut artiştilor plastici Er- oameni politici contempo­ T. S Bayer profesor la Aca­ bucuria de a sa întreţine cu Dar, după prima poezie pu­
inţa ce purtase asupra dachiilor soli de în­ merge înainte, puterea ei n-a mai rodit. In nest Kovacs şi Miroea rani cu Dimitrie Cantemir demia dm St. Petersburg, acest principe“.
lucrări­
Printre
chinăciune şl de plecăciune nu trimis". lupte titanice ea a cercat să păstreze nea­ Bitcă expuse figurează au lăsat însemnări şi note în care îl caracterizează astfel : Cu toate că „domnit-au blicată, exigenţele noastre
le
DIMITRIE CANTEM1R tins ce crease, şi, veacuri la rind, ea a lup­ sculpturile „Oţelari“, care şi-au exprimat unanime „Acest principe era un om Dumitraşco vodă numai opt nu scad. Dimpotrivă I
(„Hronicul vechlmei a româno-moldo-vlahllor") tat, pînă ce, obosită, sfîşiată, dar cu copiii „Arbore“, „Germina­ aprecieri despre marele în­ cu suflet mare, cu mari vir­ luni“, prin marea sa perso­ George Martin — Hune­
tuţi, obişnuit cu primejdia şi
de
prin
ir ci toţi maturi, în stare să se apere şi să ţie" „Maternitate" ş.a. văţat român. Cîteva din a- avînd o dragoste de necrezut nalitate, proporţii, opera sa căr­ doara. Cîteva zvîcniri de
vaste
marele
„Cugetul mal iaste nu întreaga isloriia trăiască singuri, ea a trecut din viaţa aceas­ şi lucrările de grafică ceste mărturii sînt ilustrati­ pentru ştiinţă, îneît nu s-ar turar i-a fascinat pe contem­
românilor a o ţese, fără cele ce mai virios ta, cum trece tot ce e omenesc, fie chiar şi „Profile", „Meşterul Ma- ve. In jurnalul său, scris în putea a fi: altul asemenea, poranii săi şi a făcut cunos­ poezie bună, laolaltă cu ur­
se ţin de începutul lor în Dachia, din vechii după milenii". nole“. „Cintec de lea­ 1700 la Iaşi, solul polon Ra­ din vremurile vechi la acele cut europenilor cultura şi me de banalităţi şi recuzită
scriptori, pentru aceia a le însemna, ca vă­ VASILE PÂRVAN găn" ş.a. fael Lesczynski scrie că „era popoare. Mărturie stau co­ poporul român, din care el uscată. \
zând românii din ce viţă strălucită sint („Memoriale", 1923) un bărbat erudit în limba mentariile lui istorice despre însuşi descindea. Red. i
Filmul realizat de regizorul Nicolai Moskalenko,
după scenariul semnat de Alexandr Cervlnski, cu
Film participarea brigăzilor studenţeşti de muncă pa­
triotică, îşi propune să dezbată concret cum ac­
ţionează ciţiva tineri, reprezentînd, fără îndoială,
tristeţe existenţială, faţă de care a rămas fidel „ TINERII“— colectivităţi mult mai largi, in anumite situaţii. Ca­
pe tot parcursul drumului său de creator. „Cory- drul principal, excelent ale ii constituie unul
Editoriale don" debutează astfel : „Sînt cel mal frumos din dintre miile de şantiere de construcţii ale capitalei
sovietice. Tinerii muncesc, se distrează, au posibili­
oraşul acesta/ Pe străzile pline cind trec n-am pe­ Pentru melomani o confruntare tatea să se cunoască. Asistăm chiar la momente
reche,/ Atît de graţios port inelu-n ureche/ Şi-atit
RADU STANCA: „CELE de-nflorite cravata şi vesta./ Sînt ce! ■ mai frumos deosebite în viaţa lor — căsătoria şi sărbătoarea
nunţii — cu bucuria şi exuberanţa specifică unor
din oraşul acesta“. Cavalerul de o galanterie
© Electrecordul a editat recent primul disc cu
medievală, solfegiind stihuri trubadureşti, coboară Clntece patriotice — cîntece prezentate şi premiate astfel de momente.
Ceea ce vor însă să aducă în prim plan reali­
prin străzile înguste şi patinate ale burgului, ca la primul festival al muzicii ostăşeşti. Cele 14 despre idealuri, zatorii filmului e confruntarea de Idealuri care de­
într-un alt .Heldelberg, căutînd răspunsul marilor
MM FRUMOASE piese corale, Imprimate mono şi stereo, poartă termină atitudinea lui Aleksei, constructor, şi a
Interogaţii existenţiale.
semnăturile unor compozitori cunoscuţi aparţlnînd
prietenilor săi, tineri pătrunşi de idealurile timpu­
Volumul reprezintă mal masiv, ceea ce este
firesc, perioada baladescă a lui Stanca. Ponderea diferitelor genuri muzicale. Astfel, alături de nu­ muncă, dragoste, lui lor, faţă de superficialitatea în comportament
mele Iul Ioan D. Chlrescu, Vasile Donose, Con­
şi sentimente a unor tineri reprezentaţi de Vădim.
POEM“ creaţiei baladeşti stanciene este justificată prin stantin Romoşcanu, appr şi nume ca H. Mălinea- sinceritate Aleksei, venit de curlnd pe şantier, se dovedeşte
autentica performanţă pe care Radu Stanca o
nu, Aurel Giroveanu, Laurenţiu Profeta, Liviu lo­
un temperament impetuos, cu contradicţii inerente
atinge în realizarea genului. Rareori ne este dat
să asistăm la o atît de perfectă suprapynere a nescu, Fllaret Barbu, precum şl doi compozitori vîrstel, dar a cărui fermitate în principii şi matu­
specializaţi în cîntece ostăşeşti : Dumitru Eremia şi
unor concepţii teoretice — cum sînt cele enunţate Sergiu Eremia. ritatea sentimentelor se manifestă din plin. Toate
în eseul „Resurecţia baladei" — cu aspectele acestea s-au clădit pe fundamentul trainic al edu­
practice ale chestiunii. Aşa cum teatrul Iul Radu ® Claudio Monteverdi — un disc cu opt ma­ caţiei primite in casa părintească, unde tatăl a
Anul acosta se împlineşte un deceniu de la dis­ Stanca valabilizează deplin conceptul reteatrali- drigale splendide, inspirate din textele poeţilor Un film care îşi propune să vorbească despre căutat să insufle copiilor săi dragostea de muncă,
pariţia atlt de prematură, la numai 42 de ani, a zării fenomenului scenic, aşa devine evidentă jus­ Torquate Tasso, Ottorino Rlnuccini, Petrarca ş.a. tineri, despre modul în care gindesc, trăiesc, mun­ respectul faţă de om. In viaţa sa aoare Jenia, de
care Aleksei se îndrăgosteşte cu patimă. Sentimen­
Iul Radu Stanca, poet de o neobişnuită sensibili­ teţea concepţiei sale despre baladă in sfera crea­ cesc, prezintă de fiecare dată o doză sporită de tul e reciproc şi puternic. Anumite greutăţi ivite
interes din partea spectatorilor de orice vîrstă, în
tate, eseist de mare rafinament intelectual, om de ţiei. Partitura Interpretativă este asigurată de excelen­ special a celor din generaţia eroilor. Şl aceasta pe parcurs îl verifică. Jenia renunţă la confortul
teatru complex, cultlvind deopotrivă, cu o compe­ „Un cneaz valah la porţile Sibiului“ este — ca tul Cor de cameră al Filialei din Cluj a Uniunii tocmai pentru că cei din urmă se regăsesc, de
dealtfel majoritatea baladelor stanciene — o pro­ Compozitorilor, format şi condus de maestrul Do­ din casa părintească mutîndu-se alături de Aleksei,
tenţă egală, teatrologia, actoria, regia şl drama­ iecţie parabolică a misiunii artistice. O dramă cele mai multe ori, în protagonişti prin comporta­ în căminul şantierului. Viaţa în noile condiţii se
turgia. Moştenirea spirituală a Iul Radu Stanca, lăuntrică forte Izbucneşte în următoarele versuri : rin Pop. ment, specificul abordării unei situaţii.
neexploratâ încă la adevărata sa valoare, cuprin­ „Lupt, in sfirşit, la porţile cetăţii. Mi-e scutul dovedeşte, însă, o încercare grea pentru ea. Toc­
1
de pagini antologice. Eseurile „Resurecţia bala­ frlnt, iar calul istovit/ Şi la un pas de clipa liber­ mai în aceste momente dificile se evidenţiază tăria
dei", „Reteatralizarea teatrului“ şl „Arta de-a citi" tăţii,/ Fără să vreau, deodată m-am oprit". de caracter a unuia, slăbiciunile de moment ale
pledează pentru mobilitatea impozantă a unui in­ Antologia, alcătuită şi prefaţată de Ioana Lipo- Spectacole celuilalt dintre protagonişti.
telect strălucitor, înzestrat cu o aleasă cultură. veanu-Theodorescu, oferă cititorilor de bună poe­ Filmul creşte gradat în tensiune. Spectatorii sînt
Profilul spiritual al lui Radu Stanca se distinge zie clipe de elevată meditaţie şi desfătare. tot mai mult atraşi de soarta celor doi, care în
printr-o nelimitată stimă faţă de valorile clasice. © Marţi, Casa de cultură a sindicatelor din final vor reînnoda firul delicat al dragostei. Sin­
In întreaga sa creaţie transpare acest respect faţă AL. COVACI Petroşani, în colaborare cu formaţia Horia Mo- ceritatea, trăinicia sentimentului a triumfat şl de
de echilibrul clasic, precum şi o repulsie organică * culescu, prezintă la Orăştie un spectacol de mu­ această dată.
feţă de Idtsch, faţă de formele hibride, bazate pe zica uşoară. Printre soliştii aşteptaţi : Marina
compromisuri faţă de puritatea genurilor. In rolurile principale apar actori tineri — Evghenl
© „Cartea proverbelor" publicată sub semnă­ Valea, Glonl Dimitriu, Nicoleta Marinescu.
Apariţia unei antologii lirice din opera poetică tura lui Vasile Băran (Editura Albatros) - este de Kindinov, Llubov Nefedova, Vladimir Tlhonov, trans­
a Iul Radu Stanca este nu numai un gest editorial fapt un volum de povestiri avind flecare ca motto © Marţi de la orele 17 şi 19, în cadrul pro­ puşi însă foarte exact în personajele cărora le-au
frumos, făcut într-un moment cît se poate de pri­ un proverb mal mult sau mal puţin cunoscut şl dat viaţă. Alături de ei evoluează actori cu o carte
elnic, ci şi un autentic act de cultură, care redes­ povestirea care urmează nu are ca scop dec;t gramului cinematecii la sala „Aria“ din Deva de vizită deosebită. Este vorba de Tatiana Peltţer
coperă valorile perene ale literaturii româneşti să-l dezvolte, să-l exemplifice într-un fel, printr-o rulează filmul „Dama cu camelii" după romanul („Povestea tinerilor căsătoriţi“, „Sfirşltul vechii
dlntr-o perioadă în care s-a iscat o întreagă ge­ intîmplare plină de tîlc. lui Al. Dumas. In regla Iul George Cukor, filmul Berezovka“, „Mărul discordiei"), Alia Larionova
neraţie de aur, intrată în istoria literară sub de­ © In Editura Mlnerva a apărut volumul III al readuce îndrăgite stele ale cinematografiei : Greta („Părinţi şi copii", „Două vieţi", „Trei surori"),
„Operelor" lui Tudor Vianu. Foarte interesante no­ Garbo, Robert Tylor, Lionel Barrymore.
numirea de „Cercul literar sibian“.
tele semnate de Matei Călinescu şi Gelu lonescu. Armen Djlgarhanian („Trimis extraordinar", „Sfîr-
Poezia lui Radu Stanca este foarte edificatoare Acelaşi film va rula miercuri şi la cinematogra­ Scenă din filmul „Tinerii“, care va rula,
@ Romancierul Petru Popescu („Prins", ,,Du ce şltul Liubavinilor“i „Explozia albă“). Toţi bine
!
pentru această atitudine estetică. încă de la poe­ ful „Patria" din Deva. inccpînti de luni, la cinematograful „Patria"
ca mierea e glonţul patriei") este prezent din din Deva. dirijaţi de regizorul Nicolai Moskalenko,
zia sa program, Radu Stanca defineşte acea linie nou in librării cu romanul „Sflrşitul bachic" (Edi­
diafan persiflantă, nu lipsită, însă, de o undă de tura Cartea Românească). M. BODEA