Page 92 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 92
masBrnrnnrnnmnemmsammmmuamm mmmmgmmmsmamtnmmimm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 716 © DUMINICĂ 27 MAI 1973
BmHm&BBnÊMMMGBBmmtBmEmmBBBmBmæœsBBanM&mnni BW,M! VtetmVrMàïiUWjJULM'W^
* ' M Transmisiune directă de
lnckierea vizitei tovarăşului Niçoise Ceausescu in Italia si Republica San Marino Televiziune 19,13 Avanpremieră ;
la Stadionul „23 August“ ;
19.20 1001 de seri ;
DUMINICA
19.30 Telejurnal ;
Vizi la
f t ? B 8,00 Gimnastica pentru toţi ; 20.00 Reportaj filmat : Consiliului
preşedintelui
8,10 Pentru sănătatea dv. Con
junctivitele — profilaxia dc Stat al Republicii So
şi tratamentul lor. cialiste România, Nicoiae
8.20 Cravatele roşii... din jude Ceauşescu, in Italia şi Sau
Marino ;
Ceremonia nleeării din San Marino COMUNICAT COMUN ţul Bihor. Film serial 20.45 Solişti îndrăgiţi de muzică
„Judy
Episodul
„Dakiari”.
populară ;
şi puiul de elefant“ (II);
9,30 Viaţa satului ; 21.00 Film artistic : „Taxiul” —
11,00 Emisiune în limba ma producţie a studiourilor
cinematografice poloneze;
ghiară ;
Simbătă dimineaţa s-a înche te pe deplina egalitate îp drep căpitanii regenţi Francesco 12.30 De strajă patriei ; 22.30 Telejurnal ;
sportivă.
Duminica
Fot
iat vizita oficială a preşedin turi a statelor, pe respectul in Maria Francini şi Primo Bu cu privire la vizita uficială în Italia 13,00-10.25 Album duminical. Din 22,40 bal : Cehoslovacia — An
telui Consiliului de Slat al Re dependentei şi suveranităţii gli, cu soţiile. împreună, ¡au sumar: Trio Ra-Ta-Ta. Mu glia. Selecţiuni înregistrate
şi
zică,
satiră
umor
cu
publicii Socialiste România, naţionale, la realizarea secu loc în maşinile oficiale, escor Vasilica Tastaman, Ştefan de la Praga.
şi
Ru-
Nicoiae Ceauşescu, şi tovară rităţii pe continentul nostru, tate de motociclişti, îndreptîn- Tapalagă La Dumitru caval, LUNI
ţiteră,
cărcanu.
şei Elena Ceauşescu în Repu ia edificarea unui climat de du-se spre localitatea Dogana, a preşedintelui Consiliului de Stat fluier — Radu Neguţ. An
de
Curs
T.V. :
blica San Marino, la invitaţia pace, înţelegere şi cooperare. situată la frontiera Republicii tologie umoristică (14,00) 17.30 Lecţia a 56-a ; limba franceză.
Cotcscu.
Ortavian
căpitanilor regenţi Francesco In cursul vizitei, am fost mar San Marino. Eolhal : U.R.S.S. — Fran 18.00 Telex ;
Maria Francini şi Primo Bugli. tori la primirea călduroasă, Aici. are loc ceremonia ple ţa (preliminariile Campio 18.05 La ordinea zilei. Azi, ju
sărbătorească, făcută condu cării. Se intonează imnurile de al Republicii Socialiste România, iicolae Ceauşescu natului mondial). Selccţi- deţul Ialomiţa ;
Opinia publică sanmarineză uni înregistrate de la 18.20 Căminul ;
cătorului
a urmărit cu profundă satis Strălucirea României socialiste. stat ale Republicii Socialiste Moscova. „Genoveva de 19.00 Ecranul ;
ofici
ceremoniilor
România şi Republicii San Ma
facţie şi deosebit interes des rino. O gardă militară prezin rc se conturează in viaţa in Brabant sau reabilitarea 19.20 1001 de seri ;
19.30 Telejurnal ;
Mirel
candorii“.
Interpreţi
făşurarea acestei vizite atît de ale, înaltele onoruri de stat, (Urmare din pag. 1) ţii, în domeniul turismului Ilieşu şi artiştii păpuşari 20.00 Cîntecui săptămînil ;
manifestările de însufleţită sim tă onorul. etc. ternaţională şi s-au pronun
rodnice, eveniment remarcabil patie şi profundă consideraţie P r e ş e d i n t e l e Nicoiae ţat cu fermitate pentru stin din Timişoara. „La porţi 20.05 Reportajul săptămînii: „îm
pliniri“. O familie — cinci
In dorinţa de a completa
ce deschide o elapă nouă, dc alo populaţiei sanmarineze au Ceauşescu, tovarăşa Elena Ţinînd seama dc impor şi lărgi cadrul juridic al re gerea focarelor de încordare le dorului“ cu Tudor zeci de ani împreună;
Gheorghe. Jurnal de călă
istorică însemnătate, în evolu dat o vie expresie prestigiului Ceauşescu îşi iau cu cordiali tanţa deosebită a cooperării, laţiilor dintre iele, cele două şi conflicte care mai dăinuie torie : Shiraz-Iran. Ultima 20.25 Avanpremieră ;
Roman
foileton
ţia relaţiilor de colaborare din de care se bucură preşedinte tate rămas bun de la căpitanii ca formă superioară in re în diferite zone al.e lumii, etapă a competiţiei ciclis 20.30 in alb“. Episodul V ; „Femeia
te
„Cursa
internaţionale
tre cele două ţări şi popoare. le Nicoiae Ceauşescu, a cărui regenţi şi soţiile lor. laţiile economice contempo Părţi au semnat un Acord pentru soluţionarea, pe cale păcii“. Transmisiune de la 21,35 Revista literară T.V. Ne
rane, şi în dorinţa de a crea
voia de a rîde sănătos ;
Schimburile de vederi la proeminentă personalitate şl Sînt de fată personalităţi ale o bază trainică, de durată, de navigaţie maritimă şi au politică, a tuturor probleme Berlin. Autograf muzical : 22.25 „24 de ore“ ;
Raphacl ;
nivel înalt au pus pregnant în al cărui aport de seamă ia în vieţii politice sanmarineze. raporturilor dintre ele în a- convenit să înceapă în cu- lor litigioase dinlre state. 10.30 Film serial pentru tineret 22.45 Luminile rampei. Solişti
lumină progresele importante făptuirea marilor aspiraţii ale Cortegiul prezidenţial porneş rind negocieri în vederea In acest context, .ele au „Tunelul timpului“. Episo al teatrelor lirice din
Timi
obţinute In ultimii ani, în pla omenirii contemporane au fost te în aclamaţiile entuziaste ale ceste domenii, preşedintele încheierii unui acord pri salutat cu satisfacţie încheie dul VIII: „Răzbunarea lui Bucureşti, Cluj şl lucrări
Robin Hood“;
program
şoara.
In
nul raporturilor bilaterale, pre evidenţiate, în multe momente numeroşilor localnici veniţi şi Consiliului de Stat al Repu vind cvitar.«a dublei impu rea acordului cu privire la 17.20 Fotbal: Romănia — R. D. dc Mozart, Vcrdi, Puccinl,
România,
cum şi voinţa comună de a le ale vizitei. ei să-şi ia rămas bun de la blicii Socialiste şi pre neri intre cele două ţări şi încetarea războiului din Viet Germană. (Preliminariile Goldmark şi Paul Con-
Nicoiae
Ceauşescu,
extinde şi diversifica în toate Cu aceste sentimente priete solii poporului român prieten. şedintele Consiliului de Mi a unei noi convenţii sani- nam şi a acordului de res Campionatului mondial). stantlnescu.
domeniile. Ele au reliefat, tot neşti şi-a luat poporul sanma- Se ajunge la aeroportul Ri- niştri al Republicii italiene, tar-veterinare. tabilire a păcii şi înţelege
Cele două Părţi au exa
odată, hotărîrea ambelor părţi rinez un călduros rămas bun mini, unde preşedintele Nicoiae Giuiio Andreotti, au semnat minat pe larg principatele rii naţionale în Laos, ceea
de a-şi conjuga şi mai strîns de la şeful statului român. Ceauşescu. tovarăşa Elena un Acord di?, colaborare eco ce constituie un început bun Mica publicitate
Ceauşescu sînt conduşi la a- nomică, industrială şi tehni probleme internaţionale ac
eforturile, de a-şi aduce o con .... Ora 9,00. La reşedinţa din vion de oficialităţile locale. tuale de interes comun şi pentru dezvoltarea unei po
Vînd casă 4 camere, depen
Vind Opel Record, tip 64. Pui,
tribuţie activă la instaurarea oraşul San Marino, rezervată Aeronava prezidenţială de că pe termen lung. celei îndeosebi cele privind secu litici de pac-e şi colaborare în telefon 6. dinţe (bucătărie, grajd, şopron,
Apreciind
rezultatele
in lume a unei politici baza- înalţilor oaspeţi români, sosesc colează, cu destinaţia Roma. ritatea şi cooperarea în Eu această zonă. Ele au expri etc.). Orăştie, Orizontului, 19,
de-a IV-a sesiuni a Comi ropa, relicfînd importante mat speranţa eă se va ajun Vind motocicletă Simson. în Informaţii la adresă.
siei mixte de cooperare e- ge în curînd Ia un acord stare perfectă. Simeria, Şosea
conomică, industrială şi teh puncte de apropiere şi de privind restabilirea unei păci ua Naţională, 61. contra garsonieră. Deva, tele
Schimb apartament 2 camere,
Vizita solemnă a preşedintelui Consiliului de Stat, nică, desfăşurată recent au Apreciind rezultatele înre trainice în întreaga Indo- maţii Deva, Eminescu, 39. fon 13331.
înţelegere.
Ia
Vind 20 familii albine, infor
Părţi
două
cele
Roma,
garsonieră,
Schimb
1.
bloc
exprimat hotărîrea lor co gistrate pînă în prezent la chină. îngrijorarea Vind casă ocupabilă, Simeria, Deva, contra apartament 2-3
Exprimîndu-şi
mună de a sprijini şi în consultările preliminare de pentru situaţia încordată e- Gh. Doja, 34. Informaţii, str. camere. Telefon 12613 diminea
Ia Helsinki, Părţile s-au pro
Nicoiae Ceausescu, la Vatican curaja acţiunile dc coopera xistentă în Orientul Apro Traian, 66. ţa.
re convenite, menite să con nunţat în favoarea convocă piat, cei.c două Părţi au sub Vind motocicletă IJ 350 cmc, Pierdut autorizaţie seria A,
fere stabilitate şi perspectivă rii, cit mai curînd posibil, a liniat necesitatea găsirii unei nouă. Teliuc-Cinciş-Cerna, 47. nr. 112728 eliberată de Consiliul
securita
pentru
Conferinţei
popular comunal Certeju de
In dimineaţa zilei de sîm- consolidarea păcii şi secu părilor şi realizărilor popo schimburilor economice din- te şi cooperare în Europa. soluţii politice a conflictului, Vind Dacia 1100 puţin rulată. Sus, pe numele Puşcaş Ioan. O
bătă, 26 mai 1973, preşedin rităţii în lume. rului şi statului român, pen .tre România şi Italia. Cele două Părţi au expri pe baza Rezoluţiei 242 a Con Orăştie, telefon 127. declar nulă.
tele Consiliului de Stat al In acest cadru, a fost re tru pace şi progres social şi, In vederea impulsionării ac mat dorinţa ca această Con siliului de Securitate din 22 Vind casă liberă. Deva, Tra Roletc din tei, garantate, e-
Republicii Socialiste Româ levat rolul important pe ca- în acelaşi timp. a contribu tivităţii Comisiei mixte. Păr ferinţă să contribuie Ia con noiembrie 19G7, în conformi ian Vuia, 1, telefon 11593. xecută meşter autorizat, Vasi-
nia, Nicoiae Ceauşescu, a fă ne-1 poate avea convocarea, ţiei Vaticanului la cauza no- ţile au hotărît să ridice re solidarea păcii şi securităţii tate eu interesele şi dreptu Vînd casă urgent. Călan, str. lescu, Hunedoara, str. Transil
cut o vizită solemnă Papei intr-un timp scurt, a Confe * bilă a păcii. prezentarea în cadrul aces şi ia dezvoltarea cooperării rile legitime ale tuturor ţă 23 August, 22. vaniei 5, telefon 13263.
Paul al VI-lea. rinţei pentru securitate şi In acest context, Papa Paul teia la nivel guvernamental. în Europa în toate domeni rilor şi popoarelor din aceas
Şeful statului român, îm cooperare in Europa, care să al VI-lea s-a interesat asu Cu ocazia vizitei, a fost ile. înfăptuirea acestui o- tă regiune, inclusiv respec
preună cu tovarăşa Elena garanteze respectarea de că pra diverselor aspecte ale semnat Protocolul comisiei tarea drepturilor legitime ale
Ceauşescu, au fost însoţiţi de tre toate statele a principi activităţii bisericilor din mixte privind cooperarea c- bicctiv trebuie să ducă la palestinienilor.
Ion Păţan, vicepreşedintie al ilor şi normelor fundamenta România şi, în mod deose cononiică. industrială şi teh exclud,erea folosirii forţei sau Cele două Părţi au subli -nuTtEn
Consiliului de Miniştri şi mi le ale dreptului şi eticii in bit, asupra vieţii bisericii nică, care prevede importan ameninţării cu forţa, să pu niat importanţa pe care ele
nistrul comerţului exterior, ternaţionale S-a evidenţiat catolice. te măsuri concrete vizînd in nă Ia adăpost toate statele o atribuie^ intensificării spri
George Macovescu, ministrul necesitatea soluţionării juste La sfîrşitul întîlnirii, care tensificarea şi diversificarea de orice agresiune, presiune, jinului ce trebuie acordat,
afacerilor externe, Ioan A- şi pe cale paşnică a conflic a durat peste cincizeci de colaborării economice şi imixtiune sau impunere a Zilele frumoase din ultima săp- taxat 7 transporturi a 5 tone de
tămfnS au favorizat tot mai mult
vram, ministrul industriei telor existente în lume, pe minute, şi s-a desfăşurat în- comerciale dintre România voinţei altuia şi să asigure pe baza unei largi cooperări intensificarea traficului rutier, balast şi a transportat cu 4 au
transporturi
de
tovehicule
22
de
construcţiilor de maşini gre baza respectării intereselor tr-o atmosferă cordială, au şi Italia. condiţiile ca toate naţiunile internaţionale, ţărilor în curs astfel că drumurile judeţului au balast !
In
devenit
le, Iacob Ionaşcu, ambasado legitime ale părţilor în cau fost prezentate Papei Paul Cele două părţi au apreciat să s.e dezvolte liber, potrivit de dezvoltare pentru asigu general, tot mai aglomerate. mare Nu prea găsea el actele justi
în
respectate
sînt
rul Republicii Socialiste ză şi a dreptului fiecărui po al VI-lea tovarăşa Elena pozitiv Protocolul de cola voinţei proprii şi să colabo rarea progresului lor şi eli măsură regulile de folosire a ficative atunci cînd l-au fost ce
România în Italia, consilieri por de a dispune liber de Ceauşescu şi persoanele ofi borare încheiat în luna mar reze între ele, în conformi minarea decalajului existent drumurilor, dar nici excepţiile rute, pentru că transporturile e-
rau făcute abuzînd de funcţia pe
şi experţi. soarta sa. ciale care l-au însoţit pe pre tie a.c. între Camera de Co tate cu principiile dreptului între acestea şi ţările dez nu lipsesc. care o deţine. Mai pe urmă a
radar
mai
Cu acest prilej, a avut loc S-a subliniat, de asemenea, şedintele Consiliului de Stat merţ a Republicii Socialiste internaţional. voltate. de Aparatura cu numeroşi »are încă recunoscut fapta sa infracţională
„clienţi“,
furcă
şi a motivat că tot a fost o zi fru
o convorbire privind situa importanţa intensificării spri al Republicii Socialiste România şi Institutul Italian Pornind de la realitatea că Părţile au evidenţiat im coliziunile dc autovehicule sînt moasă şi o să taxeze a doua zi
ţia internaţională, examinîn- jinului ce trebuie acordat, pe România în vizita sa la Va pentru Comerţ Exterior, pre edificarea unei securităţi portanţa pe care ţările lor o încă frecvente, şi nici victimele transporturile efectuate.
du-se problemele care pre baza unei ample colaborări tican. cum şi înţelegerile directe autentice în Europa nu poa acordă întăririi rolului şi omeneşti nu lipsesc. In această „Frumos exemplu“ dar dc neur-
perioadă o persoană a fost ac
ocupă în prezent opinia pu internaţionale, ţărilor în curs •k realizate între Consiliul Na te să nu ţină seama de as creş'terii eficacităţii O.N^U. cidentată mortal, alle două au mat. fiindcă acum se aşteaptă
răsplata după faptă.
blică mondială. de dezvoltare. Papa Paul al VI-lea a o- ţional pentru Ştiinţă şi Teh pectele militare, cele două ea instrument pentru pro suferit leziuni corporale grave şi
mai multe s-au ales cu răniri u-
A fost subliniată, în mod In timpul schimbului de ferit în dar preşedintelui nologie al Republicii Socia Părţi au examinat această movarea păcii, securităţii şi şoare ori cu spaima, tocmai da TAXI... DUBA CU APROBARE ? I
în
de
asemenea,
deosebit, necesitatea inten vederi, s-a evidenţiat impor Nicoiae Ceauşescu un bust liste România şi Cons’liui problemă, desfăşurării convor cooperării internaţionale şi torită abaterilor dc la regulile La Sălaş se anunţase zi fru
lumina
au hotărit să dezvolte cola
sificării eforturilor pentru tanţa ce trebuie acordată în marmură al împăratului Naţional de Cercetare Ştiin birilor în curs de Ia Viena, borarea statornicită între re de circulaţie care sc mai întâl moasă, cu petreceri mari, cu
nesc.
instaurarea şi dezvoltarea în creşterii rolului şi eficacită Traian. realizat în jurul ani ţifică din Italia, subliniind cu privire Ia Europa centra prezentanţii lor în acest for Atragem atenţia că organizări nedee. Si fiindcă Ia o astfel de
tre toate statele a unor re ţii Organizaţiei Naţiunilor lor 120. şi scos la lumină în le pentru ziua tinerelului dc , la zi ca să mergi nu trebuie să fii
Unite. urma săpăturilor de la Ostia importanţa unor asemenea lă. internaţional. prea mult rugat, prin înţelegere,
laţii bazate p>e colaborare şi -Convorbirile au prilejuit, antica, port roman ia Ma înţelegeri pentru dezvoltarea Cele două Părţi, care nu Avînd în vedere importan Cosleşti, includ un trafic intens cîţiva localnici plecară spre a-
de autovehicule de tot felul dar
încredere reciprocă, pentru totodată, cunoaşterea preocu nea Tirenîană. relaţiilor bilaterale. Ele şi-au aparţin direct zonei geogra ta contribuţie a contactelor mai ales al celor destinate trans ceaslă localitate cu autoduba, 31-
a-
Fiind
oprit,
şoferul
HD-3180.
Dar
şi
exprimai dorinţa de a le fice Ia care se referă nego personale şi a schimbului portului de persoane. mobilizat cesteia — Simeria Octavian —
a
serviciul
circulaţie
lărgi şi la alte domenii de cierile, şi-au afirmat totuşi de păreri dintre factorii dc uu număr sporit de agenţi cu foarte senin a afirmat că nu a
Plecarea din Roma activitate. hotărîrea de a contribui, în răspundere ai celor două sarcini dc dirijare, îndrumare şt aprobare de la inginerul şef al
plecat de capul lui ci a primit
reglementare
a
rutiere
circulaţiei
Părţile şi-au exprimat sa strînsă colaborare cu cele ţări Ia dezvoltarea colaboră şi mai cu scamă pentru un con întreprinderii. Cum autovehiculul
tisfacţia pentru evoluţia ra lalte delegaţii participante. rii bilaterale, la întărirea în trol sever al conducătorilor auto aparţine Uzinei de preparare Te-
liuc. oricine îşi dă seama că u-
porturilor de cooperare cul Ia reuşita actualelor con crederii, stimei şi respectu în vederea evitării evenimentelor nitatea nu are profil de taxime-
ROMA 26. — Coresponden alte oficialităţi civile şi mi Ceauşescu şi primul minis turală, ştiinţifică şi tehnică, sultări din capitala Austriei, lui reciproc dintre popoarele de orice natură. Aviz amatori trie. Să fi fost numai o aprobare
tul Agerpres. Radu Bogdan, litare. tru Giulio Andreotti trec în precum şi la negocierile ca român şi italian, cele două lor... „de pahar“. aşa cum afirmă şoferul, dc folo
transmite : Simbătă, 26 mai Sînt de faţă Iacob Ionaş revistă garda de onoare. Pre care se desfăşoară pe baza re vor urma ; ele au subli Părţi au exprimat via satis CINE SINT VINOVAŢII sire a autovehiculelor la nedei 7
1973. Aeroportul Ciampino- cu, ambasadorul României şedintele Consiliului de Mi Acordurilor cultural şi de niat că orice măsură de na facţie pentru convorbirile ŞOFER Şl AJUTOR
noaptea
lîrziu,
S-a
înlîmplat
Vest. Este ora 15,00, ora lo la Roma. membri ai Amba niştri îl conduce, apoi, spre cooperare fehnico-ştiinţifică, tură politică sau militară în lor rodnice prilejuite de vi cînd mai toţi se odihneau, me
precum şi a înţelegerilor di
cală. Clădirea aerogării este sadei şi Agenţiei economice avion pe şeful statului ro treprinsă în Europa nu tre zita preşedintelui Consi rit al unei zile de .muncă. Cum I.a coloana l.T.A. llia au fost
împodobită cu drapelele de a ţării noastre, conducerea mân. La scara aeronavei recte dintre instituţiile cul buie să fie îndreptată îm ei, un grup de cinci şoferi sala repartizaţi cîţiva elevi şoferi pen
tru efectuarea stagiului de prac
stat ale Italiei şi României. ..Bibliotecii române“ din ca mulţumeşte încă o dată pen turale ale celor două ţări. potriva nici unui stat sau liului de Stat al Republicii riaţi ai E. M. Teliuc, nu munci tică, după terminarea şcolii. U-
seră de Ioc în acea zi, dar cioc
Pentru, a conduce pe pre pitala Italiei. tru vizita făcută şi urează In acest sens, încheierea ronfin.ent, nu trebuie să a- Socialiste România, Nicoiae nind pahar după pahar din zori nul dintre aceştia a fost dat în
Ceauşescu, prima vizită a u-
şedintele Consiliului de Stat Au venit, totodată, să-l un călduros drum bun pre recentă a Programului de co fecteze securitatea altor sta nui şef de stat român in Ita şi pînă în seară, au continuat cu supravegherea şoferului Crlşnn
Virgil. pe autobasculanta nr. 31-
al Republicii Socialiste Româ salute pe şeful statului ro şedintelui Nicoiae Ceaifşescu laborare culturală şi ştiinţi te, altor zone ale Europei sau lia, moment de o deosebită Veselia pînă la o oră tîrzie (în HD-2396. Şi. aşa porniră ei la
garaj şi apoi la o cabană). Şi
mân ambasadorul Italiei la şi tovarăşei Elena Ceauşescu. fică pe anii 1973—1975 re totul s-a petrecut in incinta ga drum cu cîteva zile in urmă. Ia
nia, Nicoiae Ceauşescu, pe altor continente. semnificaţie în relaţiile bila volan fiind elevul. Poate că şofe
Bucureşti, Antonino Restivo, La ora 15,30, aeronava prezintă o nouă contribuţie rajului unităţii sus-amintite sub
tovarăşa Elena Ceauşescu, la precum şi alţi membri ai prezidenţială decolează, în- la intensificarea schimburi Cele două Părţi s-au pro terale româno-italienc şi au privirile îngăduitoare, dar total rului titular îi place viteza, sau
poate numai l-a scăpat un mo
ale
aeroport au venit preşedinte corpului diplomatic. dreptîndu-se • spre patrie. Pî- lor reciproce. nunţat pentru adoptar.ca de reafirmat hotărîrea lor de a lipsite dc răspundere, revizor), şefilor ment de sub supraveghere pe cel
(garaj,
transporturi,
ca
continua
asemenea
contacte,
şi
concrete
măsuri
efective
de ia volan, astfel că acesta a
le Consiliului de Miniştri, Se intonează imnurile de nă la graniţă, avionul spe Convinse de importanţa pentru încetarea cursei înar în interesul celor două po re au tolerat astfel de practici pierdut controlul autovehiculului
şi de alte dăţi. S-au tot cinstit
¡Giulio Andreotti, consilieri stat ale Republicii Socialis cial românesc este escortat schimburilor culturale şi şti mărilor, realizarea dezarmă poare, al păcii şi securităţii ei pînă au devenit în stare gra ieşind spre acostament. Dar a-
te România şi Republicii Ita vă de ebrietate şi au primit un eolo erau parapeţii drumului,
ai preşedintelui Republicii liene. de reactoare ale forţelor ae inţifice şi a rolului pe care rii gen.erale şi, în primul în Europa şi în lumea în exagerat curaj. Aşa au ajuns astfel că au fost loviţi la rînd
Italiene, deputaţi, senatori, P r e ş e d i n t e l e Nicoiae riene ale Italiei. acestea îl au pentru promo rînd. a dezarmării nucleare, treagă. toţi cinci in autobasculanta cu şi rupţi pe o porţiune apreciabi
lă. Şocul a fost destui de puter
varea apropierii şi prieteniei menite să ducă Ia întărirea P r e ş e d i n t e l e Nicoiae numărul de înmatriculare 31-HD- nic. autovehiculul fiind serios a-
între popoar.e, cele două păcii, securităţii şi destin Ceauşescu a adresat cele mai 3027, unii în cabină, alţii în bena variat, dar spre norocul celor
să-i
o-
şi
fără
autovehiculului
Sosirea în Capitală Părţi au convenit să le în derii internaţionale. In legă zii mulţumiri preşedintelui prească cineva din nesăbuinţa dc nimic.
din cabină, ci nu au păţit mai
care
au
dădeau
dovadă,
plecat
curajeze şi în viitor, în ve
Giovanni Econe şi guvernu
Acum
că
poate
derea unei cunoaşteri reci tură cu aceasta, ele au exa lui italian pentru primirea spre Topliţa. Mai pe drum. mal nităţii va analiza conducerea u-
temeinic
mai
minat desfăşurarea negocie prin şanţ au ajuns de bine de
proce tot mai aprofundate a rilor în curs în cadrul Co călduroasă care i-a fost re rău în apropierea comunei Topli cui să dea pe timpul practicii
pe elevi.
(Urmare din pag. 1) Cornel Burtică, Mihai Dalea, rim al Italiei la Bucureşti, valorilor culturale, pe baza mitetului de Dezarmare de zervată pretutindeni în tim ţa cînd şoferul Munteanu Arse-
nie, care sc afla la volan, a pier
Aurel Duca, Ion Ioniţă, Va- şefii misiunilor diplomatice legăturilor tradiţionale de Ia Geneva. pul vizitei în Italia. dut controlul autovehiculului, ATENTIE LA DRUMURILE
Ccrna.
întîmpinaţi cu multă căldură sile Patilineţ, Ştefan Andrei, acreditaţi în ţara noastră. prietenie şi a afinităţilor de Totodată, cele două Părţi Preşedintele Consiliului de răsturnîndu-se a în pîrîul urmare LATERALE
ca
avut
Accidentul
de tovarăşii Ion Ghieorghe cu soţiile. Miile de bucureşteni pre limbă şi civilizaţie au evidenţiat importanţa sta Stat al Republicii Socialiste moartea unuia dintre cei ce se Semnalizarea rutieră prin in
Maurer, Emil Bodnaraş, Ma Erau prezenţi membri ai zenţi au făcut conducătorului In acest context, Părţile tornicirii unor relaţii dc bu Româţiia, Nicoiae Ceauşescu, aflau în cabina autobasculantei, dicatoare dc circulaţie are un
nea Mănescu, Paul Nicules- C.C. al ¡P.C.R., ai Consiliului iubit al poporului nostru o au exprimat satisfacţia faţă nă vecinătate în Balcani şi şi tovarăşa Elena Ceauşescu rănirea gravă a altuia ce fusese rol deosebit în asigurarea sigu
transportat
avarie
în
benă
şl
cu-Mizil, Gheorghe Pană, de Stat şi ai guvernului, caldă primire, salutîndu-1 cu de activitatea fructuoasă stabilirii unui climat de pace au invitat pe preşedintele rea autovehiculului. ranţei circulaţiei. Un accent deo
sebit s-a pus in ultimul timp pe
Gheorghe Rădulescu, Virgil conducători ai instituţiilor însufleţire. desfăşurată de Biblioteca ro şi cooperare în zona Medito- Republicii Italiene, Giovanni Speriat de... starea în care se reglementarea priorităţii în inter
şi
Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim centrale şi organizaţiilor ob Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu mână din Roma şi do Bi ranei în vederea promovării Leone, şi pe doamna Vitto- afla şoferul consecinţele nesocotinţei secţii. montîndu-sc in acest sens
lui.
Munteanu
Arsenie
a
Berghianu, Gheorghe Cioară, şteşti, personalităţi ale vieţii a răspuns cu prietenie căl blioteca italiană din Bucu destinderii şi securităţii în ria Leone, să facă o vizită părăsit locul accidentului fugind indicatoare ce cedează trecerea,
pierderea acesteia, după caz. In
Florian Dănălache. Emil noastre ştiinţifice, cultural-e duroasei manifestaţii a cetă reşti. Europa. oficială în România. în pădure. tersecţiile drumurilor publice
Orăgănescu, Jarvos Faaekas, şi artistice, generali, ziarişti. ţenilor Capitalei, s-a întreţi Cele două Părţi s-au de Părţile au exprimat hotă Credem că fiecare îşi pune în sînt, in majoritate, semnalizate
nut cordial cu persoanele o- Invitaţia a fost acceptată trebarea : Cum sc pot petrece corespunzător, în judeţul nostru,
Petre Lupu, Dumitru Popes- Au fost, de asemenea, de ficiale venite în întîmpinarea clarat gata să favoriz.cze rîrea lor de a acţiona, in cu plăcere. Data vizitei ur aslfel dc fapte grave în incinta dar mai sînt destul de multe
garaj
Aceeaşi
cu, Gheorghe Stoica, Ştefan faţă Maurizio Battaglini, în sa. contactele între organizaţiile continuare, pentru accentua mează să fie stabilită pe cale unui adresat-o 7 conducerii întrebare drumuri laterale nu ale au arterelor
care
montate
principale
tehnice
am
Voitec, Constantin ¡Băbălău, sărcinat cu afaceri ad-inte- (Agerpres) de tineret şl alte organiza rea cursului nou, pozitiv, ca- diplomatică. a E. M. Teliuc şi atunci cînd indicatoare ce cedează trecerea,
un alt accident de aceeaşi natu
ră poate a fost generat de un ori oprire la intersecţie. In gene
Acestea
sînt
folosite
şofer al aceleiaşi unităţi. ral dc unităţile agricole (C.A.P.
Solicităm un răspuns din par şi I.A.S.) ori de diferite între
tea C. M. Deva şl în acelaşi prinderi. Serviciul circulaţie des
timp măsuri corespunzătoare.
făşoară în prezent o amplă acti
pnsarnaEraşşjre«wsuss
l
vitate de depistare a lor. dispu-
intolui Csnsiliului BREVIAR INTERNATIONAL * telegrame »note * informaţii» nînd semnalizarea corespunzătoa
CU TAXAREA DE-A V-ATI-AS-
re a acestora de către cei care
CUNSELEA
ie folosesc, altfel riscă să fie
desfiinţate.
Sarcinile şefului dc coloană cu
île Miniştri ai Italiei asigurării legalităţii transporturi Ia asigurarea deplină a unei cir
contribuie
Se
măsura
înţelege,
prind şi pe aceea a verificării şl
De
lor. Să nu se aplice aceasta şi la culaţii fluente ia intersecţii. care
conducerea
unităţilor
aceea,
Manifestări consacrate aniversării ţiniene s-au întrunit, simbătă, un astfel dc şef, de la coloana folosesc astfel de drumuri să
U.M.T.F. Pui ?
ROMA 26 — Corespondentul destindere, aflat astăzi In pli ■ in prezenţa premierului Amin Mai zilele trecute a fost depis procedeze la semnalizarea lor
imediată.
Agerpres, Radu Bogdan, trans nă evoluţie. Documentele sem Hafez, pentru a discuta acţiu tat dc un echipaj al circulaţiei
cu o parte din coloana de auto-
mite: Preşedintele Consiliului nate cu prilejul vizite! şi, în a 125 de ani de la Revoluţia nile întreprinse pină in pre vehicufe... la domiciliul său. Sc Serviciul de circulaţie
de Miniştri ai Italiei, Giulio deosebi, Declaraţia Solemnă zent în vederea aplicării re numeşte Balica Voina şi îşi face din cadrul Inspectoratului
omul casă in Haţeg, astfel că a
Andreotti, a făcut corespon Comună reafirmă aceasta In centului acord încheiat între judeţean de interne
PARIS. — La Paris a luat
dentului Agerpres la Roma ur mod clar, precum şi hotărîrea din 1848 in Ţările Române fiinţă Societatea mixtă româ- cele două părţi — anunţă a-
genţia United Press Internatio
mătoarea declaraţie: „Sintem noastră de continuă apropiere no-franceză „Romaltex”, care nal, citind un comunicat al
foarte mulţumiţi de rezultate şl înţelegere. NEW YORK 26 (Agerpres). Postul de Radio „Wnyc" din are ca obiectiv promovarea guvernului de la Beirut. S-a
le vizitei pe care a efectuat-o In încheiere doresc să vă La New York a avut loc un New York a prezentat o emi exporturilor industriei uşoare convenit ca părţile să se în
româneşti în Franţa şi pe ter
în Italia preşedintele Consiliu spun că organizarea acestei simpozion consacrat aniversă siune de o jumătate de oră de ţe pieţe, precum şi cooperarea trunească periodic, pentru a
rii a 125 de ani de la Revolu examina problemele care apar
lui do Stat al Republicii Socia vizite a constituit pentru noi ţia din 1848 în Ţările Române. dicată simpozionului amintit. intre industriile bunurilor de pe parcurs şi pentru a elabo
liste România, Nicoiae nu numai o mare plăcere, dar Cu acest prilej, au fost pre larg consum dintre cele două ra soluţiile adecvate — men
Ceauşescu. Cred că nu greşesc şi o sarcină dintre cşle mai zentate comunicări ale specia ţări. ţionează comunicatul.
deloc că această primă vizită uşoare şi aceasta deoarece pre liştilor români şi americani, MONTEVIDEO 26 (Ager BANGUI. — In numele gu BUENOS AIRES. — In cursul
ascultate cu deosebit interes pres). — La Ambasada vernului român, ambasadorul
a unui $cf de stat român pe şedintele Nicoiae Ceauşescu României din Montevideo a zilei de vineri, Hector Campo-
de un numeros public, alcătuit Republicii Socialiste România ra, noul preşedinte al Argen
meleagurile ţării noastre re-' este o personalitate politică din profesori şi studenţi de la avut loc o manifestare con la Bangui, Gheorghe Popes- tinei, recent instalat, a numit
sacrată aniversării a 125 de
prezintă un moment deosebit foarle cunoscută şi deosebit universităţile new-yorkeze şi ani de la Revoluţia din 1848. cu, a donat guvernului centra- pe generalul Jorge P.aul Car-
de important pentru dezvolta de apreciată de întregul popor din alte oraşe americane. Au participat reprezentanţi frican medicamente, instru cagno, fost comandant al re
rea continuă a tradiţionale italian. Sînt convins că acest Atlt comunicările, cit şi dis al vieţii culturale şi artisti mente chirurgicale şi echipa giunii ’militare Bahia Blanca,
ment sanitar.
lor noastre relaţii, în cele mai lucru l-a putut constata şi cuţiile care au urmat au scos ce, membri ai coloniei ro în funcţia de comandant-şef
în evidentă importanta acţiu La ceremonie a asistat pre al forţelor armate terestre ar-
diverse domenii, şi, în acelaşi conducătorul statului român, în nilor revoluţionare româneşti mâne din Uruguay. şedintele Republicii Africa gentiniene. Cu acelaşi prilej,
Despre Revoluţia din 1848,
timp, ne va permite să inten urma manifestărilor de aleasă in istoria Europei la mijlocul precum şi despre realizările Centrală, general de armată amiralul Carlos Alvarez a fost
sificăm conlucrarea noastră pe prietenie şi caldă simpatie cu secolului trecut, precum şi fap României socialiste a vorbit Jean Bedel Bokassa. desemnat comandant-şef al
planul acţiunilor politice inter care a fost înconjurat pretu tul că idealurile generaţiei de ambasadorul Valeriu Pop. A- BEIRUT. — Reprezentanţi ai marinei, iar generalul Hector
naţionale, contribuind astfel la tindeni unde s-a aflat pe pă- la 1848 s-au împlinit in anii sistenţa â urmărit, apoi, fil comandamentului armatei li Fautario — comandant-şef al
impulsionarea procesului de mîntul Italiei“. României socialiste. me documentare. baneze şi ai rezistenţei paies- forţelor aeriene. Un joc periculos
Redacţia şi administraţia darului: Deva. str. Dr. Petru Qrozs, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului). 12138 (social-audienţe-scrisori). 12817 (cultură-sport) _ Tiparul 1. P. Deva.