Page 93 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 93
Proletari din toate ţările, unitl-va 1 Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOtAE CEAUŞTSCU,
va face o vizită oficială
in Republica Federală Germania
La invitaţia preşedintelui Socialiste România, Nicolae
federal al Republicii Federa Ceauşescu, va face, împreună
le Germania, dr. Gustav W. eu tovarăşa Elena Ceauşescu,
Heinemann, şi a doamnei Hei o vizită oficială în Republica
nemann, preşedintele Consi Federală Germania între 26
liului de Stat al Republicii şi 29 Iunie 1973.
Şedinţa Biroului
ANUL XXV Nr. 5 717 MARTI 29 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI
executiv al Consiliului
-
judeţean al Frontului
: .. ■ ’
mm mmIn marea inti ecere în cinstea zilei de 23 August j öBiiy Unităţii Socialiste
îdlîi!« èïtegrai I 2Z m.% k tm! Ieri a avut loc la Deva şe
dinţa Biroului executiv al
Consiliului judeţean al Fron
tului Unităţii Socialiste.
Bjroul
Succese de seamă informările executiv a ascultat
prezentate
cu
Deviza fiecărui colectiv de muncă: privire la activitatea desfă
şurată de consiliile judeţene Vie acţiune
in cronica ‘întrecerii
MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL ale oamenilor muncii de na de educare,
ţionalitate
şi
ger
maghiară
în
domeniul
mană
educaţiei,
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE a examinat şi a stabilit noi autentică
socialiste
sarcini
îmbunătăţi
pentru
controlului
rea
continuă
obştesc. In şedinţa de ieri a
iinfflHBWn*r SMHMIII biroului executiv au fost, de intilnire cu istoria
1400 tone oţel asemenea, adoptate măsuri
pentru impulsionarea activi
comisiilor
Cum sînt utilizate capacităţile peste plan tăţii cunoştinţelor de răspindire a tineretului
ştiinţifice
a
de
Dflrmitorul „R-38“ pe lingă consiliile judeţean,
Organizîndu-şl judicios municipale, orăşeneşti şi co In ciuda condiţiilor atmos
sculăriei la I. C. Orăştie In una din nopţile tre activitatea, printr-o încăr munale ale Frontului Unită ferice neprielnice, a norilor
cute, Petru Nuţu, şef de care optimă a cuptoarelor, ţii Socialiste, şi a fost apro mereu ameninţători, mii de
brigadă în hala de pregă colectivul de oţelarl clin bată organizarea unor întil- tineri din judeţul nostru şi din
tire a producţiei de la o- cadrul secţiei O.S.M. I a niri de lucru cu deputaţii cele vecine au sosit încă din
DISPONIBILITĂŢI EXISTA, DAR intrigat de faptul că loco C.S. Hunedoara a obţinut Consiliului popular judeţean primele ore ale dimineţii io
a
C.S.H.,
ţelăria
electrică
circa 1 400 tone oţel pes
Costeşti, pentru a lua parte la
motiva R-38, pentru trans te plan — In condiţiile privind munca desfăşurată cea de-a V-a ediţie a „întil-
de aceştia în cadrul circum
UNELE NEAJUNSURI portul uzinal, nu mai so realizării indicatorului de scripţiilor electorale respec nirii tineretului cu istoria".
proporţie
in
productivitate
sea cu vagoanele trase pe
Ploaia, care a căzut în tot
linia nr. 6 de la laminorul de 101,1 la sută. Pe baza tive, precum şi unele acţiuni cursul nopţii de simbătă spre
cultural-artistice
şi
sportive
deziderate,
ÎMPIEDICĂ FRUCTIFICAREA de 800 mm, s-a deplasat la aceloraşi secţiei a Ii-a furna- Pricepere, dăruire, conştiinciozitate în muncă — iată calităţile destinate Fondului Solidari duminică, a determinat orga
locul cu pricina. Nu de al
din
liştii
ta, dar prin această întîr- combinat şi-au depăşit tlmplarulul şlefuitor Nicolae Gros, de la Fabrica de industrie locală tăţii Internaţionale. nizatorii la unele modificări
in programul festivalului, mo
Intensificarea procesului de diversificare a produse ziere era pusă ia pericol sarcinile de plan cu aproa Haţeg, evidenţiat în producţie de la începutul acestui an. dificări care au redus din
lor din mase plastice la întreprindere« chimică Orăţ- însăşi soarta producţiei din pe 4 000 tone fontă. Pro amploarea manifestării.
tie, introducerea $i extinderea unor tehnologii mo acel schimb. ductivitatea muncii a cres Pentru cei care au fost pre
derne a impus şi impune creşterea continuă atît sub as La faţa locului mare i-a cut cu 1,18 la sută, iar zenţi aici şi în ceilalţi ani, o
pect cantitativ, cît mai ales calitativ, a S.D.V.-urilor, în ge fost mirarea clnd i-a văzut economiile realizate de »CAM« li REVII SARCINI surpriză plăcută a constituit-o
neral, ridicarea durabilităţii şi siguranţei lor în exploatare. pe respectivii mecanici fumalişti se ridică la va descoperirea unor construcţii
Această acţiune ar fi trebuit orientată spre o ereşter« a dormind în locomotivă de loarea de aproape 4 mili noi ridicate în poiană : o
producţiei în propria sculări«, scurtarea ciclului de fabri mai bine de două ore. A oane lei. „Cît mai mult „poartă dacică", o „columnă
caţie, sporirea durabilităţii, paralel cu »căderea costurilor fost necesară intervenţia metal, patriei!“ — deviză a Iui Troian“ în miniatu
impiegatului de mişcare de mare prestigiu ce că
de fabricaţie. pentru ca personalul de lăuzeşte întreaga activita mii in m m m ră, precum şi noua scenă
Dar, să ne referim mai lntfi la modul cum sînt folosi „bord" să fie deşteptat. te a siderurgiştilor hune- din beton, cu largă deschide
te maşinile şi utilajele din cadrul întreprinderii, cu menţio Măsurile care au fost luate doreni, este îmbogăţită cu re, aptă de a cuprinde mari
narea că majoritatea deservesc secţia sculărie. Din datele în acest caz credem că sînt semnificaţii materiale noi ansambluri artistice.
furnizate de tehnicianul Pompiliu Pop, din cadrul serviciu pe măsura celor 3 ore de pe care oamenii s-au an PMEHEl« RIDICATE DE PRODUCŢIE Pe această scenă au evolu
lui mecanic, indicele de utilizare a fondului de timp maxim staţionare nejustificată de gajat să le obţină, în pro at, de altfel, şi cîteva echipe
disponibil nu a fost realizat decit în proporţie de 68,5 la personalul de pe R-38. porţii cît mai înalte, în artistice, căluşari, interpreţi
sută In primul trimestru şi de numai 66 la sută în luna cinstea zilei de 23 August vocali şi de obiceiuri folclori
aprilie. Cele mai slabe realizări s-au înregistrat la_ maşinile — sărbătoare scumpă în BRINCOVEANU POGEA ce hunedorene (Ludeştii de
de rectificat, la care în luna aprilie indicele este îndeplinit tregului popor. preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Jos, Almaş-Sălişte, Costeşti),
doar în procent de 64 la sută, la maşinile de rectificat ex precum şi cunoscutul ansam
terior acest indicator fiind realizat doar în proporţie de 36 Şfargefi praful blu folcloric al Comitetului ju
la sută. Situaţii similare se întîlnesc şi la maşinile de gău Pe baza măreţului program Drept urmare, o întreprinde şi tehnicienilor, au efectuat, deţean Bihor al U.T.C. De la
rit prin coordonate, freze universale şi verticale, strunguri nepăsării 1 de dezvoltare şi perfecţiona re din fiecare- ramură a fost la C.S.H., I.C.S.H., I.T.A. Hu Tirnăviţa, meşterii olari au
paralele. Galerii re a întregii activităţi econo- promotoarea unei întreceri nedoara, mina Teliuc, E.M. adus la Costeşti frumoasele
Nu se stă mai bine în primul trimestru nici în ce pri Mina Dilja dispune, mico-sociale adoptat de Con de anvergură la care partici Ghelar analize pe locuri de lor produse de ceramică şi o-
veşte coeficientul de schimburi, acesta atingînd doar 1,68 printre altele, de unele u- pregătite gresul al X-lea şi Conferin pă toate celelalte întreprin muncă privind posibilitatea biecte de artizanat.
tilaje în valoare de aproa
pe întreaga sculărie. ţa Naţională ale partidului, deri cu acelaşi specific din de folosire la capacitatea ma După-amiază, în „tabăra
— Se simt«, în primul rînd, lipsa forţei de muncă cali pe 100 000 Iei care, deşi pentru sindicatelor le revin sarcini judeţ şi care cunoaşte în a- ximă a utilajelor şi agrega artiştilor" a avut loc festivita
ficate — ne spunea tehnicianul Nicolae Hanciu. Dar, pe slnt achiziţionate de prin sporite în mobilizarea colec ceastă perioadă o vie desfă telor, creşterea indicilor de tea decernării premiilor la
de altă parte, în unele cazuri numărul destul de mare de anul 1970, stau în magazie tivelor de oameni ai muncii şurare. Iniţiatoarele întrece utilizare a acestora. S-a ur festivalul-concurs de muzică
ore de întreruperi accidentale la unele grupe de maşini se şi nici nu au vreo şansă exploatare •la îndeplinirea sarcinilor de rii sînt mina Deva, I.A.S. mărit, de exemplu, la Ter populară „Voci tinere" şi a
datoreşte şi slabei întreţineri a acestora, reparaţiile capi să fie folosite. producţie şi a angajamente Mintia, S.M.A. şi staţia C.F.R. mocentrala Mintia, I.V. Că- trofeului „Costeşti 1973". Un
Este vorba de un screper
tale fiind de proastă calitate. în valoare de 19 396 lei, lor asumate în întrecerea so Simeria, I.M.C. Bîrcea, F.I.L. lan, I.C.S.H., mina Teliuc, număr de 15 solişti (dlntr-un
Da recrutarea forţei de muncă calificate, din clte am căruia i-a dispărut moto De la Începutul acestui cialistă, pentru realizarea Orăştie ş.a. S-a urmărit ca I.C. Orăştie ca pentru fieca total de 54, reprezentind a-
rea
înţeles, în ultimul timp s-au făcut progrese vizibile. In sec rul, o colivie tot în valoa an, hotărîtor pentru înainte cincinalului înainte de ter celelalte unităţi să răspundă re utilaj să se întocmească proape toate judeţele ţării)
cincinalului
lizarea
ţie se întîlnesc numeroşi tineri care se califică alături de re de 19 000 lei, trei vase de termen, colectivul sec men. Pornind de aici, orga Ia aceste chemări cu angaja grafice de întreţinere şi re au fost răsplătiţi pentru talen
muncitorii cu experienţă. Ar mai trebui căutate cîteva căi de condens în valoare to torului de pregătiri de la nele şi organizaţiile sindica mente îmbunătăţite. paraţii cu termene şi respon tul şi interpretarea lor deose
E. M. Ţebea a realizat pe
de stimulare şi cointeresare a muncitorilor nou angajaţi — tală de 23 085 lei, 12 opri ste prevederile planului le din judeţ s-au străduit ne In scopul cunoaşterii cifre sabilităţi. bită.
în funcţie de aptitudini şi grad de îndemînare — să nu tori pentru vagoneţi la un circa 300 ml galerii. Luna contenit pentru a-şi amplifi lor de plan şi a angajamen Sindicatele au participat e- Grupuri de tineri temerari,
existe o diferenţiere Intre retribuirea sculierilor şi celelalte preţ pe bucată de 12 000 mal va fl încheiată cu o ca aportul creator în această telor de către fiecare salari fectiv la lansarea unor iniţi
depăşire estimată la 30 ml
categorii de muncitori din alte compartimente. lei efcc. galerii. Brigăzile conduse principală direcţie, au ajutat at, organele şi organizaţiile ative şi mai ales la generali C. DROZD
mai mult comitetele oameni
Altă problemă ar fi aceea legată de modul cum este Lunar, pentru ele se plă de Pavel Pascu, Tralan lor muncii, conducerile secţii de sindicat au pus în dezba zarea lor. Amintim cîteva
organizat fluxul tehnologic, Incepînd cu prelucrarea mate tesc amortismente în va Băjan şl Grlgore Franţuzu lor, sectoarelor, şantierelor, terea grupelor sindicale mă (Continuare In pag. a 3-a)
riei prime şi pînă la montaj. Că nu este totuna să primeşti loare de 10 543 lei. Din a- — slnt doar cîteva din loturilor în defalcarea şi dez surile ce se impun pentru re
în ultimă fază, unele repere, care nu pot fi asamblate din ceastă sumă, peste 6 000 lei cele care se situează In baterea obiectivelor şi anga alizarea obiectivelor, contri (Continuare in pag. a 2-a)
buind în felul acesta la cre
lipsa altora, aflate încă în maşină pentru prelucrare. De a- reprezintă amortismentele fruntea întrecerii mine jamentelor asumate în acest area premiselor pentru creş
pentru un transportor TR3, reşti Închinate măreţei an hotărîtor al cincinalului.
C. DUMITRU sărbători de la 23 August. terea rolului lor.
care nu se ştie din ce mo Au acţionat, de asemenea,
tiv« a fost adu« aici. pentru lansarea chemărilor la Tot In sprijinul producţiei,
(Continuar* In pag. e î-a)
întrecere Intre unităţi econo organele de sindicat, împre
mice şi formaţii de lucru. ună cu comisiile inginerilor
Duminică pe ogoarele judeţului
in pagina a III-a Din partea Comitetului Central
al Partidului Comunist Român,
Activitate intensă la executarea secretarilor a Consiliului de Stat
şi a Consiliului de Miniştri
lucrărilor agricole de sezon U.T.C. ale Republicii Socialiste România
ăranii cooperatori, meca- nor culturi — porumb — şi tarea lucrărilor agricole de In fiecare lună, se > j Í,
C orn tetul
îtorii şi lucrătorii din plantarea de legume — re sezon. cretarii orgânizaţiilor Central al Partidului Comunist Román, Consi
,S. au fost şi duminică coltarea de furaje. In toate Mecanizatorii — făcînd U.T.C. de pe raza ora liul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socia
zenţi pe ogoare, unde au unităţile agricole socialiste, din nou dovada hărniciei şi şului Orăştie se întîl liste România anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă
-at cu toate forţele la 5n- unde în urm« ploilor căzu a răspunderii în muncă — nesc in cadrul unei ac a academicianului Constantin Daicoviciu, membru al Consi
inerea culturilor, comba- au folosit timpul de lucru şi ţiuni de pregătire me liului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreşedinte
;a băltirilor, pregătirea te în ultimele zile terenul a maşinile In mod judicios, ' todică, utilă pentru mai al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.
inului, reînsămînţarea u- permis, s-a lucrat la execu- executind lucrări de pregă buna organizare a vie F,minent om de ştiinţă şi pedagog, academicianul Constan
tire a terenului pe o supra ţii de organizaţie. tin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate. desfăşurată
faţă de 150 ha şi de reîn- Cu prilejul ultimei de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament şi
Nici o palmă de sămînţare a unor terenuri cu întîlniri, cei prezenţi tului, şi-a pus întreaga sa rapacitate de muncă, energia şi cu
şi
românească,
pasiune
cultura
ştiinţa
învăţămîn-
dezvoltarea
pe
porumb
de
suprafaţă
o
au audiat o interesan
noştinţele în slujba cauzei propăşirii patriei, a triumfului so
50 ha. De asemenea, în co
privind
expunere
tă
operativele agricole de pro politica internă şi ex cialismului in România.
şi
întreprin
fermele
ducţie
pămînt necultivat derilor agricole de stat, s-au statului a nostru, prezen şi COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT
ternă
partidului
al
a!
mecanic
prăşit
de
culturile
pe o suprafaţă de 60 ha. tată de tovarăşul Ionel PARTIDULUI COMUNIST REPUBLICI! SOCIALISTE
n toate unităţile agricole ţate 115 ha, din care 35,5 cu Tot în această zi ţăranii co Codreanu, şeful cate ROMÂN ROMÂNIA
ialiste, în localităţi, se porumb pentru boabe, 78,5 ha operatori, mecanizatorii şi Comuniştii strungari Nicolae Oltean, şef de partidă, şi Zaha- drei de filozofie de Ia
făşoară — sub conducerea cu furaje. lucrătorii din I.A.S. au lucrat ria Călugăr din cadrul secţiei vagoane a I.M.M.R. Simeria, se Cabinetul judeţean de CONSILIUL DE MINIŞTRI
anelor şi organizaţiilor de Suprafeţele identificate şi la plantarea legumelor, re menţin de mult timp în rlndul fruntaşilor In muncă. Iată-i In partid.
fotografie, lucrlnd la presarea unei osii de vagon, operaţie care
■tid, consiliilor populare care urmează să fie arate şi coltarea furajelor şi comba cere multă îndemînare In execuţie. al
implă acţiune de identifi- Insăminţate diferă de la o terea băltirilor prin săparea Foto: VIRGIL ONOIU REPUBLICII SOCIALISTE
e a tuturor terenurilor ne- comună la alta, de la unita de şanţuri şi canale. ROMÂNIA
tivate, stabilindu-se ope- te la unitate. Dar toate la
iv măsuri pentru execu- un loc reprezintă mari su
ea lucrărilor de pregătire prafeţe de teren care, fiind
însămînţare a acestor te- puse în valoare, duc în mod 4 MILIOANE ECONOMII 60 de unităţi proprii ale. Iegll lor, de pe întreg cu rie de utilaje destinate luat, spre lauda lor, tineri VREMEA
judeţului.
luri cu porumb şi plante nemijlocit la obţinerea unor Direcţiei judeţene de poş prinsul după întreg Organi fermelor zootehnice. Intre care In majoritate au lu
tă şi telecomunicaţii, fac
tipicul
zată
acestea se află două tocă
La întreprindere a elec-
ajere. Acţionînd sub lo importante cantităţi de ce trocentrale Deva se află torii poştali şi difuzorii tradiţionalelor nedei ale tori combinate cu moară crat in schimburile de du- Pentru 24 ore
pă-amiază şl noaptea.
ca „Nici o palmă de pă- reale şi furaje. Aşa de exem In faza finală de experi voluntari, precum şi ale satelor hunedorene, sărbă şi nouă mori cu ciocăne
le, din care şapte slnt ac
nt să nu rămînă neculti- plu, la I.A.S. Simeria, Ha mentare inovaţia maistru unităţilor comerţului de toarea de duminică a pio o ţionate cu motor electric.
stat şi cooperatist un nu
plus
in
nierilor
aduce
uşor
Vreme
cu
:ă", organele locale de ţeg şi Mintia — în perime lui principal Ioan Jula, in măr de 323 496 de ziare şi bogăţie de jocuri distracti MICII CIOPLITORI cerul temporar instabilă Lo
noros
titulată : „Modificări In
•tid şi de stat desfăşoară trul construcţiilor şi livezilor sistemul de alimentare cu reviste. Din acestea peste ve, manifestări artistice şi cal averse de ploaie. Vint
îtnbogă-
susţinută activitate pentru de pomi — s-au identificat, aer a focarului cazanelor ( 378 000 sînt abonamente, cultural-sportive, prin ce ÎN CEL MAI ÎNDEPĂR La întreprinderea „Mar slab din nord-vest. Tem
ţindu-şl
iar 145 457 se vlnd cu bu
valoarea
în scopul reducerii exce
ierea în valoare a tutu- arat şi însămînţat 50 ha cu sului de aer“. Prin apli cata de către unităţile de rinţa adresată fiecărei TAT SAT AL COMUNEI mura“ Simeria se afîă in peraturile maxime vor li
cuprinse între 19 şl 21 de
practică,
100
prezent,
în
terenurilor necultivata, porumb furaje. In jurul fer carea acestei inovaţii, ce profil. şcoli de a participa cu un tineri ucenici veniţi de la grade, iar cele minime in
tfel, au fost identificate mei intercooperatiste pentru va avea loc peste cîteva grup folcloric specific zo • După cum ne relatează Tulcea şi peste 70 ucenici tre S şi 11 grade.
nei din care vine.
erite suprafeţe de tere- creşterea tineretului taurin zile, creşte randamentul INVITARE LA Restul surprizelor — pe directorul căminului cultu de la Vaşcău. Aceştia, îm
de funcţionare a cazane
preună cu cei 25 pe care
ri în jurul construcţiilor de la Zam s-au însăminţat lor şi, implicit, se reduce NEDEIA PIONIERILOR duminică ! ral din Răchitova, prof. întreprinderea slmerlană Pentru următoarele
briga
ităţilor agricole socialiste 2 ha cu porumb. In raza consumul de combustibil I.aurenţiu Herbelu, formaţia şi-i pregăteşte pentru pro două zile
şl
da
ştiinţifică
stat şi cooperatiste, a comunei Rapoltu Mare. Bă- convenţional-valoric cu UTILAJE NOI PENTRU de teatru din localitate cesul de producţie propriu,
peste 4 milioane lei a-
melor, la depozitele de cia şi Hărău, s-au identifi nual ! Duminică, 3 iunie 1973, s-au deplasat Ia Mestea ¡şi însuşesc de Ia vestiţii
ai
unităţii
fru
meşteri
căn,
îndepărtat
mai
cel
aje, capete de tarlale şi cat şi însămînţat cite 3 ha, parcul de agrement Chi- ZOOTEHNIE sat al comunei. Cu aceas moasa profesie de ciopli Vreme in uşoară amelio
zid din Hunedoara găzdu
cerul
imuri inutile. Toate aces- la Ilia 5, la Unirea 6. la INTR-O SINGURĂ ZI — ieşte o primă şi originală tă ocazie, membrii brigă tor în piatră. De pe a- rare, cu noros variabil,
temporar
după-a-
dalta
suprafeţe au fost arate, Hărău 7,5 ha, iar In raza o- 323 496 ZIARE Şl nedeie pionierească, orga In vederea mecanizării zii au răspuns Întrebărilor cum. sub marmura micilor miaza Vint slab din est.
cioplitori,
albă
preparare
agătite şi în mare parte şi raşului Orăştie o suprafaţă REVISTE nizată de micii purtători operaţiunilor de Întreprin adresate de cetăţeni. A îşi dezvăluie in complica Temperaturile minime vor
ai cravatelor roşii din mu
a
furajelor,
la
ămînţate. Pînă acum s-a de 5 ha. Asemenea suprafe In judeţul nostru se di nicipiu şi la care slnt In derea de aprovizionare nr. urmat spectacolul de tea te ornamente strălucirea fi cuprinse între 9 şi li
tru cu piesa „Vaccin con
grade iar cele maxime în
untificat o suprafaţă de 134 ţe — mai mari sau mai mici fuzează zilnic, prin cele vitaţi să participe toţi co- 20 Simeria au sosit o se tra lenei" in care au evo vlrstelor împietrite în ea ! tre 19 şi 23 de grade.
terenuri. Dintre acestea — au f,ist identificate în
fost pregătite şi însămîn- toate localităţile.