Page 94 - Drumul_socialismului_1973_05

mrnxmissBmssasss
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 717 « MARTI 29 MAI 1973
&ttag««Am»M;m»ir

ntr-una din nopţile la loc. Prin bărbăţia şi
trecute, datorită ploilor hărnicia care îi caracteri­
' torenţiale abundente zează, lucrătorii celor două
ce au căzui neîncetat în zona colective, în frunte cu con­ u
Haţegului, rîul Strei şi a- ducătorii lor, nu au părăsit
fluenţii săi au ieşit din albi i locurile afectate pînă nu au
revărsîndu-se peste holde refăcut stricăciunile, au în­
şi peste linia ferată pe ca­ lăturat un eventual pericol, Studiile meteorologice făcu­
re in localitatea Ciopeia, la au montat linia şi au re- Şase coşuri din Hunedoara Recent, edtlif oraşului, cu
km 33+260, au spălat-o pe rlat-o în perfectă stare cir­ nu mai scot decît fire subţiri grijă faţă de prezent şi viitor, te de institute specializate n-
o porţiune de 40 ml, dis- culaţiei feroviare. De re­ de fum şi muncitorii de la a- au luat măsuri pentru reface­ supra atmosferei Hunedoarei,
trugînd terasamentul. Şi la marcat că tot aceste colec­ glomerator nu mai ies dupS rea livezilor care cîndva erau construcţia „Statici pentru com­
km 55+930, In localitatea tive au asigurat şi trans- terminarea orelor de produc­ o sursă de sănătate prezentă baterea poluării“ terminata în
Crivadia, apele au tasat te­ bordarea călătorilor pe pu­ ţie roşii de sus pînă jos. pe „mesele“ tuturor. 1972, ne redau optimismul, o
renul de sub linia ferată ţinul timp cit trenul nu a Hunedoara a început ofen­ Pomii nu vor mai avea răni calitate funciară a naţiunii
Reorganizarea, In baza ganele sanitara, s-*u bucu­ De pe acum trebuie pre­ siva împotriva poluării şi In şl pe teritoriul Hunedoarei vor noastre şi credem că, într-un
Hotărtrii Comitetului Exe­ rat de apreciere din par­ văzute In bugetul pe anul 1975 cerul său va deveni din fi şi altfel de arbori, nu numai viitor nu prea îndepărtai, în­
seşi noxele chimice vor putea
cutiv al Comitetului Cen­ tea populaţiei. viitor sumele necesare do­ nou înalt şi albastru deasupra plopi şi alte esenţe ignobile fi captate, pentru că nici zona
tral al partidului, a actlvt- Trebuia să consemnăm tării posturilor şi echipelor capetelor locuitorilor săi, ca- cărora le prieşte bioxidul de
. tăţii de Cruce roşie a avut aici ajutorul nemijlocit pe sanitare In viitor. re-şi vor umple plămînil cu ae­ carbon. Dacă frunzişul a fost Buituri să nu mai fie contami­
ca rezultat o mai bună ac­ care l-au dat la reuşita u- PInă la 15 Iunie se desfă­ rul tare pe care-1 dă apropie­ pînă acum mai ales un filtru nată.
tivitate de educaţie sanita­ mor acţiuni de donare ono­ şoară concursul echipelor rea muntelui şl a pădurilor. pentru fum, din 1975 el va Pînă la sfîrşitu! anului 1973
ră de masă, un mai valo­ rifică de slnge conducerile sanitare. Scopul lui e de a Şi pînă acum s-a luptat îm­ transforma oraşul într-un vălătucii albi de fum ai loco­
ros ajutor acordat pe a- unor întreprinderi şl insti­ vedea cum slnt pregătite potriva poluării prin plantarea imens parc, cu alei înmi­ motivelor nu vor mai exista.
ceastă cale cadrelor medi­ tuţii. formaţiile pentru a acţiona. masivă care/ face ca primăva­ resmate de trandafiri şi su­ Locomotivele Diesel din com­
cale care veghează la sănă­ Un schimb de experienţă Dar nivelul de pregătire ra Hunedoara să fie cuprinsă bliniate de gard viu. Aces­ binatul siderurgic vor înlocui
tatea populaţiei judeţului. organizat recent la Deva atins In concurs trebuie de un incendiu verde ce o în­ ta este un aspect al viitoru­ în întregime toate locomotive­
Activitatea aceasta se între preşedinţi şi secretari menţinut prin exerciţii şi pe o porţiune de 25 ml. Cir­ putut trece. In această ac­ cinge de la un capăt la altul. lui oraş ce dă ţării cea mai le care se hrănesc cu cărbuni.
concretizează In cuprinde­ de comisii de Cruce roşie instruire teoretică tot tim­ culaţia de călători şl marfă ţiune de mare importanţă, mare valoare de producţie Aceasta este încă o măsură
rea In organizaţiile de Cru­ din judeţul nostru, la care pul anului. pe linia Simeria — Petro­ printre cei care au dat do­ pe cap de locuitor. luată pentru micşorarea poluă­
ce roşie a peste 95 000 de au participat şi conducăto- şani — Livezeni era ame­ vadă de multă bărbăţie, S-a depăşit faza constatări­ rii.
membri, In organizarea a In judeţul nostru s-a cris­ ninţată de o paralizare de hărnicie şi au fost model în | livrări către lor şl s-a trecut la măsuri şi In oraşul focului continuu
peste 2 800 posturi sanitare talizat experienţa bună în lungă durată. Aceasta nu executarea ordinelor se acţiuni. Am părăsit atitudinea atmosfera a fost supusă trata­
de prim ajutor la locul de ceea ce priveşte organiza­ s-a întîmplat Insă, pentru numără şi meseriaşii de contemplativă sau nostalgică mentului medical, pentru a se
muncă precum şi a 217 gru­ în activitatea rea donărilor onorifice de că oamenii care suprave­ cale Adam Reseghea, Dorin | diverşi beneficiari | după aerul pur de altădată, tre- proteja şi dezvolta toate re­
pe sanitare, In dotarea a- slnge. Rezultatele obţinute ghează linia ferată pe ast­ Jianu. Vistian Jlanu, Ioan cînd la o acţiune continuă, la sursele naturale.
cestora cu cele necesare la Simeria, la Brad, la Că- fel de timp au fost la post. Ungur, Cornel Bugan, şefii ; Secţia mecanică din ca- : o muncă asiduă pentru ridica­ VIOLETA O. MATEESCU
primelor intervenţii In caz organizaţiilor lan, dovedesc aceasta. Dar Comandamentul de inter­ de echipă Sălăgean Marcu, j drul Fabricii de industrie ; rea calităţii vieţii din punct arhitect şef al municipiului
de accident. Se mai concre­ din experienţa muncii a- venţii a constituit două co­ Vasile Poenar, Dumitru I locală Orăştle a livrat ; de vedere biologic şi spiritual. Hunedoara
tizează In recoltarea a pes­ cestor comisii trebuie să în­ lective unul la Ciopeia, Marin, Vaier Iacob, piche­ j diverşilor beneficiari în- j
te 7 700 prize de sînge pen­ de Cruce roşie veţe şi altele. De pildă, din condus de şeful secţiei L 5 rii Ion Băcanu, Matei Gîl- ; tr-o singură zi o produc- j
tru transfuzii de la donatori strădaniile depuse de comi­ Deva, ing, Diviu Corfaru, că, Ion Jude. Ion Zepa şl ; ţie în valoare d® peste i
onorifici al căror număr siile din Simeria beneficia­ iar altul la Crivadia, con­ alţii. ; 100 000 Iei. Este vorba, în j
se ridică la tot pe atîţla, în ză populaţia Devei. Ita Si­ dus de inginerul şef Ioan Cu eforturile depuse de I primul rind, de produse I Brigăzile de producţie
organizarea a 12 cursuri de ri ai altor comisii judeţe­ meria insă se ştie ce număr Herţa. Aceste colective de cele dbuă colective, linia j pentru C.S. Hunedoara, în i
surori de Cruce roşie, lntr-o ne, a scos în relief toate de flacoane de sînge tre­ lucrători de la întreţinere avariată pe ambele por­ i valoare de 58 000 lei şi j
asiduă propagandă In sco­ aceste roade ale muncii. buie recuperat de la sala­ şi-au mobilizat toate forţe­ ţiuni a fost pusă în scurt ; pentru F.I.L. Orăştle în ;
pul educaţiei sanitare de Dar, bazate pe experienţa riaţii fiecărei unităţi. Şi la le, au dus o luptă grea cu timp In circulaţie, astfel | valoare d® 48 000 lei. a ie tineretului să se
masă prin referate, confe­ acumulată, organizaţiile de acţiuni aduc o contribuţie apa, ploaia şi vlntul reu­ traficul feroviar de călători ; In zilele următoare de j
rinţe, caravane medicale. Cruce roşie din judeţul nos­ activă toate comisiile. Cu şind ca în scurt timp să şi marfă pe linia Simeria ; aici vor pleca spre diverşi j
Nu facem un bilanţ al re­ tru îşi pun acum problema atît mai mult au datoria descarce vagoane întregi cu — Petroşani — Livezeni in- I produse cu termen® de Ii- j manifeste mai activ
beneficiari din ţară alte ;
|
alizărilor organizaţiilor de cum trebuie muncit, ce tre­ patriotică de a organiza piatră spartă, piatră brută, trînd In desfăşurarea sa
Cruce roşie. De aceea ne-am buie făcut mai departe pen­ astfel de acţiuni comisiile şine şi traverse de beton normală cu mult înainte de | vrare în luna mai, astfel j
limitat la a puncta clteva tru a amplifica rezultatele din marile unităţi economi­ pentru construirea mai Intîi timpul prevăzut. i că acest obiectiv de mun- ;
dintre cele obţinute de la de care am vorbit. ce cum sînt C.S.H., exploa­ a digurilor In vederea : că va reuşi să realizeze ; viaţa întreprinderii
reorganizarea acestei activi­ Ce resorturi se poate tările miniere, I.T.A., şantie­ schimbării cursului apel şi CONSTANTIN AOANEI i înainte de termen sarcini- j
tăţi In judeţ. spune că nu au fost puse rele de construcţii pentru apoi montarea liniei ferate corespondent voluntar : Ie de plan pe primele 5 j
Am vrea să subliniem In­ încă In mişcare pentru ca ai căror salariaţi se consu­ | luni. j In primele patru luni ale prin încadrarea ucenicilor
să că înviorarea ei, rezul­ în activitatea sanitară des­ mă mult din rezerva de anului, planul producţiei la din anul III In schimbul
sînge a centrelor de recol­
tatele obţinute In educaţia făşurată prin organizaţiile tare. I.M. Hunedoara a fost în­ II. Tinerii strungari Ludo­
sanitară de masă au fost de Cruce roşie să se obţină deplinit In proporţie de vic Boca, Daniel Stopinea-
posibile printr-un efort rezultate mai bune ? Se vor încheia cursurile 104,5 la sută, iar al pro­ nu, Lucian Vlad, Aurel
unit. Organizaţiile de par­ Pornind de la raportul de surori de Cruce roşie. ducţiei marfă în proporţie Cristea, Aurel Vlaiconi, Ilie
tid de la toate nivelurile au actual dintre numărul de Dar cursantele nu trebuie de 104,0 la sută. In efortul Han, lăcătuşii Mihai Chiciu-
făcut din aceasta o preocu­ salariaţi dintr-o loialitate să intre in vacanţă totală general al salariaţilor, bri­ deanu, Damian Cuteanu,
pare pe agenda lor de lu­ şi numărul de membri ai Contribuţia lor calificată e găzile de tineret se dove­ Dionisie Socaci sînt numai
cru. Acţiunile organizate în organizaţiei, se observă că aşteptată de către comisiile desc colective omogene, ca­ cîţiva care caută să îmbine
colectivităţi s-au bucurat aici e nevoie de Îmbunătă­ de Cruce roşie In toate ac­ pabile să rezolve proble­ arta ■ meseriei cu dăruirea,
de sprijinul larg, de exem­ ţiri. Un bun exemplu oferă ţiunile din timpul verii. mele pe care le ridică pro­ cu efortul realizării şi de­
plul personal, cînd a fost oraşul Brad, unde numărul In şcoli vor trebui mai ducţia. Stabilindu-şi obiec­ păşirii obiectivelor propu­
cazul, al comuniştilor. de membri depăşeşte de bine organizate cursurile de tive proprii, integrate or­ se.
Organele sanitare din ju­ peste două ori pe cel al sa­ surori de Cruce roşie, ast­ ganic în preocupările co­ In ampla şi importanta
fel ca în cursuri să fie cu­
deţ, prin personalul medi- lariaţilor şi oraşul Simeria. prins un număr mult mai lectivelor de oamieni ai acţiune de educare a tine­
co-sanitar din circumscrip­ In celelalte municipii şi o- mare de eleve. muncii, aceste formaţii retului prin muncă şi pen­
ţii, policlinici, spitale, prin raşe însă disproporţia se răspund prompt întrecerii tru muncă, sarcină priori­
Direcţia sanitară judeţeană accentuează In defavoarea Am semnalat In aceste lansate de C.C. al U.T.C. — tară, comitetul U.T.C. nu
şi Inspectoratul sanitar ju­ cuprinderii în organizaţie a rînduri clteva din „resortu­ „Tineretul, factor activ In trebuie să se limiteze doar
deţean au dat organizaţii­ salariaţilor, ajungînd ca în rile" care trebuie mai activ îndeplinirea cincinalului îna­ la antrenarea tinerilor la
lor de Cruce roşie sprijin oraşul Uricani doar 7 la su­ şi diferenţiat manevrate inte de termen“. Astfel, o- realizarea exemplară a sar­
1
complex, concret şi compe­ tă din populaţia salariată spre a obţine In munca de biective ca : depăşirea pla­ cinilor de plan. Pe bună
tent. Dealtfel multe dintre să fie cuprinsă în organiza­ Cruce roşie rezultate şi mai nului anual de producţie, dreptate şeful de brigadă
aceste cadre fac parte din ţiile de Cruce roşie. bune. Mai există şi altele realizarea unor însemnate Vasile Carp îşi exprima re­
comisiile de Cruce roşie, Am spus că în întreprin­ care trebuie activate, de la economii prin reducerea nu­ gretul că „minerii nu vor
ele desfăşurînd pe această deri şi instituţii funcţionea­ caz la caz. Important este mărului de vagonete rebu­ să se limiteze doar la a
cale o largă activitate ob­ ză un mare număr de pos­ ca o parte cit mai mare din tíate pentru steril vizibil, scoate la lumină minereul
ştească. turi şi echipe sanitare de populaţia judeţului să înţe­ a consumului de lemn şi de fier, dolomita, talcul ci
leagă că activitatea de Cru­
Comitetele pentru cultură prim ajutor. In dotarea şi exploziv, propuse de tineri vor să ştie ce se întîmplă
şi educaţie socialistă au In instruirea acestora trebuie ce roşie, cu tot ceea ce cu­ şi aprobate de adunările u- mai departe cu ele, cum se
programul lor educaţional făcute reîmprospătări. Se prinde ea, se desfăşoară In teciştilor au fost afişate la prelucrează, la ce folosesc“.
complexe acţiuni care vizea­ apropie sezonul estival. interesul nostru, că trebuie fiecare loc de muncă cu Interlocutorul nostru a-
ză educaţia sanitară de ma­ Trebuie verificate posturile s-o sprijinim cu toţii spre cifre concrete pentru a fi vansa propunerea, In felul
Comunistul Glicorghe Braşovean (al doilea din stingă), şef de brigadă Ia E. M. Ghelar, se
să. Aceste acţiuni, rod al de pe traseele turistice, in­ consultă înainte de a Intra în şut cu o parte din cei 18 ortaci cu care lucrează. De curînd, el mai uşor urmărite şi fina­ acesta să se organizeze un
colaborării lor cu organiza­ struite echipele care acţio­ a fi, în final, cu toţii bene­ au primit o nouă. maşină de încărcat pe care se străduiesc s-o utilizeze cu maximum de randa­ lizate. schimb de experienţă între
ţiile de Cruce roşie şi or­ nează pe aceste trasee. ficiarii ei. ment. tinerii mineri cu tinerii de
Brigăzile de tineret con­
duse de Constantin Trifan, la uzina de preparare şi
Teodor Blaga, Marin Săvu- C.S.H. pentru a vedea pe
<...........................*......................... ! /....... ...... ..................................... lescu, loan Scînteie, Gheor- viu In ce se transformă
I Dezbateri cu un ! Nu ştiu dacă cumva există ţinerea şi apărarea acestui ţinute şi marcate, unii le tra­ să spunem că unii rup în mod ilor depuse 7 Noi credem că ghe Horbut şi-au propus să munca lor de zi cu zi. de
numărului
Reducerea
printre locuitorii municipiului monument. versează din vîrf şi pînă jos, cu totul necivilizal liliacul şi în Deva sînt multe organiza­ depăşească planul anual de absenţe nemotivate, care se
producţie cu 2 750 tone mi­
I bogat conţinut j Deva cineva care să fi rezis­ Chiar panourile la care aducînd prejudicii florei şi culegînd flori de tei şi sal- ţii capabile de a-şi asuma a- nereu de fier. Primele pa­ menţine ridicat, a fluctua­
tat ispitei de a nu urca mă­ ne-am referit mai sus sînt dînd un aspect urît peisaju­ cîm distrug copaci întregi. semenea sarcini. Poate n-ar tru luni le-au adus satisfac­ ţiei tinerilor, întărirea dis­
| educativ j car o singură dată pe Cetate. puţine şi învechite, Incît cu lui prin crearea a o mulţi­ Cu ani în urmă dealul ce­ fi rău să se facă şi o progra­ ţia depăşirii obiectivului ciplinei în producţie şi or­
Şi e de necrezut ca, devean greu mai descifrezi pe unele me de poteci, care apoi, da­ tăţii era luat sub patronajul mare a lor pe luna, să se or­ propus cu 1 061 tone. ganizarea mai judicioasă a
I Consiliul municipal De- j fiind să nu cunoască cîteva ganizeze o întrecere. Pînă a- locurilor de muncă trebuie
I va al Frontului Unităţii ; date din trecutul istoric al a- tunoi, însă, e necesar ca or­ „Nu este numai meritul să constituie, de asemenea,
; Socialiste a organizat o ; cesteia. Aşa cum fiecare oraş ganele locale să la grabnice nostru că am obţinut aces­ o preocupare de seamă a
consfătuire, cu responsabi- I îşi are o „etichetă“ după ca­ Apărarea valorilor peisagistice de pe Cetatea Devei măsuri pentru a preîntîmpi- te rezultate, remarca Con­ tuturor organizaţiilor U.T.C.
Iii şi membrii echipelor de j re-1 recunoşti şi din des­ na şi a lichida orice acţiuni stantin Trifan. Munca în Pornind de la această idee,
control obştesc, pe tema i I criere şi din fotografie, aşa contrare legilor de apărare a subteran este de aşa natu­ este necesar să arătăm că
„Rolul echipelor de con- i are şi Deva „eticheta“ sa — monumentelor naturii şl Is­ ră Incit presupune o mai în cadrul întreprinderii
troi obştesc şl contribuţia I cetatea. 1 3 initiativă f irea tiscr aibândouată. Í le t *p 1 torice. strînsă colaborare cu cei­ ponderea tineretului anga­
; acestora ia îmbunătăţirea j E greu de crezut că orici­ i Deoarece s-a observat că lalţi tineri din întreprinde­ jat direct în producţia do
j activităţii de deservire a ; ne vizitează oraşul să nu-ţi cele mai mari daune le săvîr- re. Dar şi o serie de iniţia­ bază este mare. Pe lîngă
; populaţiei”. j vorbească şi de panorama şesc tinerii, şcoala şi organi­ tive ca : Nici un abataj cu tinerii muncitori, există în­
I Astăzi este, de aseme- j lui, admirată de sus, de pe zaţiile de tineret (U.T.G. — maşină de încărcat — sub să cadre tehnico-inginereşti
: nea, programată o dezba- j zidurile seculare ale cetăţii. ce vor să spună. In luptă cu torită torenţilor, devin ade­ unor organizaţii ’ de tineret. pionieri) au obligaţia de a randamentul de 6 tone pe tot tinere, dar antrenate
ţ: ; tere de caz la S.U.T. D®- ■ De cum dat să urci treptele intemperiile ele au căzut vărate viroage ce spală pînă Se făcea o v'e propagandă face tot ce e necesar şi post", „Brigada noastră in­ slab la viaţa de organiza­
■ ; va: „Etica muncii şi corn- ! la prima alee, un panou îţi pradă şi unor zgîrîieturi fă­ la rocă pămîntul. educativ-turistică, îţi era mai posibil ca să se înţeleagă tervine" (fiind dotată cu ţie, la munca de educaţie.
j portării la locul de mun- ; destălnule cîteva date din cute de unii care încă mai Un alt aspect neplăcut e mare dragul de-a face o plim­ de către toţi că orice mo­ sculele necesare pentru re­ Intervenţia oportună a
I că", cu participarea unor ; trecutul acestei mărturii is­ au nevoie de supraveghere şi faptul că se circulă pe alei bare pe alei. De ce s-a aban­ nument e un bun al tutu­ medierea unor defecţiuni la tuturor acestor factori tre­
i jurişti. I torice. Şi dacă importanta sa îndrumare. E dureros că mai cu turisme, motociclete, pro­ donat o atare iniţiativă ? Cre­ ror, el trebuie îngrijit şi maşinile de încărcat) au buie să se facă mai mult
j Avînd un program trl- j sînt dintre aceia care nu pot ducând zgomote şi poluând dem că ar fi o mîndrie pen­ apărat pentru a-1 lăsa ne­ contribuit la obţinerea a- simţită. In această perioa­
mestrial de activităţi, co- ; istorică şl peisagistică este face deosebire între bine şi aerul, lovind astfel în liniş­ tru orice organizaţie U.T.C. vătămat şi generaţiilor vi­ oestor rezultate“. dă. I.M. Hunedoara întîm-
i mitetul municipal de par- ; cunoscută şi oarecum popu­ rău. Altfel cum se explică că tea celor ce-o caută aci. A- de a-şi asuma o astfel de itoare. Secţia de tineret din ca­ pină greutăţi In realizarea
1 tld, organizaţiile de masă, I larizată, am vrea să atragem pe exemplare rare de arbori poi, de cum înfloreşte lilia­ sarcină. Care tînăr în floa­ E o problemă de etică, de drul atelierului mecanic planului de producţie. In
, obşteşti şl profesionale a- I otentia asupra unul aspect se scrijelesc nume, date, ini­ cul, şalcîmul, teiul şi pînă se rea vîrstei nu iubeşte florile, conştiinţă. E apoi mîndria şi-a propus obiective mobi­ efortul fomun al celorlalţi
I sigură, cu continuitate, o j care în ultimul timp a fost ţiale etc. ? Cum se explică coc coarnele, cetatea devine frumosul ? Şi cine nu se sim­ noastră de a ne prezenta vi­ lizatoare : depăşirea planu­ tineri, aportul tineretului la
| seamă de acţiuni utile, cu ; faptul că deşi sînt alei şi pentru unii o sursă de apro­ te mîndru şi bucuros cînd îşi zitatorilor ca buni gospodari. lui anual de producţie cu lichidarea rămînerilor în
n
j un bogat fond educativ. I eglijat: gospodărirea, între­ încă suficiente şi bine între­ vizionare. E trist, dar trebuie vede singur roadele strădani­ GEORGE BOJANU 445 000 lei, realizînd pînă urmă trebuie să se facă
i ■
-_ J acum 387 000 lei, economii mai mult simţit. Aceasta
la materiale şi piese de printr-o permanentă şi ma­
(Urmare din pag. 1) schimb în valoare de 35 000 ximă mobilizare, prin evi­
dicatelor de atragere a Ins­ lei, realizarea reparaţ/illor denţierea întregii sale ca­
pectorilor obşteşti pe linia capitale la maşinile de În­ pacităţi de muncă.
dintre acestea i „Toată fonta protecţiei muncii din grupe­ cărcat cu 2 zile mai devre­
dată peste plan — cu cocs le sindicale pentru întărirea me, ridicarea nivelului de ION RESIGA
economisit” (C.S.H.), „Să re­ disciplinei. Acestea trebuie utilizare la maşinile-unlel- şeful sectorului tinerei
cuperăm cel puţin 20 kg pro­ să manifeste mai multă aten­ te cu 3 la sută. Acest din muncitoresc la Comitetul
duse cărbunoase pe cuptor ţie, să găsească modalităţi urmă obiectiv se realizează Judeţean al U.T.C.
şi schimb (I.V. Câlan), „Cel mai eficiente de inoculare în
puţin două cicluri peste plan conştiinţa oamenilor a nor­
la abatajele frontale" (E.M. melor de protecţia muncii şi
Lupeni), „Cel puţin 100 ml să urmărească cu mai multă
înaintare medie pe lună la exigenţă modul In care sînt
fiecare brigadă" (E.M. Uri­ respectate. Disponibilităţi există, dar... unele
cani), „Patru cîmpuri pe ari­ tante economii \ C.S.H. — cale au participat' efectiv de exploatare cu consumuri de muncă în deplină securi­ In perioada care urmează
pă şi zi- în abatajele came­ peste 18 milioane lei ; I.E.C. pentru a controla cum se specifice reduse de materia­ tate, îndeosebi în ramurile e necesar ca In centrul acti­
ră" (E.M. Aninoasa), „Nici un Deva — 2 milioane lei ; I.V. desfăşoară aceste cursuri, ce le, noi posibilităţi de înlocu­ minieră, siderurgie şi con­ vităţii organizaţiilor sindicale
vagonet de minereu rebutat" Căfan — 2,2 milioane lei ; trebuie făcut pentru mai bu­ ire a lemnului şi metalului strucţii. să stea In mai mare măsură neajunsuri împiedică fructificarea
(mina Teliuc şi I.M. Barza). E.M. Lupeni — 1,5 milioane na dor organizare, ridicarea în lucrările din subteran", la Acţionînd în lumina aces­ folosirea intensivă a capaci­
Aceste iniţiative au fost ge­ lei. Pentru impulsionarea conţinutului temelor predate, care au participat conduceri­ tor indicative, In luna apri­ tăţilor de producţie şi utila­
neralizate la locurile de mişcării de invenţii, inovaţii a eficienţei lor. împreună cu le unităţilor miniere din ju­ lie a.c., biroul executiv al jelor existente, realizarea (Urmare din pag. 1)
muncă unde condiţiile au şi raţionalizări, în trimestrul comitetele oamenilor muncii deţ, reprezentanţi ai comite­ Consiliului judeţean al sindi­ produselor fizice necesare la
permis. Pe viitor va trebui I a.c., la Hunedoara a fost se analizează, periodic, nece­ telor sindicatelor, specialişti. catelor a analizat în plenară intern şi export, creşterea e- semenea, din cite am aflat de la ing. Murai Ioachim, şeful
cu
organizată
o
consfătuire
să ne ocupăm mai intens de inovatorii şi o expoziţie cu sarul de cadre calificate pe Asemenea acţiuni au fost or­ activitatea de protecţia mun­ ficienţei muncii (valorificarea secţiei mase plastice, durabilitatea matriţelor, de exemplu,
generalizarea tuturor iniţia­ profesii şi specialităţi în ganizate şi la nivelul munici­ cii, cu care ocazie a stabilit superioară a resurselor, spo­ lasă uneori de dorit.
tivelor, pentru o continuă ac­ principalele realizări. Aceste funcţie de noile obiective ce piilor, oraşelor şi întreprin­ măsuri care să ducă la îmbu­ rirea substanţială a produc­ — De recunoscut acest lucru — ne declara şeful do
acţiuni s-au dovedit un sti­
tivizare şi antrenare a colec­ vor intra în funcţiune. In derilor. nătăţirea muncii în acest do­ tivităţii muncii, reducerea echipă Virgil Stîrc —, cu tratamentele termice stăm prost
tivelor de muncă hunedorene mulent pentru atragerea de acest sens, o bună preocupa­ O latură principală a acti­ meniu. Cu toate că s-au or­ cheltuielilor de producţie, şi pe de altă parte nu am avut nici posibilităţi pentru pre­
la îndeplinirea exemplară a noi membri în rîndul cercu- re manifestă comitetele sin­ vităţii desfăşurate de orga­ ganizat acţiuni concrete de îmbunătăţirea calităţii, cali­ lucrarea suprafeţelor călite.
sarcinilor de plan. •rilor existente. In perioada dicatelor de la C.S.H., I.M. nizaţiile sindicale a consti­ îndrumare şi control, s-au ficarea forţei de muncă, fo­
care urmează e necesar să fie Barza, E.M. Ghelar, I.C.S.H., stabilit măsuri, continuă încă losirea ei raţională). La rea­ Recent, în întreprindere a sosit o maşină de rectificat
Mişcarea de invenţii, ino­ organizate asemenea acţiuni E.M. Vulcan, E.M. Paroşeni, tuit-o şi o constituie întări­ prin electroeroziune. In acest mod se vor obţine unele ma­
vaţii şi raţionalizări se înscrie în cît mai multe localităţi I.V. Călan, Fabrica „Vidra" rea disciplinei şi Respectării să se manifeste neajunsuri lizarea acestor obiective, un triţe cu durabilităţi mai mari şi care vor da posibilitatea
printre factorii de seamă ai ale judeţului pentru a mobi­ Orăştie, unde cursurile de ca­ normelor de tehnică securită­ pe linia protecţiei muncii larg aport trebuie să-şi adu­ realizării unor produse fără bavuri, va creşte considerabil
progresului tehnic, ai orga­ liza masa inovatorilor în ge­ lificare şi de ridicare a cali­ ţii. In baza programului de din cauze multiple. Una din­ că în primul rînd grupele numărul de injecţii. Dar cum stăm cu tratamentele termice
nizării producţiei şi a mun­ neral şi a atrage noi cadre. ficării se desfăşoară în bune măsuri stabilit de Consiliul tre acestea ar fi slaba aten­ sindicale, care e necesar să şi cromarea, deoarece din acoste motive matriţele şi piese­
cii, ai creşterii eficienţei ac­ Ţinînd seama de importan­ condiţiuni. de Miniştri şi Comitetul E- ţie ce se acordă de către cei devină, cu adevărat, cadrul le realizate la sculărie sînt dc proastă calitate şi au reper­
care
dezbateri
deschise
tivităţii economice a unităţi­ ţa pe care o are creşterea xecutiv al U.G.S.R.., a Legii ce organizează şi conduc pro­ unor vizeze soarta producţiei. cusiuni nedorite în procesul de producţie.
să
proble­
cesul
de
producţie,
lor. E necesar să arătăm că nivelului profesional şi de Deosebit de eficiente s-au nr. 5 şi în mod deosebit du­ melor de protecţie în raport Alături de ele, sînt chemate — Ar mai fi de discutat problema aprovizionării — ne
în judeţul nostru îşi desfă­ cultură generală al salariaţi­ dovedit, în sprijinul ridicării pă şedinţa Comitetului Exe­ cu cele ce vizează producţia. spunea maistrul Dumitru Domnaru — atît sub aspect can­
şoară activitatea 35 cercuri lor asupra sporirii productivi­ nivelului profesional, de ase­ cutiv al C.C. al P.C.R. din 16 Accidente au continuat să se să acţioneze într-o mai mare titativ, cît şi ca sortimente cu oţeluri speciale de scule şi
măsură activul obştesc, comi­
ale inovatorilor în care sînt tăţii muncii, sindicatele şi-au menea, acţiunile pe linie de februarie a.c., biroul executiv producă la I.M. Barza, E.M. siile pe probleme. In activi­ plăcuţe din metal dure. Noi am început mai demult să re­
cuprinşi muncitori cu înaltă intensificat activitatea în a- propagandă tehnică. La nive­ al Consiliului judeţean al Ghelar, I.V. Călan. E vorba tatea lor, organismele amin­ alizăm prin forţe proprii sculele pentru prelucrare. Am gă­
calificare, maiştri, tehnicieni, ceastă direcţie, ea materiali- lul judeţului in acest an au sindicatelor. în colaborare cu de organizarea necorespunză­ tite trebuie să abordeze pro­ sit la acestea unele caracteristici geometrice care dau un
ingineri şi economişti. Ca ur­ zîndu-se în principal în spri­ fost organizate o consfătuire inspectoratul de protecţia toare a unor locuri de mun­ plus de rezistenţă, ie măresc perioada de lucru. Dar ce fo­
mare a activităţii depuse de jinirea mai eficientă a comi­ la Hunedoara şi o expoziţie muncii, a întreprins în acest că, nerespectarea tehnologii­ blemele stringente de la lo­ los că nu avem întotdeauna materialul necesar. Comanzi
curile de muncă, să formule­
, cercurile inovatorilor de pe tetelor oamenilor muncii pen­ cuprinzînd principalele ino­ an o serie de acţiuni de în­ lor de lucru de către salari­ ze propuneri concrete în ve­ una şi primeşti alta.
lingă comitetele sindicatelor, tru asigurarea condiţiilor de vaţii, în scopul stimulării drumare şi control în secţii, aţi, superficialitatea cu care derea îmbunătăţirii muncii, Factorii de decizie din întreprindere ar trebui să re­
în anul care a trecut şi în desfăşurare a cursurilor de mişcării de invenţii, inovaţii, sectoare, şantiere. S-a urmă­ creşterii pregătirii profesio­ vadă aceste situaţii şi să acţioneze prin măsuri concrete,
perioada scursă de la începe­ calificare, de ridicare a cali­ raţionalizări. rit, cu acest prilej, stadiul de se face instructajul muncito­ cu termene precise de remediere. Nu de alta, dar actualul
rea actualului an, prin apli­ ficării, completarea cunoştin­ Recent, a avut loc un realizare a măsurilor stabili­ rilor la locul de muncă. Con­ nale a salariaţilor, respectării mod de utilizare a capacităţilor din sculărie este cu mult
tehnologiilor de fabricaţie, să
ca
insuficiente
mă­
carea inovaţiilor şi raţionali­ ţelor de cultură generală. Or­ schimb de experienţă pe te­ te care să determine o îmbu­ siderăm consiliilor municipale, ajute efectiv la materializa­ sub posibilităţile reale.
surile
zărilor s-au obţinut impor­ ganele şi organizaţiile sindi­ ma : „Extinderea metodelor nătăţire radicală a condiţiilor orăşeneşti şi comitetelor sin­ rea lor.