Page 96 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 717 • MARTI 29 MAI 1973

COMUNICAT COMUN Baza de prelu­
r crare şi colectare
cu privire la vizita oficială in Republica San Marino a deşeurilor

S telegrame «note« informaţi»« metalice şi
a preşedintelui Consiliului de Stat

refractare
al Republicii Socialiste România, licolae Ceauşescu Reuniunea Comitetului Simeria

La invitaţia Excelenţelor porturilor bilaterale româno- blemelor care confruntă în­ (fost l-C.M.)
Lor, căpitanii regenţi ai Re­ sanmarineze, cele două părţi treaga omenire, cele două internaţional pentru securitate
publicii San Marino, Frances- au convenit să analizeze po­ părţi au exprimat hotărîrea ANGAJEAZA DE URGENŢA
co Maria Francini şi Primo sibilitatea încheierii, într-un lor de a acţiona în continua­
Bugli, preşedintele Consiliu­ viitor apropiat, a unui aran­ re pentru accentuarea cursu­ — 5 conducători auto pentru secţia Hunedoara
lui de Stat al Republicii So­ jament de colaborare în do­ lui nou, pozitiv ce se contu­ şi cooperare europeană — 9 mecanici auto, din care 4 la atelierul Si­
cialiste România, Nicolae meniile cultural-artistic, tu­ rează in viaţa internaţională. meria şi 5 la atelierul din Hunedoara
Ceauşescu, a făcut, împreună ristic şi sportiv. In acest context, ele s-au alt Cambodgiei — 2 tăietori cu flacără oxiacetilenică pentru de­
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, In cadrul convorbirilor, ce­ pronunţat cu fermitate, pen­ BRUXELLES 28 — Co­ pentru a face ireversibilă
o vizită oficială în Republica le două părţi au expus di­ tru stingerea focarelor de în­ respondentul Agerpres, N. trecerea de la confruntări la pozitul din Livezeni
San Marino In perioada 25-26 recţiile principale ale politi­ cordare şi conflicte care mai Popescu-Bogdăneşti, transmi­ destindere — proces care s-a HONOLULU 28 (Agerpres). — 2 încărcători — Livezeni.
mai 1973. cii externe a ţărilor lor şi au dăinuie în diferite zone ale te ; Timp de trei zile, la afirmat cu vigoare în ulti­ — Un reprezentant al Co­ — 1 tractorist rutierist - Livezeni
înalţilor oaspeţi li s-a re­ procedat la un larg schimb lumii, pentru soluţionarea pe Bruxelles s-au desfăşurat mul timp, în cadrul relaţii­ mandamentului forţelor ar­ Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul
zervat o primire călduroasă de păreri asupra principale­ cale politică a tuturor pro­ lucrările reuniunii Comite­ lor între statele europene, mate ale S.U.A. din zona
— expresie a relaţiilor de lor probleme internaţionale blemelor litigioase dintre sta­ tului internaţional pentru datorită iniţiativelor între­ Oceanului Pacific a anunţat, personal-învăţămînt al bazei de la Simeria, tele­
prietenie şi colaborare exis­ actuale, în special cele pri­ te, pentru destindere, pentru securitate şi cooperare euro­ prinse a ti t pe planul acţiu­ la Honolulu, câ aviaţia ame­ fon 25.
tente între cele două ţări. vind securitatea şi coopera­ creşterea rolului Organizaţiei peană — structură organiza­ nilor diplomatice, cît şi în ricană a continuat să bom­ Angajarea se face conform cu prevederile
In cursul vizitei, preşedin­ rea în Europa, constatînd cu Naţiunilor Unite si a altor or­ torică specifică definită de cadrul curentelor de opinie bardeze duminică regiuni ale H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
tele Consiliului de Stat, satisfacţie existenţa a nume­ ganizaţii internaţionale, pen­ Adunarea reprezentaţilor opi­ — sînt încă necesare efor­ teritoriului cambodgian. Bom­ _____ ________________________________ (150)
Nicolae Ceauşescu, a avut roase puncte de convergenţă. tru întărirea păcii si colabo­ niei publice europene, care turi stăruitoare pe multiple bardamentele, la care au
convorbiri cu căpitanii re­ Din partea sanmarineză s-a rării între toate naţiunile. *-a ţinut, în capitala belgia­ planuri. Comitetul internaţio­ luat parte avioane strategice
genţi al republicii, Franeesco exprimat respectul şi apre­ Părţile au reafirmat, de a- nă, in iunie anul trecut. nal cheamă opinia publică de tip „B-52", au fost efec­
Maria Francini şi Primo Bu­ cierea faţă de activitatea in­ semenea, importanţa menţi­ Intîlnirea, avînd un carac­ din ţările continentului eu­ tuate pentru a 82-a zi conse­
ternaţională a Republicii So­ ter de lucru, a elaborat pro­ ropean să nu-şi slăbească a-
gli. nerii păcii şi dezvoltării co­ cutiv.
Din partea română, la con­ cialiste România, consacrată operării Intre state, bazate pe iectul de statut al Comitetu­ tenţia şi vigilenţa combati­ Trustul de construcfii industriale
vorbiri au participat: Ion păcii, securităţii şi cooperării libertate, egalitate şi justiţie lui internaţional şi rezoluţia vă, să facă totul pentru ca « *
Păţan, vicepreşedinte al Con­ internaţionale. internaţională, şi au subliniat in problema participării la la Conferinţa general-euro-
siliului de Miniştri, ministrul Din partea română s-a ex­ necesitatea respectării stricte Congresul mondial al forţelor peană pentru securitate şi Pe de altă parte, din Pnom Timişoara, şantierul Fabricii de
comerţului exterior, George primat respectul şi aprecierea a principiilor dreptului in­ păcii, care se va ţine la Mos­ cooperare să se pună bazele Penh se arată că avioane mi­
Macovescu, ministrul aface­ pentru politica de neutralita­ ternaţional, egalitatea în cova in luna octombrie a- solide ale păcii şi securităţii,
rilor externe, Ioan Avram, te de îndelungată tradiţie, drepturi a tuturor statelor, nul acesta. De asemenea, a ale încrederii şi cooperării litare ale S.U.A. au intrat şi ciment şi var Chişcădaga-Deva
ministrul industriei construc­ dusă de Republica San Ma­ dreptul fiecărui stat la exis­ fost elaborată, în formă de în Europa. în cursul zilei de luni în
ţiilor de maşini grele, consi­ rino. tenţă liberă. Ia suveranitate proiect, Declaraţia comitetu­ La lucrările reuniunii de acţiune în sprijinul regimu­
lieri şi experţi. Apreciind pozitiv rezultate­ şi independenţă naţională, a- lui internaţional pentru secu­ la Bruxelles au luat parte lui lonnolist, efectuind mi­ ANGAJEAZA URGENT
Din partea sanmarineză au le înregistrate la reuniunea vantajul reciproc, obligaţiile ritate şi cooperare europeană delegaţi din România şi alte siuni de luptă în lungul am­
participat i Gianluigi Berti, multilaterală pregătitoare de tuturor statelor de a nu in­ — document ce urmează să 23 de ţări europene ai comi­ belor maluri ale Mekongu- — patru ingineri constructori
fie
definitivare,
după
remis,
secretar de stat pentru afa­ la Helsinki, cele două părţi terveni în afacerile Interne
cerile externe, Giuseppe Lon- s-au pronunţat pentru convo­ sau externe ale altui, stat şi tuturor statelor participante tetelor şi organizaţiilor na­ lui, pentru a facilita deplasa­ — un şef serviciu aprovizionare
fernini, secretar de stat pen­ carea, în perioada imediat de a nu recurge la ameninţa­ la apropiata reuniune pen­ ţionale ale opiniei publice rea unui convoi fluvial de
tru afacerile interne şi pro­ următoare, cît mai repede rea cu forţa sau la folosirea tru securitate şi cooperare in pentru securitate şi coopera­ aprovizionare spre oraşul — opt maiştri constructori
gramare, Remy Giacomini, posibil, a Conferinţei pentru forţei împotriva altui stat, Europa. re europeană, militanţi pe Pnom Penh, în a cărui re­
secretar de stat pentru finan­ securitate şi cooperare în Eu­ precum şi dreptul fiecărui po­ In comunicatul dat publi­ — dulgheri
ţe, bilanţ, comerţ şi artiza­ ropa, realizîndu-se astfel un por de a decide singur asu­ tărim social, oameni de cul­ giune forţele patriotice cam­
nat, Franeesco Vali, minis­ pas important pe calea sta­ pra destinului său. cităţii la încheierea lucrărilor, tură, reprezentanţi ai diferi­ bodgiene controlează un ma­ — fierari-betonişti
trul industriei şi agriculturii, tornicirii unui climat de des­ Avînd în vedere Importan­ se arată, între altele, că telor curente politice. re număr de căi rutiere.
consilieri şi experţi. tindere, încredere şi cola­ ta contribuţie a contactelor — muncitori necalificaţi
A fost prezent Pompiliu borare paşnică între statele personale şi a schimbului de
Celan, consulul Republicii continentului. păreri dintre factorii de răs­ Angajarea se face în baza Legii 12/1971 şi
Socialiste România în Repu­ Părţile au subliniat, de a- pundere ai celor două ţări H.C.M. 914/1968.
blica San Marino. semenea, importanţa pe care ia dezvoltarea colaborării Lucrările reuniunii la nivel înalt (146)
In cadrul convorbirilor, ca­ ar avea-o adoptarea de către bilaterale, la întărirea con­
re s-au desfăşurat într-o at­ statele participante la confe­ tinuă a Încrederii, stimei
mosferă de cordialitate şi în­ rinţă a unui document care şi respectului reciproc din­
ţelegere reciprocă, a fost exa­ să consfinţească normele şi tre popoarele român şi a Organizaţiei Unităţii Africane
minat stadiul relaţiilor din­ principiile dreptului interna­ sanmarinez, cele două părţi
tre România şi San Marino ţional ce trebuie să guverne­ şi-au exprimat, via lor
şi a avut loc un schimb de ze relaţiile dintre toate sta­ satisfacţie pentru convorbiri­ ADDIS ABEBA 28 (Ager­ Vorbind despre obiectivele preşedintele Coastei de Fil­ Exploatarea de gosoodărie
păreri asupra principalelor tele continentului, precum şi le lor rodnice, prilejuite de pres). — Luînd cu vin tul in Organizaţiei Unităţii Africa­ deş, a vorbit despre necesi­
probleme internaţionale de luarea unor angajamente so­ vizita oficială a preşedinte­ cadrul lucrărilor reuniunii la ne ■ în următorul deceniu, tatea ca „ţările africane să
interes reciproc. Părţile au lemne de respectare a aces­ lui Consiliului de Stat al Re­ nivel înalt a Organizaţiei Yakubu Gowon a afirmat că depindă în exclusivitate nu­ comunală şi locstivă Simeria
evidenţiat aspiraţiile lor co­ tora. publicii Socialiste România, Unităţii Africane, generalul eliberarea continentului de mai de ele însele“. El s-a re­
mune pentru pace Şi destin­ Ele au fost de acord că Nicolae Ceauşescu — prima Yakubu Gowon, şeful statu­ sub orice formă a colonialis­ ferit la „imperativul edifi­
dere internaţională, precum prima conferinţă trebuie să vizită a unui şef de stat ro­ lui nigerian şi preşedintele ac­ mului şi imperialismului re­ cării unei Africi conştiente EXECUTA PRIN COLECTIVUL DE PROIECTARE
şi dorinţa comună de a con­ ajungă la înţelegeri care să mân în San Marino — eveni­ tualei sesiuni, a pledat pentru prezintă principala preocupa­ de marile sale bogăţii natu­
solida în viitor legăturile de contribuie la dezvoltarea lar­ ment de deosebită semnifica­ unitatea ţărilor Africii, ca una re a statelor membre. In rale şi umane“ şi care să fie © pentru sector socialist, documentaţii pentru
prietenie dintre România şi gă a cooperării în Europa ţie în relaţiile bilaterale ro- din condiţiile esenţiale ale acest sens, el s-a pronunţat aptă să participe la marile
San Marino, de a întări con­ prin extinderea legăturilor e- mâno-sanmarineze, şi au rea­ succesului în lupta pentru pentru intensificarea sprijinu­ negocieri internaţionale ca orice fel de construcţii cu valoare de deviz pînă la
tribuţia celor două ţări la conomice, comerciale, teh- firmat hotărîrea lor de a con­ deplina eliberare a continen­ lui moral şi material a- membru cu drepturi egale. 250 000 lei ;
cauza păcii şi securităţii in­ nico-ştiinţifice. culturale şi tinua şi în viitor asemenea tului, pentru dezvoltarea sa cordat mişcărilor de elibe­ „A sosit timpul. a arătat
ternaţionale şi la dezvoltarea artistice, amplificarea schim­ contacte, în interesul celor economică independentă, pre- rare din colonii, precum şi @ la sector particular, documentaţii pentru au­
cooperării între toate statele. bului de informaţii şi a co­ două popoare, al păcii şi se­ cum şi pentru promovarea din Rhodesia şi Republica preşedintele Coastei de Fil­ torizaţii da înstrăinări, documentaţii pentru reparaţii
Cele două părţi au apre­ laborării în domeniul prote-' curităţii în Europa şi în în­ g unor relaţii de cooperare, în Sud-Airicană, unde se află deş, ca Africa să nu mai fie construcţii şi construcţii noi, documentaţii pentru au­
ciat pozitiv stabilirea rapor­ jării şi îmbunătăţirii mediu­ treaga lume. interes reciproc, între stater la putere regimuri rasiste considerată doar un pămînt
turilor oficiale dintre ele, la lui înconjurător. Ife africane. „Sînt convins că minoritare. Un alt obiectiv al soarelui, cu folclor intere­ torizaţie de construcţii etc. , n
nivel de reprezentanţe consu­ Cele două părţi au subli­ Şeful statului român a a- nu există nici o problemă ii reprezintă consolidarea in­ sant şi ritmuri incendiare, - ' (142)
lare, in anul 1968. Consta- niat. de asemenea, importan­ dresat căpitanilor regenţi care să nu poată fi soluţio­ dependenţei politice a ţărilor capabil să intereseze doar a-
s-a
genţiile
pentru
de
El
turism".
mulţumiri
cordiale
tind cu satisfacţie evoluţia ţa realizării de progrese în primirea prietenească şi căl­ nată pe cale paşnică, în spi­ africane şi dobîndirea unei pronunţat pentru dezvoltarea
oozitivă a relaţiilor dintre domeniul dezarmării genera­ duroasă în Republica San ritul prevederilor şi al Car­ depline independenţe econo­
Republica Socialistă Româ­ le şi, în primul rind, al de­ Marino. tei O.U.A.“. a spus el. refe- mice care să permită statelor economică a continentului,
nia şi Republica San Marino, zarmării nucleare, pentru în­ rindu-se Ia o serie de diver­ Africii să-şi instituie contro­ subliniind importanţa coope­
ambele părţi au exprimat tărirea securităţii, stabilităţii Preşedintele Consiliului de genţe dintre statele membre lul asupra propriilor bogăţii rării inter-africane, a creării Trustul Energoconstrucfia,
dorinţa de a. găsi căile şi for­ şi încrederii p continentul Stat, Nicolae Ceauşescu, a naturale şi să le exoloateze unor mari grupări economi­
e
mele cele mai potrivite pen­ european şi în întreaga lume. invitat pe căpitanii regenţi ale organizaţiei, printre care în interesul popoarelor lor. ce africane, pe baza organi­
tru dezvoltarea acestora în ai Republicii San Morino să conflictul de frontieră din­ Referindu-se la aceeaşi zaţiilor regionale şi sub-re-
viitor, îndeosebi în domeniile Subliniind necesitatea par­ • facă o vizită oficială în Re­ tre Somalia şi Etiopia. problemă, Houphouet Boigny, gionale existente în momen“ şantierul de construcfii Deva-
cultural, artistic, turistic şi ticipării tuturor statelor — publica Socialistă România. tul de faţă.
sportiv. mici, mijlocii şi mari — fără Invitaţia a fost acceptată cu
nici o deosebire şi pe bază plăcere. Data vizitei urmează Mmtia, cu sediul în Mintia
In dorinţa de a da o bază de deplină egalitate, la dez­ să fie stabilită pe cale diplo­
trainică şi de perspectivă ra- baterea şi soluţionarea pro- matică. MOSCOVA. — La Moscova Brandt asupra unor probleme scrisoare personală şi un me­
a avut loc o convorbire intre de interes bilateral, precum şi saj verbal din partea preşedin­
ministrul afacerilor externe al asupra situaţiei internaţionale. telui R.P.D. Coreene, Kim Ir ANGAJEAZA DE URGENJA
Uniunii Sovietice, Andrei Gro- Totodată, premierul danez a Sen. — un tehnician topometrist
Radio de ştiri ; 15,05 Radioenciclopedia 10.10 Avanpremieră ; mîko, ministrul afacerilor ex­ fost primit de preşedintele
Gustav Heinemann.
15,25 Opereta
pentru tineret ;
terne al Republicii Arabe E-
10.15 Teleenclclopedla j
„Rip" de Planquette (selecţi- 10,55 Tclerlncmateca pentru ti­ HELSINKI. — La 28 mai Condiţiile de angajare şi salarizare - conform
unlj: 15,40 Muzică de estradă ; neret. „Străluceşte steaua gipt, Mohamed Hassan el
PROGRAMUL I ' . r \00 Buletin Zayyat, în probleme de inte­ BONN. — La Bonn a con­ a.c., Ahti Karjalainen, minis­ legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
de ştiri;. 5,05 Melodii in zori de 18.00 Radiojurnal ; 16.15 Melodii mea" — producţie a stu­ trul afacerilor externe al Fin­
zi; 5,20 Drag ini-e cîntecul şi populare ; 10.30 Ştiinţa la zi ; diourilor sovietice ; res comun privind situaţia in­ tinuat, luni, cea de-a doua landei, a oferit un dejun cu Relaţii suplimentare la telefon 13220-13221.
16,35 Cîntecul săptăminii ; „Pe
.tocul ; 5.40 Jurnal agrar ; 5.50 cîmpul libertăţii" de Ioan Chi- 12.20 Pe-un picior de plai : ternaţională actuală. A fost
Muzică uşoară ; 6,00-8,08 Radio- rescu, pe versuri de Ioan Mei- 12,45 52 de iniţiative tn 52 de acordată o atenţie deosebită, prilejul plecării definitive din (148)
programul dimineţii; 8,08 Mati­ ţoiu ; 16.50 Publicitate radio ; săptămîni ; Finlanda a dr. Mircea Bălă-
neu muzical. Pagini din muzi­ 17.00 Ritmuri de fanfară : 17.10 13.00 Telejurnal ; precizează agenţia TASS, si­ Cadran nescu, ambasadorul Republicii
ca de balet ; 8,25 Moment poe­ 17.30 Curs de limba rusă. Lec­ tuaţiei din Orientul Apropiat.
tic. Ion Alexandru; 8,30 La mi­ Radiocabinet de informare şi do­ ţia a 55-a ; Socialiste România la Hel­
crofon, melodia preferată ; 9,00 cumentare; 17,30 Concert de. sinki.
Buletin de ştiri; 9.30 Atlas cul­ muzică populară ; 18.00 Orele 18.00 Telex ; LONDRA. — Mareo Britanie
serii ; 20,00 Zece melodii prefe­
tural ; 9,50 Muzică uşoară; 10,00 rate ; 20,45 Consemnări de Radu 18.05 Publicitate ; şi Siria au hotârit să reia re­ rundă a convorbirilor dintre
Buletin de ştiri; 10,05 Argeşule, Selejan ; 20,50 Cîntece de dor 18.10 Steaua polară — emisiune laţiile diplomatice, întrerupte R. S. Cehoslovacă şi R. F. HAGA. — Primul ministru al
Argeşel — muzică populară ; Olandei, Joop den Uyl, a pre­
10.30 Start la intersecţie; 10,45 Si drag cu Nicolae Sabău; 21.00 de orletare şcolară şl pro­ din timpul conflictului arabo- Germania consacrată normali­ zentat, luni, in Parlament, Combinatul siderurgic
Pagini din opereta „Lisistrata" Revista şlagărelor ; 21,20 Mo­ fesională ; israelian din iunie 1967 — a zării relaţiilor reciproce.
de Gherase Dendrino; 11,00 Bu­ ment poetic. Ciclul „Antologia 18.40 Universitatea T.V. ; programul noului cabinet olan­
letin de ştiri; 11.05 Piese pen­ liricii paşoptiste“; 21,30 Bijute­ anunţat duminică un purtător dez, instalat la 11 mai. Hunedoara
rii muzicale ; 22,00 Radiojurnal;
tru pian; 11,15 Muzică uşoară; 19.20 1001 de seri ; de cuvint al Foreign Office. DJAKARTA. — Preşedintele Abordînd aspecte ale politi­
11.30 Medalion coral : Marţian 22,30 Concert de seară ; 24.00 19.30 Telejurnal ; Această măsură a revenit Indoneziei, Suharto, a primit
Negrea ; 12,00 Discul zilei. For­ Buletin de ştiri; 0,03-5.00 Estra­ 20.00 Cîntecul săptăminii : o delegaţie guvernamentală a cii externe, premierul olandez
maţia „Mondial"; 12.15 Recital posibilă la sfîrşitul unor in­ a declarat că guvernul său se cu sediul în Hunedoara, str. Dr. Petru Groza nr. 8.
de operă Anna Molfo ; 12,30 da nocturnă. 20.05 Reflector ; tense contacte diplomatice, R.P.D. Coreene, condusă de pronunţă in mod hotârit pen­
intilnire cu melodia populară 20.20 Seară de teatru : „Singu­ desfăşurate în ultimele luni Kim Gion Ryon, ministrul de
şl interpretul preferat ; 13,00 rul martor“ de A. şl P. intre cele două ţări. finanţe al acestei ţări, aflată tru continuarea dialogului Est- ANGAJEAZA
Vest, pentru ca lumea să poa­
Radiojurnal ; 13,15 Avanpremie­ Televiziune Tur ;
ră cotidiană; 13,30 Concert d« 22.10 „24 de ore“. Contraste in BONN. — Aflat in vizită la in vizită la Djakarta. tă trece „de la era confrun­ Muncitori calificaţi în meseriile :
prînz; 14,00 Compozitorul săptă- lumea capitalului ; Bonn, primul ministru al Da­ Cu acest prilej, conducăto­ tării la cea a cooperării, de
9.00 Telcşcoală ; la o politică de înarmare ne­
mînli. Franz Schubert ; 14,40 10.00 Telex ; 22.30 Gala maeştrilor : Nicolae nemarcei, Anker Jorgensen, a rul delegaţiei coreene a trans­
Muzică populară; 15,00 Buletin 10,05 Publicitate ; Secăreanu. conferit cu cancelarul Willy mis preşedintelui Suharto o stăvilită la o reducere a ar­ — strungari
mamentelor".
— turnători formatori
— macaragii
— zidari şamotori
— sudori
\
Pentru a veni în sprijinul le finale fabrica de ipsos, a- cii. Aici, piatra de gips este trofiltre. Această operaţie în­ se realizează la fabrica de la — lăcătuşi
riitorilor muncitori ai între­ biectlv modern, care va in­ concasată şi sortată la o gra- seamnă de fapt transforma­ Chişcădaga. Deşi la prima ve­ calcarul este condus la un si­
prinderii pentru lianţi Deva tra în funcţiune spre sfîrşitul nulaţie de 0—25 mm. Apoi, rea prafului de gips în ipsos. dere, fabricarea varului — a- loz, apoi la cuptorul de var.
îi a face cunoscut celor ce acestui an, aducînd o contri­ cu ajutorul benzilor trans­ Ea este urmată apoi de trans­ tit de binecunoscută — pare In acest cuptor, la o tempe­ precum şi muncitori necalificaţi cu posibilităţi de ca­
loresc să se angajeze la a- buţie importantă la creşterea portoare este depozitat în si­ portarea prafului de ipsos în un lucru banal, trebuie subli­ ratură de 900-1 100 grade, are lificare în diferite meserii specifice siderurgiei, pen­
;eastă unitate economică cu şi diversificarea producţiei de lozurile de alimentare a mo- camerele de temperare şi o- niat că procedeul folosit se loc decarbonatarea calcarului, tru care se asigură cazare la căminele muncitoreşti
argi perspective, publicăm obţinîndu-se varul ars. şi masă Ici cantină cu deservire exemplară contra
astăzi, într-o formă succintă De sub cuptor, varul ars cost.
ji pe înţelesul tuturor, rela­ este colectat de benzi trans­
tări despre tehnologiile de portoare şi apoi, cu ajutorul Salarizarea se asigură pe reţea siderurgică în
fabricare a lianţilor, respec­ întreprinderea pentru lianţi Deva — unui elevator este introdus condiţiile prevederilor Legii nr. 12/1971.
tiv a ipsosului, varului şi ci­ în silozurile de var. Tn func­
mentului. Aceasta cu scopul ţie de transformările care le
de a se înţelege principiile unitate de prestigiu a industriei hunedorene suferă, se obţin următoarele
de lftză ale producerii lian­ sortimente de var; măcinat,
ţilor şi condiţiile tehnice şi hidratat, bulgări. Din silozuri
tehnologice avansate în care varul este extras cu ajutorul
vor lucra viitorii muncitori, unor electrovibratoare şi dus
precum şi cerinţele de pre­ cu transportoarele cu bandă
gătire, experienţă, competen­ Tehnologii modeme in fabricarea lianţilor la un concasor giratoriu care
ţă şi responsabilitate profe­ asigură necesarul de var pen­
sională ce decurg de aici. tru măcinare şi hidratare.
Fabricarea lianţilor urmea­ Măcinarea varului se face în­
ză în general faze asemănă­ tr-o moară cu role, prevăzu­
toare în procesul de fabrica­ tă cu un separator. Pentru
ţie, specificitatea proceselor materiale de construcţii, la rilor. Acestea sînt de tipul mogenizare, de unde ia dru­ ridică la un nivel tehnic su­ varul hidratat s-a prevăzut o
tehnologice decurgînd numai sporirea potenţialului econo­ „verticale cu role" şi efectu­ mul silozurilor de depozitare perior, de mare productivi­ moară eu ciocane, care îi re-
din felul liantului, adică a! mic al judeţului. ează concomitent operaţiile şi de aici la instalaţia de in- tate şi eficienţă. ducp granulaţia la maximum
ipsosului, varuluj şi cimentu­ Materia primă folosită Ia de măcinare şi uscare a ma­ săcuire şi expediţie. Materia primă utilizată la 6-8 mm. precum şi un hidra-
lui. Pentru detaliere, în ce­ fabricarea ipsosului este gip­ teriei prime. Din cele relatate se deduce fabricarea varului — produs tor. De aici varul este dus la
le ce urmează, vom face re­ sul, un mineral care se gă­ In urma acestor operaţii, clar gradul înalt de mecani- într-o cantitate de circa instaiaţia de însăcuit.
feriri separate la tehnologia seşte din abundenţă în zona gipsul măcinat este antrenat ' zare şi automatizare a mun­ 100 000 tone pe an — este Pe întregul flux tehnologic
de producere a celor trei satului Sîncrai. Acest mine­ de curentul de gaze arse în cii, faptul că viitorii munci­ calcarul de Crăciuneşti. care al fabricării varului sînt am­
tipuri dc lianţi. ral se extrage din cariera instalaţia de separare pneu­ tori din fabrică au de înde­ trebuie şă aibă în conţinut
deschisă şi amenajată optim matică formată dintr-un ci­ plinit munci de mare califi­ plasate instalaţii de despră-
IPSOSUL -> UN MATERIAL pentru exploatarea „la zi". clon şi o instalaţie de despră- care, în condiţii optime. cel puţin 90 la sută carbo­ fuire cu eficacitate ridicată,
CU MULTIPLE UTILIZĂRI Din frontul de lucru al ca­ fuire. De aici, praful de gips nat de calciu. Din cariera de astfel că se evită poluarea
IN CONSTRUCŢII rierei, materialul derocat es­ este condus la buncărele de PROCEDEU DE MARE EFI­ unde se exploatează, calcarul mediului ambiant
te încărcat cu ajutorul exca­ alimentare a fierbătoarelor, CIENŢA IN FABRICAREA se transportă Ia staţia de con­
După cum este cunoscut, în vatoarelor în autobasculante unde are loc deshidratarea. VARULUI
vecinătatea staţiei de cale casare şi sortare a fabricii de (Materiale publicate
ferată Călân-băi, a prins şi transportat la staţia de Pentru evitarea poluării, fier- Producţia de var a între­ ciment, unde capătă o granu- la cererea întreprinderii (149)
contur şi se ridică spre cote­ concasare şi sortare a fabri- bătoarele sînt dotate cu elec- prinderii pentru lianţi Deva laţie corespunzătoare. De aici pentru lianţi Deva)
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru grora, nr. 85, Telefoane» 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audlenţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.