Page 99 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 710 ® MIERCURI 30 MAI 1973 3

REGULAMENTUL 3 Í ..... r~— •

concursului de creaţie pentru realizarea Imnului CARTEA a SCENA a DISCUL a ECRANUL

tineretului şi Imnului studenţilor 66
Film G A R B O Pentru
din Republica Socialistă România 99 melomani
Comitetul Central al Uniunii Dintre toate miturile cine­ decenii domină locul pripi generaţiilor care încă n-au Domniţa Sabadîş a-
Tineretului Comunist, Comitetul ETAPA I In afară de aprecierea juriului matografului, cel mai fas­ al star-systemului din Hol­ văzut-o. Şl este uluitor că companiată de orchestra
Executiv al Uniunii Asociaţiilor se instituie şi un sistem de apre­ imaginea, de acum aproape
ciere. cu note de la 5 la 10, prin
Studenţilor Comunişti din Româ­ 30 mai — 31 august 1973 care tineretul şi studenţii să poa­ cinant, mai plin de mister lywood, Garbo se retrage „Meseşul" din Zalău oferă,
nia, Comitetul de Stat al Radio- tă exprima păreri privind lucră­ şi mai peren este — fă- la vîrsta de 37 de ani, pă­ patru decenii, este de o în- prin discul 45 EPC —
televiziunit Române şi Uniunea Va cuprinde realizarea lucrări­ rile prezentate în spectaeolele- ră-ndoială — cel al Gretei răsind pentru totdeauna cîntătoare tinereţe, că gra­ 10 305, realizat de Casa de
Compozitorilor din Republica So­ lor pentru concurs şl expedierea concurs, difuzate la radio şi te­ platoul de filmare, perma- discuri „Electrecord“, cîte-
cialistă România organizează, în lor pe adresa : Radioteleviziunea leviziune. Aprecierile scrise vor Garbo. Nici una dintre ste­ ţie memoriei peliculei va
perioada mal — decembrie 1973, Română, Bucureşti, strada Nufe­ lele firmamentului de ce­ nentizînd — prin bizarul rămîne etern aşa. Desigur, va melodii îndrăgite : „Nici­
un concurs de creaţie pentru rea­ rilor 62-04, Serviciul creaţie mu­ fi expediate, in prima săptămînă luloid nu a purtat vreoda­ procedeu al dispariţiei — mitul îşi are legile sale, are odată n-aş cînta", „Drag
după
eîntecetor
prezentarea
în
lizarea unui Imn al tineretului zicală — pentru concursul de spectacolele-concurs, pe adresa : mitul imortalizat pe banda
şl a unui imn al studenţilor din imnuri ale tineretului şi studen­ Radioteleviziunea Română, Bucu­ tă o trenă mai strălucitoa­ logica sa şi cu ele nu are mi-i badea vorbăreţ“, „Do-
Republica Socialistă România. ţilor. Lucrările pot fi prezentate reşti, strada Nuferilor 62-64. Ser­ re de caracterizări succinte de celuloid. Gestul e în­ nimic comun faptul că rule, de n-ai fi tu", „Ba­
La concurs pot să participe în formă de melodie cu acompa­ viciul creaţie muzicală — pentru ca Garbo, inspirînd metafo­ cărcat, fireşte, de o profun­ de, pasăre străină", „Slo­
compozitori şi scriitori, tineri niament de pian sau armoniza­ concursul de imnuri ale tinere­ dă semnificaţie, chiar uma­ Garbo arc azi 72 de ani. A-
muncitori, ţărani, elevi, studenţi, te la 2, 3 sau 4 voci. .Lucrările tului şi studenţilor. re plastice care încifrau in­ mănunt lipsit de importan­ bozi, doamne glasul meu“,
intelectuali. vor purta un motto, avind ane­ tr-însele esenţa unei perso­ nistă, am putea spune. ţă pentru că miturile nu „Cine ziua mă iubeşte“.
Imnurile să exprime, prin con­ xat un pilc închis, cu acelaşi Garbo şi-a iubit atit de ,© împreună cu aceeaşi
ţinutul lor tematic, într-o înaltă motto. conţinînd numele şi a- ETAPA A III-A nalităţi unice. ,,Sfinxul din mult spectatorii incit nu a îmbătrînesc niciodată. orchestră, Ileana Domuţa
formă artistică, dragostea şi ata­ dresa autorului. Un juriu alcă­ Hollywood“, „Misterul arc­ Despre misterul Gretei
şamentul tineretului şi studenţi­ tuit din reprezentanţi ai tinere­ 1—30 decembrie 1973 tic", „Ţurţurele de foc“, voit să-i facă martori ocu­ Garbo s-a vorbit şi s-a scris oferă, prin discul 45 EPC
lor faţă de partid, patrie şl po­ lului şi studenţilor, din specia­ lari ai destrămării mitolo­ 10 278, alte cîteva cinteee
por, stima pentru înaintaşi, pre­ lişti — compozitori, muzicologi, Pe baza opţiunilor exprimate „Torţa îngheţată", „Sihas­ giei Divinei, martori ai dra­ enorm de mult. Fiecare con­ mult aşteptate : „Bade,
ţuirea vie a tradiţiilor de luptă scriitori, va selecta cele mai va­ în etapa a II-a, de către juriile trul de u'n milion de dolari" tingent al criticilor de film
şi muncă eroică ale clasei mun­ loroase lucrări. Lucrările nereţi­ de specialitate şi de tineri, vor — iată doar citeva dintre maticei încleştări dintre — nici prezentul nostru nu pîn-ce t-'-am iubit", „Ţi-am
citoare, ale întregului popor, re­ nute în concurs nu se restituie. fi stabilite lucrările premiale. pseudonimele sclipitoare, timpul obiectiv şi chipul su­ cerut bade, cerut", „Dra­
cunoştinţa fierbinte pentru traiul perb, iluminat de magica face excepţie de sub aceas­ gostea din ce începe", „Eu
liber şi fericit, pentru perspec­ ETAPA A II-A Cele mai bune lucrări vor fi stîrnind extazul milioane­ tă regulă — şi-a depus o-
tivele minunate deschise tinere­ prezentate într-un spectacol fes­ lor de cinefili de pe toate profunzime a celor două frand-de la picioarele mi­ doinesc, codru! răsună“.
tului de societatea noastră socia­ 1 septembrie — 30 noiem­ tiv, televizat. Se vor edita şt di­ meridianele lumii. Şi cît de fiorduri — ochii vedetei. A
Ioan
Prejban,
Comunistul
listă. fuza în rîndul tineretului şi stu­ de la Fabrica de industrie lo­ voit să rămînă întipărită în tului Garbo.
Oglindind înaltele trăsături po­ brie 1973 denţilor discuri şi caiete de cîn- cală Haţeg, se evidenţiază minunat e că timpui, cu ne­ O revedem pe Garbo în !
litice şi morale ale tineretului şl tece, cuprinzînd lucrările premia­ lună de lună în întrecerea asemuita-! putere de selec­ memoria milioanelor de fil­ Î Spectacole
studenţilor, dorinţa acestora de a Lucrările reţinute in prima e- te, precum şi alte lucrări valo­ socialistă, realizînd lucrări de ţie, a condensat aceste fruc­ spectatori ca Anna Kareni­ „Dama cu camelii",
se forma şi trăi în spiritul prin­ tapă vor fl larg popularizate în roase prezentate în concurs. na, Marguerite Gauthier, mul lui Georg Cukor, inspi;
cipiilor şi normelor vieţii şi rîndul tineretului şi studenţilor Se vor acorda următoarele pre­ cea inal bună calitate. El este te ale imaginaţiei incendia­ i © Azi, pe scenele din j
pe
anul
fruntaş
în
producţie
muncii comuniştilor, ale eticii şi prin includerea lor în repertoriul mii : 1972. Iată-1 în timpul lucrului, te într-un singur epitet,, e- Anna Christie, Maria Wa- rat de romanul lui Alexan­ ; Petrila şi Aninoasa, Casa j
echităţii socialiste, Imnurile vor corurilor de tineret şi studenţi, — Marele premiu pentru Imnul îndreptînd furnir pentru exe­ levska. regina Kristina şi dre Dumas-fiul. Din perso­
trebui să exprime optimismul ti­ care le vor prezenta în specta­ tineretului din Republica Socia­ cutarea de mobilier şcolar. dificator şi nicicui apoi atri­ Ninotschka, personajul do j de cultură a sindicatelor ;
nerei generaţii, hotărîrea sa fer­ cole organizate în unităţile pro­ listă România, 20 000 lei. buit. „Divina" — aceasta e najul Margueritei Gauthier, j din Petroşani în colabora- ;
mă de a se angaja cu toate for­ ductive, şcoli, facultăţi, cluburi, — Marele premiu pentru Imnul Foto : VIRGIL ONOIU vocabula care sintetizează adio. din melodrama superor- i re cu formaţia Horia Mo- i
ţele îrţ activitatea creatoare a case de cultură şi cămine cultu­ studenţilor din Republica Socia­ Există ceva tulburător în
tuturor oamenilor muncii pentru rale. De asemenea, vor fi înre­ listă România, 20 000 lei. în ea adulaţia tuturor care faptul că după trei decenii chestrată în stil hollywoo- ! culescu şi soliştii Marina i
înfăptuirea programului partidu­ gistrate şi prezentate în specta- au văzut-o, indiferent că j Voica, Gioni Dimitriu şi j
lui de făurire a societăţii socia­ cole-concurs. săptăminale, la ra­ — Premiul I 15 000 lei posedau statutul aparte de şi jumătate de absenţă, dian, Garbo face o revela­ j Nicoleta Marinescu prezin- j
liste multilateral dezvoltate, a dio şi televiziune. Lucrările vor
comunismului în România. fi notate de un juriu format din — Premiul II 10 000 lei specialist sau doar statutul Garbo revine printre noi, ţie. Ne face, cu alte cuvin­ j tă un spectacol de muzică j
Concursul se va desfăşura în specialişti şi jurii ale tineretului — Premiul III, 8 000 lei Mobilă în valoare de simplu spectator. Aceas­ fermecînd din nou inimile te, să credem ceea ce cro­ i uşoară. Acelaşi spectacol va j
trei etape. din fiecare judeţ. — 3 menţiuni a 6 000 lei. ta pentru că mirajul lui de mult cucerite, aprinzînd nicarii vremii scriu despre i fi prezentat joi la Vulcan I
suplimentara de Garbo a contopit într-un focul înminunării în ochii ea : „Dacă Hollywood-ul ! şi vineri la Lonea şi Pe- j
fluid admirativ omogen ze­ i troşani.
Comuna Cerieju de Sus 350 000 iei lul analitic al criticului şi s-ar prăbuşi, în mijlocul j .© Mîine, căminul cultu- j
cenuşii ar rămîne intact un
; rai din Ilia găzduieşte j
satisfacţia
estetică
neex­
DEVA. Secţiile de plicată a spectatorului de diamant : Garbo“. ; spectacolul de muzică u- i
mobilă ale' fabricilor de rînd, rodind epitetul „Divi­ | şoarâ „Racheta veseliei" al .;
îşi poete aduce o contribuţie mai mare la apro­ industrie locală din ju­ na“ cu o indiscutabilă una­ AL. COVACI j formaţiei clubului „Siderur- j
j gistul“ din Hunedoara.
nimitate.
deţ au realizat, de Ia
începutul anului, mobi­ Neeunoscînd nicieînd pe- ................................ ........................
vizionarea populaţiei cu produse agroalimenfare lă în valoare suplimen­ rigeuri, traiectoria perpetuu Editoriale i
tară d® peste 350 000
lui
ascendentă
a
carierei
lei, ceea c® a facilitat Garbo ţîşneşte din anoni­
Conferinţa pe ţară a se­ — Salariaţii noştri repar­ muri asfaltate. expedierea către bene­ matul desăvîrşit. Fosta vîn- • La Editura Minerva a apărut volumul de basme, le­
cretarilor comitetelor comu­ tizaţi pe sate să rezolve a- Soluţii de rezolvare şi a a- ficiarii interni şi ex­ zătoare a unui magazin din gende, snoave, ciuleee bătrîneştl şi pluguşoare din Moldo­
Dumitru
de
BATRINI“,
nale de partid şi primarilor ceastă problemă nu s-au o- cestei situaţii sînt. Cei inte­ terni a unei cantităţi Stockholm debutează în va „IZVODIRI DIN culegerilor de folclor din Furtună. Cu­
prinzînd
cele
majoritatea
cinci
a reliefat că toate comunele cupat cu suficient simţ de resaţi au datoria să le gă­ sporite de mobilă. 1922, într-o farsă turnată în volume publicate în (impui vieţii autorului, ediţia actuală
ţării dispun de importante răspundere. sească şi să le aplice neîntîr- O contribuţie deosebi­ Suedia. Harul de excepţie beneficiază şi de o bogată bibliografie a volumelor de fol­
resurse pentru dezvoltarea iDe acest lucru ne-am con­ ziat în practică. Chemarea tă şi-au adus-o colec­ al actriţei, un har înnăscut, clor ale Iui Dumitru Furtună, culegerile apărute în diferi­
te reviste, articole cu caracter folcloric. Volumul este în­
lor economico-socială. Un vins şi noi cind a fost vorba conferinţei judeţene a secre­ tivele fabricilor din generos şi inepuizabil. în­ grijit şi prefaţat de Gh. Macarie.
mare accent s-a pus şi se pu­ să ni se prezinte situaţia cu tarilor comitetelor comunale Brad, Deva şi Orăştle. floreşte cu atita vigoare în • La un interval destui de mare de timp de Ia apariţia
ne pe valorificarea superioa­ contractările şi achiziţiile. A de partid şi a primarilor — In întîmpinarea zil.el solul calîfornian îneît com­ ediţiei a H-a a Gramaticii Academiei R.S.R., Alexandru
ră a resurselor agricole, pe trebuit siţ treacă cam ^mult adresată tuturor crescători- ; de 23 August, .colecti­ Graur publică în Editura Academiei R.S.R. volumul „GRA­
MATICA AZI“. Cartea substituie necesitatea unui compendiu
sporirea producţiei vegetale timp pînă să se găsească do­ lor de animale să sporească i vele de muncă din in­ patrioţii săi — care o soco­ al gramaticii Academiei, realizînd, succint, o trecere în re­
şi animaliere, pentru creşte­ sarul cu documentele respec­ efectivele şi producţia ani- j dustria locală a judeţu­ teau o fată mediocră şi ti­ vistă a elementelor esenţiale ale gramaticii redate prin pris­
ma celor mai noi cercetări.
rea contribuţiei fiecărei loca­ tive. Vicepreşedintele consi­ malieră, să contribuie într-o j lui îşi sporesc preocu­ midă — rămin uluiţi de pri­ o Seria „Universitas“ a Editurii Minerva s-a îmbogăţit
lităţi la constituirea fondului liului popular comunal afir­ măsură tot mai mare la for- j pările pentru diversifi­ mele ei succese în America, cu un nou volum „ILARIE CIIENDI“ de Mircea Popa.
centralizat al statului de pro­ ma că este la secretarul co­ marea fondului centralizat al j carea gam.ei sortimen­ Primă monografie literară consacrată criticului şi publi­
duse agroalimentare prin sis­ mitetului executiv, iar a- statului — trebuie să se con- j tale, pentru obţinerea nereuşind să explice fantas­ cistului ardelean aproape necunoscut, cartea se înscrie
drept o valoroasă redare marelui public a celui care a fost
Garbo.
Grcta
„Divina“
—
aşa
temul de contractări şi achi­ cesta spunea că este la vice­ cretizeze în fapte şi In co- ; unor noi şi importante tica ascensiune a Gretei cum a rămas în amintirea spec­ „seismograful literar transilvănean al unirii de la 1918“.
ziţii. preşedinte. Pînă la urmă muna Certeju de Sus ! succese. Garbo. După ce timp de tatorilor de pretutindeni. ___t
In lumina acestor aprecieri s-au găsit într-un fişet pe ca- N. PANAITESCU
am solicitat primarului co­ re-1 folosesc în comun.
munei Certeju de Sus, tova­ Orice s-ar spune, cantitatea
răşul Remus Vînduţ, să se de lapte contractată este sub
refere la modul în care sate­ posibilităţile pe care le are Ilie Munteanu — Sime­ îndatoririle ce vă revin în cum ştiţi şi dv. constituie să se facă. De aceea vă ru­
le se achită de sarcinile pe comuna Cei 60 hectolitri con­ ria. Constituie proprietate această calitate. proprietate personală a ţă­ găm să ne scrieţi ce s-a
care le au in acest sens. tractaţi nu reprezintă decît personală a ţăranilor coope­ Axente Leucion — Leauţ. ranilor cooperatori bunurile făcut pînă acum şi cc nu Aflăm dm /iMfoţ
— Comuna noastră — ne 10 la sută din potenţialul ratori — aşa cum prevede Legea 8/1971 stabileşte în prevăzute la art. 5 din noul pentru a interveni din nou
relata vorbitorul — are circa real de care dispun satele art. 5 din noul statut al mod clar care sînt sarcini­ statut al C.A.P. Ca atare un la organele în drept. Era
1 700 de familii din care a- aparţinătoare. Sînt localităţi C.A.P. — casa de locuit şi le şi atribuţiile consiliilor membru al cooperativei de vorba ca lucrările respecti­
proape 1 300 sînt localnici şi de unde se pot livra canti­ construcţiile gospodăreşti a- populare comunale în pri­ producţie nu poate să deţi­ ve să fie terminate pînă la Exemple demne Lunca, stabilindu-s in sar- J
e
cina sa despăgubiri in sumă \
au gospodării proprii, bine tăţi însemnate de lapte. De nexe, terenul pe care se vinţa administrării şi folo­ nă,' ca proprietate persona­ 30 aprilie a.c. de urmat totală de 980 lei, precum şi l
închegate. Ce am făcut con­ pildă, satul Vărmaga numă­ află acestea şi curtea, a că­ sirii pajiştilor naturale. Ar­ lă, un mijloc de producţie Dumitru Stana — Ociu. 480 lei pentru păşunat abu- ;
cret pentru Încheierea de ră 300 de familii, majoritatea ror suprafaţă totală nu poa­ ticolul 9 din această lege ca cel la care vă referiţi. Nu. Paguba adusă C.A.P. Inţelegînd importanţa deo­ zlv în perimetrul C.A.P., re- i
contracte şi sporirea volumu­ deţinătoare de vaci cu lapte. te depăşi 800 mp. Dumnea­ prevede că vitele celorlalţi Prevederile statutului sînt trebuie s-o reparaţi. Deci sebită a contractării surplu­ zervat pentru animalele pro- l
lui de achiziţii ? S-au con­ Numai din această localita­ voastră aveţi, deci, dreptul locuitori din comună pot clare în această privinţă. amenda trebuie plătită. sului de produse agricole cu prietate obştească. De ase- i
tractat prin cooperativa de te s-ar putea aduna întreaga la o suprafaţă de numai 8 Ioan Sicleman — Orăştie. statul — formă de valorifi­ menea, a fost impus şi la I
consum 65 000 bucăţi, ouă, o cantitate de lapte prevăzută ari şi nu de 13, cît măsoa­ Nu puteţi să dispuneţi de care ce asigură obţinerea plata a 0,20 ha teren folosit ţ
cantitate însemnată de faso­ în planul economic al consi­ ră In total terenul pe care 1 ă răspundem la întrebare lotul pe care l-aţi avut în unor importante venituri bă­ în plus peste lotul legal. In i
le. sămînţă de dovleac, car­ liului popular. Pînă acum, se află construcţiile şi folosinţă de la C.A.P. Dăn- neşti pentru gospodăriile urma refuzului de a plăti 1
ne de pasăre etc. Ca sarcină însă, de aici nu s-a livrat curtea. Suprafaţa exceden­ ciuleşti, jud. Gorj, pentru că populaţiei —, o serie de daunele aduse cooperativei, ţ
a consiliului popular comu­ nici măcar un litru de lapte. tară de 5 ari este proprie­ păşuna pe păşunile C.A.P. Gheorghe Rusii — Rîu nu este proprietatea dum­ producători din judeţ au ho-
nal avem să îngrăşăm 435 Motivul ? Se justifică prin a- tatea C.A.P. numai cu acordul consiliu­ Bărbat. Organul căruia tre­ neavoastră. Do acest lot dis­ tărît să livreze cantităţi a- conducerea C.A.P. a solicitat i
proprire pe pensia sa. Este !
capete tineret bovin şi 50 ceea că drumul este imprac­ Marius Bădescu — Hune­ lui de conducere al coope­ buie să-i adresaţi cererea pune C.A.P. şi îl atribuie preciabile de lapte. Intre a- adevărat că din greşeală 1
porci. Pînă acum am reuşit ticabil pentru autovehicule. doara. Dumneavoastră, în rativei respective. Deci. dumneavoastră este Consiliul celor care lucrează în coo­ ceştia se află şi Ion Buftea s-a reţinut de două ori o l
să contractăm de la cetăţeni Lucrurile aşa se prezintă conformitate cu legislaţia în problema păşunatului o pu­ popular judeţean. perativă. şi îndeplinesc sar­ şi Zaharia Betea din satul sumă mai mare decit cea ?
350 capete tineret bovin şi dar cine trebuie să repare vigoare, deţineţi un apar­ teţi rezolva numai împreu­ Vasile Rus — Gînţaga. cinile de producţie încre­ Rişca, care au contractat
20 porci. Acţiunea continuă. drumul dacă nu consiliul tament proprietate de stat nă cu organele consiliului Statutul C.A.P. şi legea cu dinţate. Dacă numai soţia 7000 şi respectiv 2000 I lap­ proprită. Dar C.A.P. Lunca a 1
In ceea ce priveşte contrac­ popular ? Şi la urma urmei în blocul Ol — ap. 12 — popular. privire la organizarea şi re­ lucrează în cooperativă, a- te. Exemplul pe care ii oferă remis lui Gheorghe Martin 7
tările de lapte, situaţia nu se de ce nu se folosesc la trans­ din strada Laminatorului nr. Marin Adam — Tîevaniu tribuirea muncii în agricul­ tunoi dînsa are dreptul la este demn de urmat de către sumele reţinute şi trimise în \
prezintă deloc- mulţumitor. portul laptelui căruţele ? 2 din municipiul Hunedoa­ Mare. Ne bucură că sînteţi tură sînt clare. Cine nu lu­ fiecare gospodărie în care plus de Oficiul judeţean de ţ
Faţă de 700 hectolitri cit Realitatea este că nu a e- ra, dar posedaţi în acelaşi abonat şi urmăriţi cu in­ crează în cooperativă nu un lot în folosinţă de pînă se cresc animale.
no-am propus, am reuşit să xistat preocupare din partea timp şi o casă proprietate teres ziarul nostru, deşi lo­ are dreptul la lot în folo­ la 15 ari. Din moment ce pensii şi asigurări sociale, i
realizăm abia 60. consiliului popular şi nici din personală în satul Sîntan- cuiţi într-o comună din ju­ sinţă personală. lucraţi la Orăştie şi nu în care depăşeau valoarea pa- /
— De ce numai o cantita­ partea întreprinderii de con­ drei, localitate care este la deţul vecin — Caraş-Severin. C.A.P. aţi pierdut dreptul Vegheaţi la gubelor stabilite. 1
te aşa de mică ? Din cîte tractare şi industrializare a mai puţin de 10 km de Hu­ Şi acum să vă răspundem Miron Petrişor — Lelese. puritatea apelor !
ştim nu există gospodărie ca­ laptelui Simeria, care se fe­ nedoara. Şi proprietar fiind la întrebarea pe care aţi Aveţi dreptate. Important la lot în folosinţă persona­ Aprovizionarea cu
re să nu dispună de cel pu­ reşte şă primească lapte din trebuie să vă achitaţi toate adresat-o redacţiei. Aşa este ca lucrările respective lă. Apărarea sănătăţii apelor
ţin o vacă cu lapte. localităţile unde nu sînt dru- este o problemă care îl pri­ lemne
veşte şi de care este răs­
£
punzător fiecare cetăţean. La Şcoala generală din )
Răchitova lucrează zece ca­
Cu toate acestea, unele ape, dre didactice. Oameni ini- \
(Urmare din pag. 1) nilor muncii, însă noi, oamenii, Printre mijloacele de propa­ iar cei ce sînt chemaţi să în­ scădere a accidentelor de cir­ neri ce urmează să fie incluse cîndva limpezi, sînt degrada­ moşi, plini de iniţiativă, du- i
printr-o activitate conştientă, gandă folosite pentru educaţia treprindă acţiuni de prevenire culaţie, cu toate că parcul auto în legea circulaţiei. Nu mă voi te prin spălarea maşinilor şi pă cum ne mărturisea secre- /
putem lua măsuri pentru a rutieră a persoanelor care folo­ trebuie să exploreze continuu a înregistrat creşteri de la un referi la efe, pentru că acestea' deversarea de detergenţi şi
An de an se modernizează tarul comitetului de partid )
noi căi rutiere, se lărgesc cele crea condiţii de dezvoltare a sesc drumurile publice amin­ noi posibilităţi şi să verifice, an Ia altul. vor fi aduse la cunoştinţa citi­ uleiuri în ele. Asemenea situ­ şi primarul comunei, Ion Du- L
aţii se intilnesc, între altele,
care sînt suprasolicitate, se acestui fenomen şi a înlătura tesc : presa, radioul, televiziu­ in acelaşi timp, eficienţa lor in In prezent, pot afirma că cir­ torilor la timpul potrivit. Aş mitrescu. Nici unul dintre ei !
construiesc treceri denivelate la sau diminua unele efecte nega­ nea, filmele cu tematică rutie­ practică. culaţia pe drumurile publice vrea totuşi să amintesc citeva in pîrîurile de la Băniţa, nu face naveta în altă loca- 7
etc.
Florilor,
Lunca
Bolii
pasajele de nivel cu calea fe­ tive pe care le poate genera : ră, consfătuirile, concursurile pe — Şi în judeţul Hunedoara hunedorene se desfăşoară în dintre ele. Oare organele locale nu au litote, desfăşurînd în perma- ^
rată, se modernizează indica­ accidentele de circulaţie. lată teme de circulaţie, predarea circulaţia rutieră cunoaşte o mod corespunzător, că eforturi­ In noua lege a circulaţiei ur­ nimic de spus şoferilor pro­ nenţă "activităţi cultural-edu- i
toarele rutiere, mijloacele de de ce munca de prevenire con­ lecţiilor de circulaţie rutieră în dezvoltare continuă. Ce părere le materiale şi umane care s-au mează să se introducă obliga­ fesionişti sau amatori care cative în spiritul iniţiativei 7
semnalizare, se fac marcaje stituie unul dintre obiectivele şcolile generale şi licee etc. aveţi despre felul cum se des­ investit în acest scop dau re­ tivitatea purtării centurilor de impurifică apele ? „Fiecare intelectual — cel 7
de bază ale activităţii organe­
etc. lor de miliţie. Dar, pentru ca folosirea acestor făşoară circulaţia pe drumurile zultate bune, materializate, aşa siguranţă, cind se circulă pe puţin o acţiune cultural-edu- l
Deşi în ţara noastră polua­ mijloace să fie eficientă, se ce- publice hunedorene ? Cum a- cum am mai arătat, printr-o drumuri modernizate dinafara cativă pe săptămînă", sau i
rea din cauza automobilului nu localităţilor ; pentru combate­ Vacanţa se apropie..: pe linia organizaţiei de tine- J
ridică încă probleme acute ca rea poluării mediului înconju­ ret. '
in alte state, cetăţenii dezbat rător s-au stabilit limitele nive­ Vineri, 18 mai, ora 12,30. Cu toate că activitatea pe 1
şi fac propuneri ia proiectul O preocupare de căpetenie a organelor de miliţie şi a colaboratorilor lor lului de zgomot şi al gazelor La Şcoala generală din Den- care o desfăşoară este lău- ţ
Legii privind protecţia mediului eşapate de autovehicule ; pen­ suş, întrebăm o profesoară dabilă, fac totul pentru ridi- t
înconjurător iniţiat de conduce­ tru o mai bună fluidizare a întîlnită pe culoar : unde-l carea comunei, ei continuă J
rea superioară de partid şi de traficului, pe drumurile moderni­ putem găsi pe director, ce să întimpine o serie de gre- )
ore se desfăşoară — clasele
stat. zate care străbat localităţi s-au fiind goale. In loc de răs­ utăţi, care prin grija consi- 1
propus limite diferenţiate de
Acestea sînt numai citeva din Scăderii suktantiolă a accidentelor ritiere, liului popular local ar putea •
problemele ce stau în faţa or­ viteze, în. funcţie de amenajări­ puns, ridicări din umeri. A- fi evitate. Este vorba in prin- i
ganelor noastre, care prin lege * * le aduse arterei rutiere etc. pelăm la registrul din can­ cipal de aprovizionarea cu 1
celarie. Dar de aici ne pri­
au atribuţii pe linia muncii de In domeniul semnalizării ru­ lemne. Lemnele le sînt re- ţ
circulaţie rutieră. Vreau să pre­ tiere şi organizării circulaţiei aş vesc rubricile goale. Pînă la partizate de consiliu, pe ba- l
urmă bibliotecara căminului
cizez că nu aş dori să se crea­ vrea să arăt că în oraşe sema­ ză de tabel, uneori la o dis- J
foarele se instalează şi dea­
dă că de aceste probleme in condiţiile modernizării rapide a circulaţiei cultural — deci nu era pro­ tanţă de pînă la 40 km, ui- \
fesoară — pleacă -după in­
complexe se ocupă doar orga­ supra căii, suspendate în cen­ tîndu-se că acestea trebuie l
nele Ministerului de Interne, trul intersecţiei, cu corpuri lu­ formaţii. tăiate (majoritatea cadrelor L
In curtea largă a şcolii, un
recte miliţia. La rezolvarea lor minoase de dimensiuni mai sînt femei), transportate la 7
un rol deosebit şi un aport mari, fiind astfel mai vizibile grup de elevi se distrează domiciliu. Oare nu s-ar pu- ţ
alene cu balonul rotund, al-
substanţial ii au organele spe­ predaţi că sint asigurate con­ scădere a accidentelor de cir­ pentru conducătorii auto, mai ţ ţii se plimbă pe lingă gar- tea găsi o modalitate de ,
cializate ale consiliilor popu­ In ansamblul măsurilor de re ca activitatea de propagan­ diţiile de circulaţie şi cum se culaţie. Cred insă că în jude­ ales cind semafoarele obişnuite, l duri, cadrele didactice stau ajutorare a cadrelor didacti- 1
lare, Ministerului Transporturilor prevenire, îmbunătăţirea condi­ dă să fie strict subordonată instalate la colţuri, sint obtu­ ce de către consiliul popular ţ
şi Telecomunicaţiilor şi altele. ţiilor materiale de circulaţie o- problemelor pe care le ridică manifestă eficienţa lor in prac­ ţul Hunedoara mai sînt încă rate de autovehicule cu gabarit - la taifas. In jurul unui arbo­ comunal ? i
— Creşterea parcului auto şi cupă un loc important. In acest siguranţa circulaţiei în diferite tică ? Ce îmbunătăţiri credeţi posibilităţi care să conducă la mare. Pe porţiunile aglomerate re, vreo opt-zece eleve îm­
intensificarea circulaţiei rutiere context este necesar ca dezvol­ perioade de timp, să utilizeze că se pot aduce in scopul o- o scădere mai substanţială a din marile oraşe se instituie zo­ pung cu acul pe teme de ar­ Lanţul... inundaţiilor \
pot favoriza sporirea numărului tarea reţelei stradale, organiza­ metode variate, atractive şi meliorării circulaţiei pe drumu­ accidentelor rutiere. ne de staţionare autorizată pe tizanat. De abia după un sfert de
rile publice ?
de accidente. Care sînt, după rea şi sistematizarea traficului convingătoare, să se desfăşoare In acest sens, amintesc doar timp limitat unde verificarea oră aflăm că directorul lip- De cîteva luni, locatarii ^
părerea dv., formele de preve­ să meargă în pas cu creşterea permanent şi în rîndul tuturor — In judeţul Hunedoara, ca că este necesar să se Intensifi­ timpului de staţionare se face \ seşte din localitate, plecat blocului I din Deva, str. Le- l
nire şi mijloacele cele mal e- parcului auto, cu gradul de in­ participanţilor la trafic. urmare a preocupărilor organe­ ce munca de prevenire în rîn- cu ajutorul discurilor de con­ undeva cu treburi presante... nin nr. 39, dat în folosinţă 7
ficiente de combatere a acci­ tensificare a circulaţiei. Prevenirea eficientă a acci­ lor locale, s-au adus o serie dul pietonilor, folosindu-se pen­ trol. din 1967, din garsonierele a- ţ
dentelor de circulaţie ? Pe de altă parte, în munca dentelor presupune, de aseme­ de îmbunătăţiri condiţiilor ma­ tru aceasta mijloace adecvate Pentru a spori viteza de de­ ) Adevărul nu-1 poţi flate pe partea hidranţilor l
— Creşterea parcului auto ca de prevenire un accent deose­ nea, competenţă şi responsabi­ teriale de circulaţie, prin con­ şi să se întărească disciplina plasare a autovehiculelor des­ pentru incendiu, se pomenesc I
şi intensificarea circulaţiei ridi­ bit trebuie să punem pe întări­ litate din partea agentului de struirea şi amenajarea unor ar­ in cadrul unităţilor deţinătoare tinate transportului de persoa­ tine sub obroc mereu cu un perete inundat. }
tere rutiere, modernizarea sem­
de parc auto în ceea ce pri­
că desigur o serie de probleme rea educaţiei rutiere a tuturor circulaţie, care să fie perma­ veşte folosirea autovehiculelor ne în comun, în cadrul organi­ Motivele sint contradictorii, l
privind crearea condiţiilor ma­ acelora care „formează" circu­ nent animat de dorinţa de a nalizării drumurilor şi străzilor, şi starea lor tehnică. De ase­ zării circulaţiei se creează benzi „Eu, subsemnatul — ne fiind invocat cînd excesul de ,
teriale de desfăşurare în sigu­ laţia — pietoni, conducători crea fluenţă şi siguranţă cir­ organizarea mai judicioasă a menea, trebuie luate măsuri preferenţiale pentru aceste scria plin de indignare apă pluvială, cînd joaca u- 1
ranţă a traficului rutier. In nici auto, biciclişti, căruţaşi etc. — culaţiei pe sectorul de drum pe circulaţiei în anumite locuri mai hotărîte pentru întreţinerea autovehicule. Gheorghe Martin, din satul nora la gurile de control ca- ^
un caz nu se poate spune că plecînd în acest caz de ia con­ care acţionează, care să „sim­ etc. Este de evidenţiat faptul corespunzătoare a drumurilor In ceea ce priveşte prezenta­ Căraciu, comuna Baia de re, în mod normal, ar trebui i
intensificarea circulaţiei, ca ur­ siderentul, îndeobşte cunoscut, tă" circulaţia şl să intervină că drumurile şi străzile din ju­ din cadru! judeţului. rea candidaţilor la examenul Criş—numai mă trezesc cu să fie sigilate. *
prompt, dar cuviincios, atunci
că majoritatea covîrşitoare a
mare a creşterii parcului auto, deţul Hunedoara — ca rezul­ pentru obţinerea permisului de poprire din pensie fără să Pînă să se afle adevăratul ^
poate favoriza sporirea numă­ accidentelor se comit ca urma­ cind legea este încălcată. tat al măsurilor luate pînă — Ce noutăţi se anunţă in conducere, aş vrea să amintesc am nici o datorie la fisc, motiv şi să se afle vinovatul, l
rului de accidente. re a comportării necorespunză­ Sigur că nu putem enumera acum privind semnalizarea şi domeniul circulaţiei rutiere ? că recent a fost elaborată o nici la C.A.P. Lunca“. cert rămîne faptul că luni de /
Creşterea parcului auto şi, toare a oamenilor in circulaţie. aici toate mijloacele şi meto­ marcarea lor — sînt deja pre­ — Circulaţia rutieră fiind un nouă metodică de examinare, Dinsul face în scrisoare • zile un perete al blocului nu )
implicit, intensificarea circula­ Educaţia rutieră a participan­ dele de prevenire a accidente­ gătite pentru sezonul turistic domeniu dinamic, cu o dezvol­ perfecţionată, prin care se ur­ ţ pe neştiutorul, ocolind ade- se mai usca, făcînd nefolosi- i
ţiei rutiere este un fenomen o- ţilor la circulaţie se realizează lor — o prezentare cuprinză­ estival. tare impetuoasă de la o peri­ măreşte ridicarea gradului de i vărul cu bună ştiinţă. Dar bilă acea atît de necesară /
biectiv, un aspect al progresu­ atît pe calea popularizării nor­ toare, exhaustivă a acestora Pe linie de educaţie rutieră, oadă la alta, nu este lipsită de pregătire a persoanelor care ■ adevărul nu-l poţi ţine sub debara şi mărind considera- 1
lui tehnic, al civilizaţiei, ^ care melor de folosire a drumurilor este şi dificil de făcut — aş printr-o mai bună colaborare noutăţi. Noutăţile din acest do­ solicită permis de conducere. 1 obroc. Consiliul popular co- bil gradul de uzură ai clă- i
se reflectă favorabil atît pe publice, cît şi pe calea aplică­ vrea însă să subliniez că orice şi efori colectiv din partea tu­ meniu urmăresc, în totalitatea Sînt şi alte noutăţi în dome­ ^ munal Baia de Criş, în urma dirii. ?
planul economiei naţionale, rii ferme şi exigente a măsuri­ formă sau metodă de preveni­ turor celor chemaţi a-şi aduce lor, aplicarea unor măsuri de niul circulaţiei. Nu vreau însă i cercetărilor întreprinse, co- In schimb, problema apei 1
pentru transportul mai rapid _ şi lor legale de sancţionare împo­ re, pentru ca să fie eficientă, aportul pe linie de circulaţie, natură să prevină accidentele să le repet pentru că ele au 1 munică că Gheorghe Martin curente rămîne tot... proble- i
economic al bunurilor materia­ au fost organizate acţiuni de de circulaţie. fost aduse la cunoştinţa citito­ ^ a fost amendat de C.A.P. mă ! I
le, cît şi pe planul satisfacerii triva acelora care încalcă aces­ : trebuie să se desfăşoare printr-o prevenire cu eficienţă sporită. Majoritatea noutăţilor au, de­ rilor cu alte ocazii prin presă,
Intereselor personale ale oame- te norme. / muncă exigentă şi responsabilă, Toate acestea au determinat o ocamdată, forma unor propu­ radio şi televiziune.