Page 1 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 1
Proletari din toate tarile, uniji-vă !
.. G r> Sesiune de comunicări cu prilejul
aniversării a 40 de ani de la
înfiinţarea Comitetului naţional
antifascist din România
Cu prilejul împliniri; a 40 1933, lărgirea bazei social-po-
de ani de la înfiinţarea Co litice a Comitetului antirăz
mitetului naţional antifascist boinic şi crearea Comitetului
din România, în Capitală a naţional antifascist. Ta frun
avut loc, joi, sesiunea dc co tea comitetului se aflau oa
municări pe tema „Partidul meni de seamă, membri ai
comunist, iniţiatorul şi or Partidului comunist, intelec
ganizatorul mişcării antifas tuali cu dragoste de ţară, oa
ANUL XXV Nr. 5 720 VINERI 1 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ciste din România". Manifes meni ai muncii cu înalt simţ
tarea omagială a fost orga civic şi patriotic, tineri. Pen
nizată de Academia de ştiin tru a aduce în activitatea Co
ţe sociale şi politice, Institu mitetului de naţional antifascist,
alături
ex
înţelepciunea
tul de studii istorice şi so-
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOIAE CEAUSESCU In interiorul ziarului : cial-politice, Comitetul foşti perienţei, entuziasmul tineretului
şi
su
al
proaspăt
flul
lor luptători antifascişti.
muncitoresc, crescut de partid
La
al
membru
Răutu,
Leonte sesiune au participat în focul luptelor revoluţiona
Eforturi susţinute Comitetului Executiv al C.C. re, Comitetul Central al
partidului a trimis în condu
al P.C.R., preşedintele Consi
IN PIETE SI E pentru practicarea liului de conducere, rector al antifascist un lînăr comunist
Comitetului
cerea
naţional
Academiei
Gheor-
„Ştefan
în vîrstă de 16 ani, înzestrat
Ion
ghiu“,
Popescu-Puţuri,
directorul Institutului de stu
cu un înnăscut simţ organi
unei agriculturi dii istorice şi social-pelitice, zatoric şi un rar dinamism,
t o v a r ă ş u l
pe
Nicola-c
Guină,
preşedintele
Nicolae
O zi obişnuită din activi rîrilor Congresului al X-lea Ceauşescu a fost înconjurat peratist, precum şi producă Comitetului foştilor luptători Ceauşescu. Incepînd cu greve
tatea ' tovarăşului Nicolae al partidului, ale Conferinţei de mii de locuitori ai oraşu torii individuali asigură o antifascişti, Ştefan Voicu. re- le şi procesul luptătorilor din
Ceauşescu. O zi ca oricare Naţionale. Vă sînt cunoscute lui, fiecare dintre ei dorind bună aprovizionare cu produ dactor-şef al revistei „Era februarie 1933. al căror ecou
alta, In care biroul de lucru rezultatele pe primii doi ani să strîngă mina secretarului se agroalimentare, cu legu mod ar ne, intensive, de socialistă". şi Ladislau Ba- a pătruns departe în lume,
al conducătorului partidului şi patru luni ale acestui cin general al partidului, să-i îm me şi fructe de sezon. Ca nyai, vicepreşedinţi ai Aca continuînd cu participarea
şi statului nostru a fost în cinal. In toate domeniile, a- părtăşească gîndurile, bucuri intr-o vastă vitrină a primă demiei de ştiinţ? sociale şi voluntarilor români la lupta
săşi viaţa, cu clocotul ei, cu tît în industrie cît şi în agri ile şi greutăţile. Intre aceş verii, la standuri şi tonete mare randament politice, acad. Iorgu Iordan, poporului spaniol, cu manifes
marile împliniri în drumul cultură, planul a fost nu nu tia se află muncitoarea Ilea sînt etalate mărfuri proaspe foşti membri ai Comitetului taţiile muncitoreşti populare
nostru spre mai bine, dar şi mai realizat, dar şi depăşit“. na Popa, de la Fabrica de te, de bună calitate, care în naţional antifascist, cadre di din 1939 şi acţiunile patrio
cu neajunsurile pe care pu Mai departe, t o v a r ă ş u l confecţii şi tricotaje „Bucu trunesc aprecierile cumpără Pagina a ll-a dactice, cercetători, activişti tice contra dictatului hitle-
tem şi trebuie' să le înlătu Ceauşescu releva i „Acor reşti“, maistrul Iulian Vică torilor. dc partid şi de stat, ofiţeri, risto-hortist şi împotriva răz
răm pentru a atinge ţelurile dăm o mare atenţie înfăp de la fabrica „Flacăra ro Tovarăşul Nicolae. Ceauşescu oameni ai muncii din Capi boiului antisovietic, luptele
spre care tindem. A intrat tuirii politicii partidului de şie“, Ion Gherman, salariat discută cu 'numeroşi bu- tală. patrioţilor din rezistentă pe
în conştiinţa ţării, a fiecăruia ridicare a bunăstării mate la uzinele „Timpuri noi" şi cureşteni. „Sînteţi mulţu Desehizînd lucrările. prof. pămîntul ţării şi pînă
dintre noi, necesitatea de a-1 riale şi spirituale a întregu mulţi alţii. miţi de aprovizionare, gă dr. doc. Mihnea Gheorghiu, ia insurecţia naţională an
vedea pe tovarăşul Ceauşescu lui popor. Şi în acest dome „Să trăiască partidul, să siţi întotdeauna ce căutaţi ? Un sfert de veac de la actul preşedintele Academiei de tifascistă armată din au
prezent în mijlocul oam'eni- niu hotărîrile Congresului al trăiţi şi dumneavoastră, to Ce produse lipsesc ? — sînt ştiinţe sociale şi politice, a gust 1944. moment culmi
îor, la locurile de muncă X-lea şi ale Conferinţei Na varăşe Ceauşescu, să vă dea întrebări pe care secretarul subliniat importanţa consti nant al mişcării antifasciste
sau acolo unde se asigură a- ţionale se înfăptuiesc cu suc dumnezeu sănătate şi putere general al partidului le adre revoluţionar al naţionalizării tuirii Comitetului naţional din România. Partidul Comu
provizionarea cetăţenilor, în- ces. Desigur că şi în activi de muncă, să ne conduceţi sează în fiecare piaţă, în re antifascist ca moment impor nist Român, iniţiatorul şi or
tîlnindu-se' cu muncitori din tatea noastră economică şi mulţi ani înainte" — urarea petate rînduri, grupurilor de principalelor mijloace de producţie tant în istoria glorioaselor ganizatorul mişcării antifacis-
uzine şi de pe şantiere, 'cu socială mai sînt încă neajun din inimă a bătrînei colecti tradiţii de luptă ale mişcării te din România, a slujit cu
specialiştii, cu lucrătorii din suri, lipsuri". viste Floarea Iordache, ma- ' gospodine, de cetăţeni. noastre muncitoreşti. demnitate şi abnegaţie revo
comerţ, gospodine, discutînd Tocmai .pornind de la suc mă a 14 copii "şi bunică a 16 „Da, magazinul este bine Exponent al intereselor luţionară, în toţi aceşti 40
probleme concrete, a căror cesele de pînă acum, de la nepoţi, mărturiseşte de la si aprovizionat", răspunde Ana Pagina a lll-a fundamentale ale poporului, de ani, cauzei libertăţii pa
rezolvare deschide apoi largi neîmplinirile care mai există, ne intensitatea acestor sim Ionescu, salariată la între Partidul Comunist Român a triei şi păcii între popoare.
perspective nu numai pentru conducătorul partidului şi ţăminte. Ca şi cuvintele atît prinderea „Producţia", aflată iniţiat, în primăvara anului (Agerpres)
colectivele vizitate, dar pen statului a continuat dialogul de grăitoare adresate secre în acele momente în hala
tru sectoare întregi ale eco cu făuritorii de bunuri ma tarului general de bătrîna E- „Traian". „Găsim de toate,
nomiei, pentru îmbunătăţirea teriale, vizita ’ de ieri stî'nd caterina Siminiuc : „Vă mulţu tovarăşe secretar general" —•
continuă a condiţiilor de via sub semnul preocupării sta mesc că vă îngrijiţi de viaţa subliniază gospodina Rozalia
ţă ale populaţiei. Acest mod tornice de a da noi valenţe noastră, să trăieşti tovarăşe Marinache in timpul vizitei
dinamic de a conduce şi în muncii şi vieţii cotidiene) ale Ceauşescu, să trăiască tot în magazinele din piaţa „7 1 I U N I E
druma, de a se consfătui per Noiembrie“. Aceleaşi apre
manent. cu poporul, îl defi cetăţenilor Capitalei, ca şi poporul românesc şi rogu-te cieri le fac şi alţi bucureştem
nim sintetic prin stilul de ale tuturor oamenilor muncii dă-mi voie să te îmbrăţişez
lucru • propriu secretarului din întreaga ţară. ca o mamă pentru tot ce ai care precizează, totodată, că
■ general. In timpul vizitei, secreta făcut şi ce faci pentru ţară, uneori lipsesc cartofii tim Ziua internaţională a copilului
Vizita din dimineaţa de rul general a fost însoţit de pentru noi“. purii, unele legume de sezon,
joi, 31 mai, prin pieţe ale Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Intîmpinat astfel, pretutin că unii vînzători nu respectă
de
funcţionare
programul
al
Capitalei, la importante • o- Gheorghe Cioară. deni, t o v a r ă ş u l Nicolae E zi intii de vară. Străzile că şi ştrengării, să răscolim
bieetive industriale, s-a sol Ca o nesfîrşită coloană so Ceauşescu a vizitat, timp de magazinelor, că există un de şi parcurile răsună de glasu împreună cotloanele lumii,
dat, ca de fiecare dată, cu noră, ovaţii, aplauze, urări de mai bine de două ore, cinci calaj în aprovizionare între rile vesele ale copiilor puşi căutîndu-l pe Făt-Frumos ori
concluzii şi indicaţii menite vaduri comerciale — unde a- ceasurile dimineţii şi cele ale pe şotii şi neobosiţi de joa căsuţa de turtă dulce, să
să conducă la perfecţionarea au ilustrat sentimentele faţă proximativ un sfert din după-amiezii. că. stăm de vorbă cu soarele şi
activităţii gospodarilor Bucu- de tovarăşul Ceauşescu, ex populaţia oraşului cumpără Rafturile unităţilor de des E ziua lor, ziua copiilor din să-i spunem să rîdă întot
primate emoţionant de cele
reştiului, a conducerilor de cele necesare — din diferite facere, ale centrelor de car toată lumea şi fiecare ne re deauna în ochii copilăriei !
întreprinderi şi ministere e- mai largi categorii de cetă cartiere ale municipiului, ne, lapte, piine, tonetele fer găsim, măcar pentru o clipă, Ride copilăria de după fe
conomice. ţeni ai Capitalei. ceea ce a permis cuprinde melor gospodăriilor de stat candoarea şi puritatea zile restre mari, luminoase, în
In ajunul vizitei, în cuvîn- In vechiul cartier munci rea şi analizarea principale şi cooperativelor agricole de lor fără nori ale copilăriei.
peste 200 de grădiniţe des
tarea rostită la întîlnirea cu toresc. astăzi întinerit de noi lor probleme ale aprovizio producţie, ale producătorilor Pentru bucuria lor, a lăstari chise pentru aproape 12 000
activul de partid al. armatei, le, blocuri. de pe bulevardul nării bucureştenilor. individuali sînt pline de măr lor cruzi ai omenirii, trebuie de preşcolari din judeţui Hu
secretarul general spunea : „1 Mai", în inima vadului co In centrul dialogului de lu furi. Astfel, numai la Piaţa să fim azi cu sufletele mari nedoara, în zeci de creşe cu
,,Cunoaşteţi preocupările ac mercial al Oborului, la hala cru cu gospodarii oraşului „Rahova“ s-au adus, ca de- ale copiilor. pătucuri albe şi o lume de
tuale ale întregului popor, „Traian", în pieţele „Rahova“ s-a aflat constatarea că pe Azi e 1 iunie, ziua însori jucării, în care, de la primul
care acţionează cu toată fer ‘.şi „Pantelimon“, în toate a- pieţele capitalei atît comer tă a copilăriei I Din cărţile gingurit şi pînă cînd ştiu
mitatea în înfăptuirea hotă- ceste locuri tovarăşul Nicolae ţul de stat, cît şi cel coo (Continuore in pag. a 4-a) de poveşti au încins horă să-şi numere vîrsta şi să-şi
toate zînele bune, pregătind rostească numele cei mai
celor mici bucurii şi fiecare mici fii ai plaiurilor noastre
zîmbet candid e o floare de
primesc o caldă şi părinteas
mulţumire pornită din pri că îngrijire. Ride copilăria în
Producţia pentru export—la timp, viri senine. şorţuleţe proaspete, cu abe
Azi copiii trebuie să fie
cedare mari şi colorate, în
copii şi, în faţa bucuriei de
cu înalte performanţe calitative Otel cu performanţe a şti că e ziua lor, să uităm cărţi, caiete şi ghiozdane noi,
purtate în clasele l-IV de cei
orice supărare, orice gind de
dojană. Mai mult ca oricînd, aproape 30 000 de mici şco
superioare azi avem datoria să ne re lari hunedoreni, îndrumaţi de
citim filele copilăriei şi să peste 1 500 de educatori şi
învăţători. In fiecare toamnă,
HUNEDOARA.
şi
Oţelarii
P cerinţă imperioasă a creşterii laminatorii de la Hunedoara luminăm cu bucurii ziua spe ILEANA LASCU
ranţelor noastre. Indrăgindu-i
au dobindit un nou succes ca lumina ochilor, să înde
în activitatea ce o desfăşoa părtăm din preajma lor orice
eficienţei activităţii de comerţ exterior sificarea producţiei la export. nor, iar ca prieteni, de joa (Continuare în pag, a 3-a)
ră pentru creşterea şi diver
Ei au asimilat o marcă de
oţel slab aliat, din care se
Cursuri de revenire laminează un nou tip de
oţel beton. Denumit „PC 60“,
acest oţel are o limită de la ordinea Prăsitul mecanic şi manual pe întreaga
curgere
ridicată,
fapt
ce
cît mai ridicate eoncură la reducerea sub ZILEI IN
de
stanţială
consumului
a
metal în construcţii.
la toate produsele numeroşi beneficiari, „PC 60" agricultură , suprafaţă cultivată cu porumb, cartofi, sfeclă!
Apreciat pozitiv de către
a şi fost solicitat de către
firme din Europa occidenta
lă.
Angrenaţi cu răspundere milioane lei valută pe rela ză faptic că in întreprinderi In perioada , actuală — ne • La C.A.P. Foit şi Bobîlna s-a început C.A.P. Pricaz, unde se efec
în activitatea de realizare ţia devize libere. le judeţului se depun străda spunea ing. Emil Szekely, di tuează ierbicidarea pe vege
exemplară, la înalt nivel ca — Muncitorii care contri nii lăudabile pentru a confe rectorul S.M.A. Simeria — praşila a doua mecanică la cultura porumbului taţie la cultura porumbului,
litativ şi cu eficienţă ridica buie la realizarea producţiei ri producţiei la export com mecanizatorii unităţii noastre • Pe ogoarele cooperativei agricole din acţiune care este realizată pe
tă a planului de export, si- pentru export lucrează la noi petitivitatea şi eficienţa ne Confecţii metalice sînt confruntaţi cu o serie dfe Pricaz, la cultura porumbului se face ierbici- aproape întreaga suprafaţă
derurgiştii hunedoreni s-au ca la carte, s-a exprimat cesare îndeplinirii exemplare acţiuni de maximă importan stabilită — 120 hectare. Con
angajat ca, în paralel cu de sortatorul Constantin Lăpirdă, a sarcinilor în acest impor ţă ca : refacerea grabnică a darea pe vegetaţie comitent, s-a încheiat prima
păşirea sarcinilor anuale, să din atelierul dialit al I.M.C. tant domeniu. Realizările ob culturilor po terenurile afec • Mecanizatorii din secţia de la C.A.P. praşilă mecanică la sfeclă,
asigure creşterea preţurilor Deva. Dovadă este faptul că ţinute nu permit însă con in plus la export tate de revărsarea apelor, e- iar la porumb această lu
medii de vînzare pe piaţa noi nu am avut şi nu avem cluzia că în ridicarea eficien fectuarea lucrărilor de în Sîntandrei au început praşila a doua la sfeclă crare s-a realizat pe aproape
externă cu 3—5 -la sută faţă nici o reelamaţie din partea ţei exportului hunedorean s-a ORĂŞTIE. Echipele de lă treţinere a culturilor şi de 25 la sută din suprafaţa pla
de planificat. Referindu-se la beneficiarilor, care sînt foar ajuns la un stadiu maxim. cătuşi conduse de harnicii combatere a dăunătorilor, re cu randament sporit a trac mecanizatorii, se urmăreşte ca nificată. Tractoriştii Dumitru
acest aspect ce evidenţiază te pretenţioşi. Prin fabrica Dimpotrivă, există mari re muncitori Petru Stoica şi coltatul furajelor, pregătirea toarelor. Mecanizatorii din cine a efectuat semănatul să Orăşan, Nicu Stanciu, Petru
pregnant preocuparea pentru rea unor cărămizi de calita zerve şi posibilităţi ce se im Gheorghe Urîtoiu lucrează in utilajelor pentru recoltat , şi secţia de la C.A.P. Sîntan facă şi întreţinerea mecanică. Breteanu şi alţii depun mult
ridicarea gradului de eficien te, ambalarea lor îngrijită şi pun valorificate în fiecare u- atelierul de confecţii metali altele. Evident, suprapunerea drei au aplicat, pînă ieri, lu Intr-un stadiu avansat se suflet pentru ca lucrările cu
ţă â exportului, tovarăşul expedierea la timp a comen nitate. ce al F.I.L. Orăştie. In cursul unui mare volum de lucrări crarea cu sapa rotativă pe găseşte, de asemenea, întreţi care sînt confruntaţi să fie
ing. Costarhc Trotuş, directo zilor, ne-am creat un presti In ce mod ? La această în acestui an ei au luat iniţia necesită o organizare exem 130 ha cultivate cu porumb nerea culturilor şi la C.A.P. efectuate in bune condiţii şi
rul C.S. Hunedoara, ne spu giu bun. Recent, am trimis trebare ne-a răspuns tovară tiva croirii judicioase a ta plară a muncii în fiecare sec şi au început prima praşila din comuna Rapoltu Mare. Pe la timp.
nea : mostre la noi parteneri din şul Zovedei Ştef, directorul blei, astfel incit din econo ţie de mecanizare, eforturi mecanică. La cartofi, această suprafeţele rămase în cultu Evident, soarta recoltei de
R.F. Germania, Franţa şi Direcţiei judeţene de statisti miile realizate să confecţio susţinute din partea tuturor pinde hotărîtor şi de interven
— Ne-am propus o aseme că : neze cantităţi suplimentare mecanizatorilor pentru a rea lucrare s-a încheiat, iar la ră cu porumb, la cooperative ţia promptă a cooperatorilor
nea realizare bazaţi exclusiv Belgia, de unde am şi primit — Un prim factor con de produse la export. liza în condiţii ireproşabile sfecla de zahăr s a început le agricole din Foit şi Bo la praşila manuală. Iată de
r
pe resursele de care dispu unele accepturi pentru livra sider îmbunătăţirea structurii Iniţiativa celor două echi sarcinile ce le revin. cea de-a doua praşilă meca bîlna s-a încheiat prima pra- cc «sie imperios necesar ca
nem. Acestea vizează cu pre rea de cărămizi dialit. Faptul sortimentale, realizarea unor pe este încununată de suc In ceea ce priveşte culturi nică. Toţi mecanizatorii din şiiă mecanică şi s-a început organele comunale dc partid,
cădere diversificarea sorti că ne prezentăm bine pe pie produse cu grad înalt de teh ces. In acest an, din tablă şi le prăşitoare. sînt de întreţi secţia condusă de Nicolae praşila a doua. Totodată, la consiliile populare şi condu
mentală a laminatelor, redu ţele străine se vede din în nicitate şi funcţionalitate, ca- , profile economisite s-au rea nut mecanizat peste 1 200 ha Zgîrdea şi mecanicul Alexan C.A.P. Rapoltu Mare se a- cerile unităţilor agricole să
cerea şi eliminarea din struc săşi depăşirea de plan care pabile să concureze cu suc- lizat şi livrat suplimentar be cultivate cu porumb, mai mult dru Buboi sînt angajaţi cu propie de finalizare cea de-a facă o mobilizare masivă a
tura exportului a sortimente pînă acum reprezintă mai neficiarilor externi peste 3 de 500 ha cu sfeclă şi car dăruire în finalizarea irepro doua lucrare cu sapa rotativă tuturor forţelor şi mijloacelor
lor cu grad redus de prelu- bine de 7 la sută. L. V1SKI tone de confecţii şi armături tofi. In toate cooperativele a- şabilă a sarcinilor ce le sînt la porumb. ■existente Ia efectuarea lucră
care şi valoare mică. Avem, — Consider că şi forestierii metalice. gricole servite se lucrează in încredinţate. Culturile fiind O susţinută activitate se rilor de întreţinere a cultu
de asemenea, în vedere mă noştri se încadrează cores (Continuare in pag. □ 3-a) tens, urmărindu-se utilizarea angajate in acord global cu întîlneşte şi pe ogoarele rilor.
suri de prospectare de noi punzător în efortul creşterii
pieţe pentru oţelurile aliate, eficienţei exportului — ne-a /
slab aliate şi carbon de cali declarat ing. Vasile Orvaş,
tate, în care scop ani şi în director adjunct comercial al a- Timp de 38 de ani de cii de investiţii Deva în
moţi
treprins o seamă de acţiuni. I.F.E.T. Deva. Drept argu A ÎNCEPUT SESIUNEA eroilor 1848 la căzuţi în numit TELESCAUN IN PARING JIUL S-A ÎNAPOIAT activitate neîntreruptă în cadrul căreia şi-a desfăşu
locul
nul
Mă refer la introducerea în ment stă faptul că în acest Incepînd de azi, viaţa u- Salea Roşie. După cum ne DIN U.R.S.S. cadrul Consiliului popular rat în ultimul deceniu o
to
al
fabricaţie a unor mărci de an am realizat un curs de niversitară a ţării vibrea informează prof. Liviu Pentru dezvoltarea acti In seara zilei dc 30 mai varăşa municipiului Deva, Măniuţ frumoasă activitate.
Margareta
Ghişe
—
oţeluri microaliate cu molib revenire brut cu peste 10 la ză din nou la temperaturi şi evocarea după ceremonial vităţii turistice din mun a.c., echipa Jiul a revenit a fost una dintre salaria VREMEA
revoluţiei
dc
de
sesiunii
din
den. niobiu. vanadiu şi alte ■ sută mai bun faţă de plan, le fierbinţi ale Institutul de la 1848 s-a desfăşurat o ţii Parîng, ale căror fru la Petroşani, perioada turneul tele care a gospodărit cu
vară.
La
-fectuat
In
de
încă
n-au
elemente care conferă meta ceea ce înseamnă că am di mine din Petroşani şi la frumoasă serbare. S-a ho- museţi scoase fost iveală, pe ntrerupere a campionatu chibzuinţă de banii puşi ve la Pentru 24 ore
în
la
deplin
dispoziţie
a
stat,
lului calităţi fizico-me^anice minuat sensibil cheltuiala ne Institutul de subingineri tărît ca această comemo acest masiv se află în lui în U.R.S.S. Bilanţul gheat ca fiecare leu să fie Vreme instabilă şi rela
rare. „Zarand 1848“ să se
şi
în
superioare şi sînt mult soli cesară pentru aducerea unui din Hunedoara au examene. desfăşoare In fiecare an. construcţie un telescaun — acestui turneu — negativ : cît mai bine fructificat. tiv călduroasă, cu cerul
primele
ceput
3
=
3
înfringeri.
jocuri
citate pe piaţa internaţională jeu valută la resursele valu După o lună de sesiune, obiectiv mult dorit de a- De ieri, Jiul a început Nici o absenţă, nici o în- schimbător. Izolat, vor că
tîrziere de la serviciu n-au
a laminatelor. tare ale ţării. Căile prin care studenţii hunedoreni vor ŞTRAND LA PETRILA matorii de drumeţii şi fru ■iregătirca dificilului meci umbrit cei 38 de ani de dea averse slabe de ploaie,
cu deosebire in cursul du
în
din nou
fi
Rezultă din această succin am acţionat în această direc muncă specifice locurile de museţi. Constructorii de de campionat, cu 3 Rapid muncă ai tovarăşei Mar pă-amiezii. Temperatura
profesiei
iu
duminică
Ttucurcşti,
tă relatare faDtul că acolo ţie sînt diverse. Socotesc în alese, unde vor desfăşura la întreprinderea de utilaj nie. gareta Măniuţ, a cărei con minimă va fi cuprinsă in
au
ter
minier
Petroşani
morală
duită
şi
profesio
unde muncitorii şi specialiş să important să evidenţiez practica de vară. Astăzi, îşi deschide por minat execuţia la troliu! nală a fost exemplu pen tre 8 şi 12 grade, iar cea
maximă între 20 şi 23 gra
şi
tii, sub directa conducere a măsurile ce s-au luat la fa „ZARAND 1848" ţile pentru amatori In de acţionare, pilonii de SOŢII ŞI-AU SERBAT tru toţi cei din jur. de. Vînt slab din nord-
ştrandul
din
Petrila.
organizaţiei de partid, acţio bricile de cherestea de la ultimele zile. s-au făcut susţinere şi bateriile de 'lUNCA -Momentul încercat ieri vest.
de
în
nează ferm pe linia sporirii Oră.ştie şi Vaţa pe linia per La invitaţia Şcolii gene aici unele îmbunătăţiri la role, obiective cărora Ii sala Margareta Măniuţ, Con
a
sărbătorească
termoficare,
de
eficienţei exportul"!, rezulta fecţionării proceselor tehno rale din Tîrnava de Criş, sistemul curăţat bazinele şi s-a făcut recepţia filială. Ieri, pentru soţii Marga siliului popular municipal Pentru următoarele
s-au
învă
elevii,
tele nu pot fi decît favorabi logice, măsuri care asigură ţătorii profesorii din şi Hălma- s-au amenajat cabinele Prin hărnicia şi se priceperea reta şi Nicolae Măniuţ, Deva, l-a .trăit şi soţul două zile
(
şcolilor
constructorilor
antici
Vremea se menţine insta
le. In cazul combinatului hti- obţinerea unor produse de giu, Vaţa de Jos, Tomeşti, publice. In perioada ur pează punerea în funcţiu din Deva, a fost o zi de dînsei, Nicolae Măniuţ. bilă, favorabilă ploilor sla
după
cind,
neuitat.
După 41 de ani de muncă,
Ziua
nedorean, acestea se expri calitate superioară, pe seama Şteia, Tătăreşti, Birtin, mătoare. se vor face în ne a telescaunului cu mult decenii de muncă, colegii tovarăşul Măniuţ 1 a primit, be locale, vînt potrivit, cu
au
şi
şi
mă, între altele, prin creşte cărora am realizat şi preţuri Livadia parte la Prihodişte incinta ştrandului crearea ame u- înainte de termenul stabi le-au onorat de prin calde tot ieri. calde felicitări intensificări temporare din
luat
manifestările
pentru
najări
manifestări
şi
stimă
partea
colectivului
din
nord-vest.
Temperatura
rea substanţială a cursului de vînzare ridicate. prilejuite de comemorarea nei baze sportive. lit iniţial. simpatie, ieşirea la pensie. Sucursalei judeţene a Băn in scădere uşoară. —
de revenire brut şi obţine Aspectele prezentate de la
rea suplimentară a peste 11 cele trei unităţi argumentea J