Page 10 - Drumul_socialismului_1973_06

aummmmam X**SX&Xt¿*CS

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 722 DUMINICĂ 3 IUNIE 1973

ADUNAREA CONSApRATĂ ANIVERSĂRII Un sferfr de veac de Ba actul revoluţionar al

naţionalizării principalelor mijloace de producţie

A 125 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 1848 :Ei

(Urmare din pag. 1) de la 23 August 1944 a des­ tone laminate finite pline, dament sporit a capacităţilor
chis drumul eliberării pentru 1 500 mc cherestea, 2 700 mc de producţie, a tuturor maşi­
totdeauna a maselor populare prefabricate din beton. Me­
cerut energic desfiinţarea nilor, utilajelor şi agregate­ romi in
lobăgiel, libertate industrială d© exploatare şi asuprire, al rită a fi menţionate, de ase­ lor pentru reducerea cheltu­
a
depline
cuceririi
indepen­
şi comercială, o constituţie denţei naţionale, a creat con­ menea, depăşirile de plan la ielilor de producţie, pentru
nouă pentru Transilvania, în­ diţii ca poporul, stăpîn pe mase plastice, pigmenţi me­ folosirea deplină a timpului
temeiată pe principiile liber­ destinele sale, să-şi făurească, talici, produse cărbunoa- de lucru şi a forţei de mun­
tăţii, dreptăţii, egalităţii -şi aşa cum doreşte, o viaţă li­ se şi utilaj de turnare, că, pentru continua îmbună­
frăţiei. O rezoluţie a progra­ beră, independentă şi ferici­ mobilă, materiale de con­ tăţire a calităţii produselor,
mului a proclamat naţiunea tă. strucţii. Succesele deose­ îndeosebi a celor destinate
română „naţiunea de sine bite dobîndite sînt, In prin­ exportului Aii, lingă cetăţile La data cînd se inîăptuia binţi ca înseşi şarjele de me­ hunedorenii au dus o luptă a-
stătătoare" şi a exprimat In anii socialismului, Româ­ cipal, urmarea responsabilită­ In activitatea de investiţii naţionalizarea, Hunedoara şi tal clocotitor ce s-au plămă­ cerbă. Au muncit zi şi noapte
idealul unităţii naţionale prin nia a lichidat Înapoierea moş­ ţii şi abnegaţiei cu care tot industriale şi de locuinţe cît Călanul reprezentau, în ac­ dit din minunata „materie pinâ la vlăguire, au răbdat
chemarea: „Vrem să ne u- tenită din trecut, s-a trans­ mai multe colective din ju­ şi în cea de reparaţii utilaje cepţiunea situaţiei economice primă" a eroismului, dăruirii, foame, au sculat morţii din
nim cu ţara !", aclamată de format într-o ţară prosperă deţ se angajează şi participă industriale sînt necesare efor­ dacice, tineretul I de acum un sfert de secol, pasiunii, iniţiativei şi respon­ somnul lor veşnic şi au mis­
zecile de mii de participanţi. şl înfloritoare, cu o industrie în vasta acţiune de valorifi­ turi concrete pentru reduce­ doi piloni de bază ai indus­ sabilităţii muncitorilor siderur- tuit dealuri. Au minuit mai
apoi tehnica cea mai avansa­
S i ltură
Opinia publică europeană ^ 0 a r cu în care intensivă a tuturor re­ rea termenelor de execuţie, a triei româneşti. Doi piloni şu­ gişti şi constructorilor. Cu cită tă — agregate de înaltă teh­
a timpului a comentat cu, PliBHbvoltare, şi cu o cultu- surselor de creştere economi­ costurilor şi eliminarea rămî- ■ hunedorean va brezi ai unei industrii de o emoţie şi veneraţie nu ne a- nicitate, automate, calculatoa­
că.
r.T’W^pată
nivel
ducem aminte astăzi că din
un
de
admiraţie şi stimă dîrzenia şi' trai în continuă creştere, o nerilor în urmă la unele o- : enormă neputinţă în faţa ma­ acel iunie '48 la gurile de în­ re electronice.
biective.
înaltul spirit de sacrificiu 'al ţară care ocupă un loc demn Realizări bune s-au obţinut rilor dificultăţi provocate de cărcare a furnalelor, ori pe Hunedoara de azi, in nu­
revoluţionarilor români de la între naţiunile lumii. şi în agricultură, cu toate Intîrzierea campaniei agri­ omagia trecutul de | pustiitorul război, în faţa uri­ platformele de foc ele oţelă- mai 25 de ani, s-a distanţat
1848. Revoluţia din cele trei condiţiile grele din această cole de primăvară a determi­ aşelor cerinţe de metal ale riilor, mii de oameni, la che­ la dimensiuni cosmice de cea
provincii româneşti a făcut In procesul construirii so­ primăvară. S-au însămînţat nat aglomerarea şi suprapu­ economiei. Fostele „Uzine de de ieri. Intr-un atît de scurt
cunoscută lumii marea sete cietăţii socialiste — a arătat toate suprafeţele prevăzute, se nerea unor lucrări de între­ luptă al poporului | fier Hunedoara" — U.F.H.-ul marea partidului, şi-au dăruit răstimp, a parcurs uriaşa dis­
de libertate şi de rieatî;*nare în continuare vorbitorul — execută în ritm intens lucră­ ţinere, în condiţiile în care — cum era cunoscută pe a- fiinţa bătăliei pentru metal, tanţă de la condiţia de uzină
a poporului român, voinţa sa unul din momentele deosebit rile de întreţinere a culturi­ ne apropiem cu paşi repezi Loc de aducere aminte a j tunci citadela metalului de pe îmbrăcaţi în salopete, avind rudimentară cu producţia pa­
de neînfrint de a scutura ju­ de importante l-a constituit lor şi de recoltare a furaje­ de recoltat. începuturilor noastre, a j Cema, erau gata să sucombe drept hrană supa de chimen ralizată la cea de combinat
gul asupririi sociale şi al do­ naţionalizarea industriei, a lor, se lucrează mai bine în In agricultură, este necesa­ permanenţei noastre pe a- j din lipsă de materie primă. şi mămăliga, iar drept adă­ siderurgic care se situează în
minaţiei străine, de a-şi făuri băncilor şi principalelor mij­ zootehnie. Cu bune rezultate ră o foarte bună organizare ceste meleaguri, poiana de Fabrica de la Câlan, smulsă post baraca de scinduri cu rîndul celor mai prestigioase
o viaţă liberă şi demnă, de loace de producţie, eveniment s-a încheiat şi prima etapă a muncii în C.A.P. şi I.A.S. la poalele cetăţii Costeştl din triunghiul industrial de paturi de fier supraetajate, firme producătoare de metal
a participa alături de celelal­ de Ia a cărui înfăptuire se — la 1 Mai — a întrecerii pentru realizarea la timp Ia va fl astăzi prilej de adu­ tristă amintire „Titan — Nă­ muncitorii hunedoreni s-au în­ din lume.
rolat total în bătălia pentru
nivel calitativ superior a tu­
drag — Câlan" al lui Max
te naţiuni la dezvoltarea civi­ împlinesc 25 de ani. patriotice între consiliile nare a tineretului hunedo- Auschnit, trăia de pe o zi pe înfăptuirea politicii partidului Bătrîna uzină de la Călan
lizaţiei umane. Aşa după Ca şi întreaga ţară, judeţul populare, în mod deosebit turor lucrărilor, îmbunătăţi­ renn într-o amplă întîlni- alta fabricînd sobe, căldări, de industrializare socialistă a a cunoscut la rîndul său pro­
rea activităţii în sectorul zoo­
cum arăta tovarăşul Nicolae Hunedoara este un vast şan­ privind gospodărirea şi înfru­ tehnic. re cu istoria pămîntului României. cesul unei întineriri intense.
Ceauşescu în cadrul adună­ tier al muncii însufleţite pen­ museţarea localităţilor. Rea­ strămoşesc. oale şi cratiţe smălţuite. Pentru cei ce au trăit acele S-au durat furnale noi, mo­
Lovitura de graţie dată ma­
rii populare de la Blaj tru realizarea exemplară a lizări de prestigiu s-au înre­ Poporul nostru are în faţă Aflat la a V-a ediţie, rii burghezii prin actul revo­ zile de tumult revoluţionar es­ derne, turnătorii de mare ca­
„luptele revoluţionare de la sarcinilor de plan pe 1973, gistrat în judeţul nostru şi un program minunat de mun­ festivalul, organizat de că­ luţionar al naţionalizării a dat te o mare mîndrie patriotică pacitate, o uzină cocsochimi-
1848 au afirmat dreptul sacru pentru înfăptuirea cincinalu­ în domeniul învăţămîntului, că şi luptă, care deschide tre Comitetul judeţean Hu­ un nou curs Istoriei milenare de a fi participat la declan­ că şi alte capacităţi care re­
al poporului român la exis­ lui înainte de termen. Conti- culturii şi ocrotirii sănătăţii perspective luminoase de pro­ nedoara al U.T.C., se în­ a fabricării fierului pe melea­ şarea şi desfăşurarea pe par­ alizează astăzi produse de
tenţa de sine stătătoare, pre­ nulnd tradiţia succeselor d© populaţiei. gres, bunăstare şi fericire tu­ scrie statorinc ca o mani­ mare utilitate pentru econo­
cum şi hotărîrea sa de n seamă In întrecerea socialis­ Ne aflăm, tovarăşi — sub­ turor oamenilor muncii — a festare de prestigiu în via­ gurile hunedorene. Prin întro­ cursul unui oătrar de veac a mia naţională,
muncitoare
clasei
narea
industrializării. De atita vre­
ca
merge în pas cu ideile avan­ tă, oamenii muncii hunedo- linia vorbitorul — într-o nouă subliniat în încheiere tovară­ ţa culturală n judeţului, me, Hunedoara a fost şi este, In toată această perioadă
sate ale epocii, de a înainta reni se prezintă cu rezultate şi deosebit de importantă e- şul Ioachim Moga. Datoria tu­ cu largi ecouri în judeţele stăpîn al uzinelor, partidul de bătăile pentru victoria o-
neabătut pe calea democra­ d^‘prestigiu şt în acest an. tapă a întrecerii socialiste, turor, a fiecăruia este de a învecinate. 1 comuniştilor a deschis largi realmente, un avanpost vic­ perei de industrializare, si­
ţiei şi progresului”. j|n fapt deosebit îl repre- prilejuită de apropierea ani­ face totul pentru Înfăptuirea Afişul zilei de azi, dens perspective de realizare a in­ torios in această bătălie ho- derurgia hunedoreană s-a a-
Revoluţia începută în 1848 ?,it|jtă îndeplinirea înainte de versării zilei de 23 August, prevederilor programului a- şl divers, va începe de dustrializării socialiste, operă tăritoare în edificarea socia­ firmat puternic ca o mare
a continuat să se desfăşoare, tenmen a prevederilor planu- sărbătoarea eliberării patriei. doptat de Congresul al X-lea dimineaţă. cu evocarea in care producţia de metaj lismului în -România. Pentru forţă a proqresului economiei
furnalului
nr.
4,
reprezintă temelia progresului
refacerea
sub diferit© forme, găsin- luaRe: primele cinci luni la Organizaţiile de partid, con­ şi de Conferinţa Naţională a „Vorbeşte istoria pămîntu- economie. pentru construirea furnalelor româneşti. Dovezile sînt ex­
du-şi expresie în realizarea print|ţalii indicatori din in­ ducerile colectivelor de mun­ partidului în vederea acce­ lul românesc” — omagială Amintirile despre înălţarea nr. 6 şi 5, a uzinei cocsochi- trem de numeroase şi de a-
unirii principatelor şi dobîn- dustria judeţului. A fost rea­ că trebuie să mobilizeze activ lerării dezvoltării economico- trecere în revistă a mo­ Hunedoarei, incepind din a- mîce şl aglomeratorului, a o- ceea ne limităm la a arăta
(
direa independenţei, în reali­ lizată fcu cîteva zile mal de­ şi eficient Întreaga masă de soeiale a ţării, Aceasta este mentelor semnificative din cea vară a lui '48, sint fier­ ţelăriei noi şi laminoarelor, pe cele mai semnificative,
zarea statului naţional român, vreme producţia globală, mar­ salariaţi pentru intensifica­ condiţia ridicării bunăstării lupta poporului nostru pen­
în înfăptuirea reformelor so­ fă vîndută şi încasată şl pro­ rea ritmului întrecerii socia­ materiale şi spirituale a în­ tru libertate şl dreptate.
ciale ulterioare, în toate ductivitatea muncii pe an­ liste. Deviza fiecărui colectiv tregului popor, asigurării li­ Apoi un număr de zece (!) @ Siderurgia hunedoreană reali­ pentru Hunedoara creşteri de pro­
transformările şi mişcările re­ samblul întregului judeţ. de muncă hunedorean trebuie nei vieţi libere şi prospere echipe artistice din tot a- zează în acest a! treilea an al actua­ ducţie de 650 000 tone fontă, aproa­
voluţionare care au avut loc Demn de remarcat este fap­ să fie „Realizarea exemplară naţiunii noastre socialiste, în­ tîtea localităţi hunedorene lului cincinal, mai mult decît întrea­ pe 400 000 tone de oţel şi 220 000
în România. tul că prevederile perioadei a planului şi a angajamente­ floririi continue a Republicii vor oferi publicului un ga Românie a antilui 1938, cu de tone de laminate.
Crearea, în 1921 a Partidu­ respective la export s-au în-^ lor pe 1973 —- an hotărîtor al Socialiste România, creşterii spectacol cuprinzînd cele I © Pentru merite deosebite în în­
lui Comunist Român, a mar­ deplinit cu 10 zile mai devre­ cincinalului“. In acest scop prestigiului ei internaţional, mai reprezentative piese 18,8 ori Ia fontă, 11,3 ori la oţel, 7
situării ei la loc de cinste în
cat intrarea într-un stadiu me, în condiţii de eficienţă 6Înt necesara eforturi în plus rîndul marii familii a popoa­ folclorice autohtone. Vizi­ ori la laminate şi de 12 ori la cocs făptuirea politicii partidului de indus­
nou, avansat, a luptei revo­ superioare. Datorită acestui pentru punerea integrală în relor ţărilor socialiste, al în­ tarea cetăţilor dacice Cos- metalurgic. trializare socialistă a ţării, colectivele
luţionare din România. Sub fapt, judeţul Hunedoara a li­ valoare a marilor resurse de tregii lumi. teştl şi Blldaru, jocuri spor­ siderurgiştiior de la Hunedoara şi
conducerea comuniştilor, po­ vrat suplimentar economiei 6porire a producţiei de care tive (handbal, voltei, lupte. © In totalul producţiei siderurgice Călan au fost distinse cu „Ordinul
porul român a cucerit victo­ naţionale 97 milioane kWh dispune economia judeţului Judo), muzică de promena­ a României socialiste, judeţul Hune­
ria In lupta împotriva orân­ energie electrică, 3 800 tone nostru. In încheierea festivităţii a dă, un tîrg al meşterilor doara deţine astăzi rolul prioritar la Muncii" clasa I. Ocupînd locul I în
duirii burghezo-moşiereşti, fier în minereu marfă, 12 200 In fiecare unitate economi­ fost prezentat un frumos pro­ populari, chioşcuri alimen­ întrecerea socialistă în industria ţă­
împotriva fascismului şi răz­ tone fontă, 19 000 tone cocs că este necesar să ee acţio­ gram artistic susţinut de for­ tare bine aprovizionate ş.a. producţia de cocs, fontă, oţel, lami­ rii, Combinatul siderurgic Hunedoara
boiului. Victoria insurecţiei metalurgie, peste 20 000 tone neze prin măsuri eficiente maţiile de amatori din mu­ vor constitui, fără îndoială, nate finite pline, a fost distins de două ori consecutiv
naţionale antifasciste armata oţel Martin şi electric, 12 800 pentru utilizarea cu un ran- nicipiul Deva. pentru cei prezenţi o zi in­ © Actualul cincinal va însemna
structivă şi agreabilă. cu „Ordinul Muncii" clasa I.
!
ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE f-’
¡19 cunoaştem
Toate forţele şi mi jloaeele- limba ?
turiştilor,
Informarea
panouri, indicatoare ele. prin
pe
traseele a turistice amil acesta o
din
judeţul
fost
nostru
folosite din plin la municipale, orăşeneşti comitetele
căreia
problemă
co­
şl
munale de partid i-au dat
multă atenţie. Ca urmare, am
putut consemna pe intr-un raid
întreţinerea culturilor traseelor informarea c promp­
majoritatea
anterior
că
tă, completă, cu gust.
La intrarea şi ieşirea din
municipiul IJ ova, însă, două
Intreceraa lucrătorilor de pe ogoare în cinstea zilei de 23 gomir Sendruţ, Viorica Moţ, panouri — ale O.J.T. — in­
turistul
formează
este
că
in­
August ara ca obiectiva îndeplinirea planului de producţie la brigadier de cîmp, şi alţii. vitat să viziteze „hotelul Da­
toţi indicatorii şi onorarea exemplară a angajamentelor asu­ La C.A.P. Boz s-au prăşit cia şi Bulevard“. E vorba de
mate in întrecere. Acum, cooperatorii şi mecanizatorii, lucră­ mecanic şi manual 27 ha sfe­ un simplu dezacord gramati­
cal în aceste panouri. Dar de
torii din fermele I.A.S. şi-au unit eforturile şi lucrează cu hăr­ clă de zahăr, o bună parte ce să fie, de ce să spună
nicia ce le este caracteristică la întreţinerea culturilor, lucrare din sfecla furajeră, 10 ha po­ cunoscătorii limbii noastre eă
hotâritoare in obţinerea de recolte cit mal bogate, recolta­ rumb şi se continuă săpatul nu ne cunoaştem limba ? A-
supra acostui lucru şi a nece­
rea, stringerea şi depozitarea furajelor. pe restul de 120 ha. De ase­ sităţii schimbării panourilor
menea, aici s-a recoltat şi s-a atras atenţia conducerii
Fiecare zi de muncă — lui şl reînsămînţarea culturi­ strîns lucerna de pe întrea­ O.J.T. şi chiar Comitetului
lor compromise, s-a reuşit să municipal de partid Deva.
Dar panourile nu au fost în­
folosită integral la se refacă toate semănăturile. ga suprafaţă de 50 ha şi s-a Fabrica „Vidra“ Orăştie, unitate de prestigiu a Judeţului nostru, a cunoscut o dezvoltare impetuoasă după actul revoluţionar locuite. Drept pentru care fa­
început coasa la trifoi.
executarea lucrărilor Unindu-şi eforturile cu meca­ al naţionalizării de la 11 iunie 1948. In fotografie vă prezentăm o linie de polizare a pieilor, m odern utilată. cem cuvenita intervenţie pu­
blică.
nizatorii Ion Cîmpureanu,
agricole de sezon Trandafir Groza şi Ion Urs, ,.„1
cu ţăranii cooperatori, ei au
Accelerarea ritmului de e- terminat ieri de relnsămînţat vadă. După cum ne-a infor­
xecuţie a lucrărilor agricole toate cele 86 ha de eulturi „Producţia unei iile pe trimestru— mat contabilul şef al I.C.
de sezon impune folosirea cît compromise. Inginerul şef al Orăştie, tovarăşa Cornelia
mai deplină a fiecărei zile de unităţii, Gheorghe Irimie, Mihoc, In primul trimestru V-aţi gîndit cît îi încurcaţi
muncă. La C.A.P. din Veţel, spunea că s-a făcut, în acelaşi s-a lucrat efectiv o zi în­
unde munca a fost bine or­ timp, prima praşilă mecani­ realizată cu materiale economisite“ treagă cu mase plastice e-
ganizată, lucrările agricol© se că şi manuală pa 17 ha car­ conomisite, iar datele ope­ pe alţii cînd nu vă faceţi
desfăşoară în bune condi- tofi, s-a terminat de recoltat rative la zi arată că sînt
ţiuni. Tovarăşii Lazăr Gaş- lucerna şi s-a început cositul (Urmară din pag. 1) maiştrii avînd răspunderea toate condiţiile ca şi în al
par, preşedinte, şi Ioan Nis- trifoiului. pentru gospodărirea materi­ doilea trimestru să se lu­
tor, inginer şef, ne relatau că rea iniţiativei s-a generali­ ei prime. S-a introdus obli­ creze la fel. Faptul că în datoria corect?
mecanizatorul Aurel Cătăli­ Comuniştii, exemplu zat în rîndul tuturor ope­ gativitatea ca în consum să acest an- cheltuielile mate­
na, care are angajate culturi­ ratorilor. fie folosită 20 la sută mă- riale de producţie la mia
le de cartofi şi porumb în a- şi îndemn Comitetul d© partid şi cinătură din deşeuri, pre­ de lei producţie marfă sînt
cord global, a făcut la timp şi conducerea secţiei au susţi­ cum şi îndatorirea fiecărui mai mici cu 3,75 lei şi s-au — Ce urmări are în uni­ Toate acestea provoacă o serie de necazuri care ne­
de calitate praşilele mecani­ Lucrările de refacere a cul­ nut puternic întrecerea de­ operator de a strînge şi obţinut economii totale în tatea dumneavoastră o în- perturbări în' servirea pu­ mulţumesc pe drept cuvînt
ca, Aici s-a făcut prima pra- turilor compromise s-au în­ clanşată, apllcînd operativ preda la magazie toate de- valoare de peste 340 000 lei tîrziere ori o absenţă de la blicului călător, de aici o publicul consumator : servi­
şilă mecanică şi manuală pe cheiat şi la cele două coope­ o seamă de măsuri eficien­ şeurile de mase plastice. Im­ se datorează în mare parte lucru ? Am pus această în­ serie de nemulţumiri, iar re greoaie, anevoioasă, aş­
25 ha porumb, iar la cartofi rative agricole din comuna te. A fost curmată practica portante măsuri au fost generalizării iniţiativei. Cu trebare mai multor salari­ autobaza întîmpină greutăţi teptări îndelungi, proastă
cîte două praşile mecanice şi Brănişca. Comuniştii — ţă­ de a se lua la discreţie ma­ luat© şi în ce priveşte în­ alte cuvinte, „Producţia unei aţi din diverse unităţi de în realizarea sarcinilor de servire, nervi, reclamaţii,
manuale. S-au evidenţiat, fi­ rani cooperatori şl mecaniza­ teria primă din magazie, treţinerea matriţelor şi a zile pe trimestru — realiza­ servire cotidiană a popu­ plan. vociferări — sublinia Du­
ind în fruntea acţiunilor, Ion tori — sînt şi aici un exem­ maşinilor de injecţie, res­ tă cu materiale economisi­ laţiei. — Ce înseamnă o absenţă mitru Marcu, şeful restau­
Datcă, secretarul organizaţiei plu şi îndemn în mun­ treclnau-se la eliberarea ne­ pectarea disciplinei tehno­ te“ a primit valenţe concre­ — Dacă întîrzie sau lip­ sau o întîrzlere a funcţio­ rantului „Mioriţa", din Hu­
de partid, Serica Ştaier, mem­ că. Datorită strădaniilor cesarului pentru fiecare logice. te prin hărnicia, dăruirea şi seşte un şofer înseamnă că narului de la ghişeu ? nedoara.
bru în biroul organizaţiei de şi eforturilor depuse, îm­ schimb, în funcţie de nor­ Efectul economic al ini­ spiritul gospodăresc al co­ pe traseul respectiv autobu­ — Aveţi asemenea exem­
partid, Maria Datcă, membră preună cu întreaga masă ma de consum pe produs, ţiativei n-a întîrziat să se lectivului. zul nu va pleca la timp sau ple ?
de partid. Dori Zazloţi, ute- de cooperatori, s-a reuşit să nu va pleca deloc. 40—50 Să combatem — Din păcate, mai sînt.
cistă, Irina Popa, Valerla se obţină succese şi în exe­ de oameni nu vor ajunge la Ospătară Rodica Rotaru
Roşea, Avram Popa, Gheor- cutarea lucrărilor de întreţi­ serviciu, întreprinderea res­ afifisdl&îea n-a venit ia lucru din 10
ghe Sirbu, Lazăr Boancă şi nere a culturilor, la recolta­ torul Constantin Pînzaru — pectivă nu-şi va realiza sar­ mai a.c., iar Dereczki Eva
alţi cooperatori. rea şi strîngerea furajelor. La „Fiecare inginer şi ielnician toţi de la secţia cocserie — cinile de producţie — cu uşuratică lipseşte de mai multe zile.
C.A.P. Brănişca s-a făcut o au mărit capacitatea de trans­ toate celelalte repercusiuni Cu doi ospătari lipsă, ser­
Roadele întrajutorării lucrare cu sapa rotativă pe port a elevatoarelor de căr­ negative ce derivă de aici fafă de muncă ! virea clientelei în local es­
modificînd,
—
ne
te mult îngreunată. Aici eu
spunea
bune,
Alexandru.
totodată,
tovărăşeşti 30 ha porumb, iar la sfecla să rezolve, anual, a problemă sistemul de prindere a cupe­ Tîmpeanu, şeful coloanei de flBBaBggggg 2E5E252233 aş vrea să mai subliniez un
de zahăr, furajeră şi butaşi lor, realizindu-se o eficienţă călători de la autobaza din aspect. Mai sînt medici care
In urma sprijinului, a aju­ s-au făcut două praşile, evi- estimată de 84 000 lei. In a- Hunedoara. — In primul rînd, o acordă cu multă uşurinţă
torului tovărăşesc dat de denţiindu-se mecanizatorul celaşi timp se elimină consu­ — Aveţi asemenea exem­ proastă servire a publicu­ certificate medicale. După
tractoriştii Petru Florea, Va- - Axente Negrilă, cooperatorii pentru producţie“ mul mare de bride, obţinîn- ple ? lui, nemulţumirea lui, şi în ce un salariat sau altul nu
sile Oară, Laurean Savu şi Iosif Giura, Ileana Brăneţ, du-se, deci, economii de me­ — Absenţe nemotivate al doilea rînd prestaţiile vine la lucru cîteva zile, şi
Ion Oprea, de la S.M.A. De­ Minodora Maier, Ecaterina tal. n-am mai înregistrat în ul­ noastre nu ating nivelul ce­ noi ştim că nu-i bolnav,
va, ţăranilor cooperatori din Maier, Minodora Olar, Gra- (Urmare din pag. 1) care ar fi costat peste 40 000 De asemenea, electricianul tima vreme la şoferi. Doar rut, creîndu-se o gravă ca­ dimpotrivă, chefuieşte şi se
Leşnie la pregătirea terenu- ţian Muntean, Ion Ripaş, Dra- lei- Pentru a evita cheltuirea Alexandru Nasta, din cadrul întîrzieri de la program, renţă în îndeplinirea opti­ distrează, după cîteva zile
lor noastre tehnlco-ingine- unei astfel de sume şi pentru secţiei furnale, a realizat un ceea ce în activitatea noas­ mă a îndatoririlor noastre apare cu certificat medical !?
reşti, lansată de pesta un a recupera timpul ce s-ar fi dispozitiv electromagnetic tră este la fel de grav. Flo- — arăta Romulus Stoica, ©
In acest imens şi complex
an, care formulează ca o pierdut cu achiziţionarea, in­ pentru înlăturarea deşeurilor rică Rotaru, Iuliu Negrean, dirigintele Oficiului P.T.T.R. angrenaj care este societa­
ginerii Eugen Muzsic şi Ed-
Hunedoara. In ultima peri­
Mircea Ichim întîrzie mereu
de fier vechi de pe banda
serviciu
de
de ani de la apariţia obligaţie fiecărui inginer preo­ şi gar Strubert, din cadrul sec­ TI de la staţia de concasare şi de aici o serie de urmări oadă n-am nici întîrzieri. tea, în care interesele noas­
avut
absenţe
cuparea
tre se întrepătrund, interde­
nemotivate,
ţiei mecano-energetice, în ur­
negative,
cum
spuneam
vă
sortare
şi
Pentru
producţie,
din
tehnician
întreprindere
de a rezolva, anual, cel pu­ ma unui studiu întreprins, au acest dispozitiv aduce econo­ mai înainte. Aceasta ne-a permis să fa­ pendenţa unuia faţă de ce­
cem o bună servire a popu­
modificat constructiv şi func­
lălalt. şi a tuturor laolaltă,
44 ţin o problemă de mare e- ţional instalaţia de aer com­ mii de peste 50 000 iei anual. — Dar dacă lipseşte o laţiei, iar realizările să de­ se adîneesc mereu. Absenta
ficienţă pentru producţie. S-a redus şi timpul de sta­ taxatoare ?
Se înţelege că asemenea primat în vederea funcţionă­ ţionare a concasorului de la — Greutăţile ce ni le păşească indicatorii stabiliţi sau întîrzierile de la servi­
sarcini nu ne sînt proprii rii staţiei cu 4 recipiente tam­ staţie, iar productivitatea a provoacă sînt asemănătoare. iniţial. Cu luni în urmă, ciu nu sînt numai un act
soluţie
Această
pon.
tehnică
De curînd, la Casa de cultură din Orăştie, un nu­ numai nouă, ci tuturor oa­ a fost omologată ca inovaţie, crescut în acest sector cu 576 Nu mai putem respecta pla­ cînd unele funcţionare în- de indisciplină profesională,
tîrziau şi absentau nici in­
ci şi de indisciplină socia­
meros public a participat la sărbătorirea a 90 de ani menilor cu pregătire tehni­ în ziua de 25 mai 1973. Ea tone minereu sortat. nificarea iniţială a oameni­ dicii de plan nu se îndepli­ lă, prin aceasta creîndu-se
lor pe trasee, trebuie făcute
de la publicarea capodoperei eminesciene „Lucea­ că superioară din colectivi­ se înscrie în suita de succe­ Evident, după cum rezultă modificări, schimbaţi oa­ neau. greutăţi în asigurarea cu
fărul". tăţile muncitoreşti. se pe care întregul colectiv şi din exemplele de mai sus, menii, autobuzele pleacă — Ce înseamnă absenţa servicii a oamenilor muncii.
Programul a fost prezentat de elevii Liceului „Au­ Mă voi referi doar la cî­ de muncă al întreprinderii iniţiativei noastre îi răspund tîrziu etc. Din păcate ase­ de Ia lucru a unui lucrător Fiecare salariat, la locul
rel Vlaicu" din Orăştie, membri ai cercului literar teva rezultate obţinute în ca­ s-a angajat să le obţină în cu mult entuziasm şi mun­ menea exemple mai avem. dintr-un local de alimenta­ său de muncă, trebuie să
„Mihai Eminescu". drul iniţiativei. In urma unui cinstea zilei de 23 August. citorii — numărul celor ca­ Iuliana Popescu are două ţie publică ? înţeleagă faptul că repre­
Avind în prima parte un caracter mai mult mu­ control executat de I.S.C.I.R. După cum se observă, cău­ re îi dau viaţă mărindu-se, nemotivate, lipseşte şi as­ — Pentru a face o servi­ zintă o rotiţă însemnată în
zical, iar în partea a doua literar şi dramatic, serba­ Sibiu, s-a recomandat ca din tările nu sînt purtate în ne­ prin aceasta, în mod consi­ tăzi, Magdalena Stoica a re operativă, corectă şi ci­ mecanismul uriaş al socie­
de
23
derabil.
Sărbătoarea
rea „Luceafărului", de la Orăştie, şe înscrie ca o pres­ instalaţia de aer comprimat cunoscut, ci se îndreaptă că­ August, scumpă întregului fost retrogradată tot pentru vilizată, într-un local de a- tăţii, că oprirea acestei ro­
tigioasă manifestare şi un elogiu binemeritat adus a staţiei întreprinderii să fie tre necesităţile care se ivesc nostru popor, va marca şi un nemotivate, Elena Bumbu, limentaţie publică de pres­ tiţe ori încetinirea ritmului
un
scos unul din cele 5 recipi­
tanţă,
ospătar
lucrează
celui mai mare poet naţional, Mihai Eminescu. în activitatea zilnică. Acesta bilanţ pozitiv în activitatea Vasilica Stoica, Maria So- ei normal creează neajunsuri
ente tampon, întrucît nu mai este. de fapt, şi scopul ini­ corobete. Viorica Scutăşoiu la 8-10 mese. Dacă unul în­ cu urmări negative nentru
Prof. PETRU BACIU corespundea din punct de ve­ ţiativei. de cercetare a inginerilor, întîrzie la serviciu, părăsesc tîrzie sau lipseşte, aceste alţii, pentru noi, toţi, în an­
tehnicienilor şi multor mun­
Orăştie dere al siguranţei tehnice. Se Un alt exemplu. Maiştrii traseele, au atitudine urîtă mese trebuie servite de un samblu !
punea, astfel, problema achi­ Anton Răceanu şi Dumitru citori din cadrul întreprin­ faţă de călători. alt ospătar. De aici decurg GH. I. NEGREA
ziţionării unui recipient nou Mihai, împreună cu munci- derii noa re.