Page 100 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5744 • VINERI 29 IUNIE 1973

Vizita preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU in R.F. Germania

(Urmare din pag. 1)' Ceauşescu se întreţin cordial — care după cite cunoaştem se află binecunoscutele uzi­
cu primul ministru şi cu so­ — are atît tradiţii, cit şi o in­ ne constructoare de automo­ Toastul preşedintelui Toastul tovarăşului
ţia sa, cu reprezentanţi ai dustrie dezvoltată, o agricul­ bile „Wolkswagen“. La sca­
P r e ş e d i n t e l e Nicolae vieţii politice şi ai cercurilor tură bună. ra elicopterului, oaspeţii sînt
Ceauşescu se opreşte în fata de afaceri. Aş dori, la rîndul meu, să în.tîmpinaţi de Rudolf Lei-
unei piese care poate rezista, In continuare, are loc un vă adresez dumneavoastră, ding, preşedintele Consiliului Senatului oraşului liber şi Nicolae Ceauşescu rostit la
dejun oferit in cinstea şefu­ de administraţie al firmei, de
în funcţiune, la o temperatu­ domnule prim-ministru, tu­
ră de 900 grade. In vecină­ lui statului român şi a tova­ turor celor prezenţi aici şi alţi conducători ai concernu­
tatea ei se află o recentă răşei Elena Ceauşescu. tuturor locuitorilor landului lui. Două tinere muncitoare, hanseatic Hamburg, dineul oferit de preşedintele
In timpul dejunului, care îmbrăcate în salopete albas­
realizare a specialiştilor de s-a desfăşurat într-o ambian­ Saxonia Inferioară salutul tre, oferă buchete de flori to­
aici — o turbină de 50 mega- ţă de caldă cordialitate, au meu cordial. varăşei Elena Ceauşescu. Nu­
vaţi. Şeful statului român a- fost rostite toasturi. Ne aflăm de trei zile în meroşi muncitori şi specialişti
preciază înalta tehnologie, Luînd cuvîntul, primul mi­ ţara dumneavoastră şi, de pe aplaudă, fac semne priete­ Peter Schulz Senatului şi primarul
precum şi organizarea fluxu­ nistru, Alfred Kubel, şi-a ex­ acum, putem spune că avem, neşti cu mîna, dînd expresie
lui de producţie. primat bucuria deosebită de pe lîngă impresii deosebite, bucuriei de a-1 primi pe con­ Excelenţe, tru ca apropierea dintre ţă­
In continuare, sînt vizitate a-1 putea saluta în landul şi rezultate bune. Desigur, ducătorul României socialiste, Stimate doamne, rile noastre să se realizeze general al oraşului Hamburg
alte sectoare, de-a' lungul că­ Saxonia Inferioară pe pre­ nu vreau să anticipez asupra de a-1 saluta pe bărbatul de Stimaţi domni. pe căi multiple.
rora sînt expuse, ca într-o şedintele Consiliului de Stat acestor rezultate, dar trebuie stat care, prin neobosita sa Vă urez bun venit în ora­ Prezenţa dumneavoastră
originală expoziţie, piese pe al Republicii Socialiste Ro­ activitate, s-a impus pe plan şul nostru, dragi oaspeţi din aici la noi demonstrează că Doamnelor şi domnilor, şi păcii în Europa vom adu­
care se află inscripţiile: „A- mânia şi pe tovarăşa Elena să spun că convorbirile care internaţional ca un promotor România, vă salut cordial state şi popoare pot să cola­ ce prin aceasta o contribu­
Aş dori să vă exprim mul­
boreze bine, cu folos, chiar
ceste carcase vor fi turnate Ceauşescu. le-am avut personal, precum al politicii de conlucrare paş­ aici. în 'ocalul primăriei şi în condiţiile unor orîn- ţumirile noastre pentru sa­ ţie la pacea şi colaborarea în
întreaga
luine
Trebuie
să
în viitor în România", ..Ro­ In continuare, el a făcut o şi convorbirile pe care le-au nică între state, de colabora­ noastre. Vizita dumneavoas­ duiri social-politice diferite. lutul ce mi l-aţi adresat şi, pornim de la faptul că nu c-
torul a fost tratat termic în succintă prezentare a acestui avut miniştrii şi specialiştii re şi înţelegere între popoa­ tră, domnule preşedinte, este Doar prin cunoaşterea re­ totodată, ?ă vă adresez dum­ xistă o altă alternativă decît
■ land. constituit în 1946. români cu cei din Republica re. La ferestrele celor 14 eta­ un punct culminant în dez­
România", „Model al blumin- je ale pavilionului adminis­ voltarea relaţiilor dintre Ro­ ciprocă, prin precizarea re­ neavoastră şi locuitorilor — sau o Europă a păcii şi
v
gului de' la Hunedoara", In ce priveşte .teritoriul, a Federală Germania au evi­ trativ, sute de oameni s-au mânia şi Republica Federală ciprocă cu toată claritatea a Hamburgului un salut cor­ colaborării sau reîntoarcerea
„Modelul motorului Man Die­ spus primul ministru, Saxo­ denţiat posibilităţi noi de adunat ciorchine, făcînd sem­ Germania, ea subliniază în punctelor de vedere în pro­ dial. la stările vechi de lucruri, de
sel, produs la UCM Reşiţa“. nia Inferioară, cu cei 47 400 colaborare în multe domenii. ne prieteneşti. mod impresionant contactele blemele în care avem opinii Sîntem deosebit de bucu­ încordare. Trebuie să facem
In timp ce sînt străbătute kilometri pătraţi ai săi, este, Dealtfel, azi dimineaţă au şi In salonul de expoziţii din multilaterale care există în­ diferite realizăm acea plat­ roşi că, în cadrul vizitei pe totul pentru a nu se mai re­
halele, conducătorul român ca mărime, al doilea land fost semnate unele acorduri clădirea centrală, preşedinte­ tre România şi Hamburg şi formă pe care să putem aşe­ care o facem în Republica veni la trecut, pentru a asi­
este salutat de numeroşi din Republica Federală Ger­ de cooperare între firme din le Consiliului de administra­ care, în acest an, au devenit za, pe un fond temeinic, pro­ Federală Germania, putem gura tuturor popoarelor Eu­
să vizităm şi oraşul dumnea­
muncitori. El se opreşte, le mania. Ca populaţie — cu ţara dumneavoastră şi între­ ţie al concernului, Rudolf deosebit de evidente prin vi­ blemele asupra cărora am a- voastră.; Intr-adevăr. Ham­ ropei o viaţă liberă, indepen­
juns să avem vederi comune.
strînge miinile. La un mo­ 7,2 milioane locuitori — se prinderi româneşti". Leiding, prezintă pe scurt zita unei delegaţii din Con­ Un element important al burgul. atît în trecut, cît şi dentă, de pace şi cooperare.
Sînt bucuros că în aceste
ment dat se aude „Bine aţi află pe locul al 4-lea. Eco­ In continuare, tovarăşul activitatea uzinei. Este un a- stanţa, prin deschiderea înţelegerii noastre îl consti­ astăzi, joacă un rol impor­ zile, aici, la Hamburg. au a-
„Săptămînii româneşti", şi, â-
venit, iubite t o v a r ă ş e nomia Saxoniei Inferioare a Nicolae Ceauşescu a spus: devărat colos industrial, un­ cum, prin prezenţa dumnea­ tuie strădania comuna de a tant in dezvoltarea relaţiilor vut loc o serie de manifes­
desfăşoară
de
activitatea
îşi
Ceauşescu". Şeful statului ro­ fost în trecut predominant a- V-aţi referit la faptul că peste 22 000 de muncitori. voastră. depăşi neînţelegerile încă e- dintre Republica Federală tări prin care au fost făcute
mân şi tovarăşa Elena grară. Abia după 1945, lan­ / s-au redus schimburile eco­ Zilnic, pe porţile uzinei ies Dumneavoastră ne vizitaţi xistente pe bătrînul nostru Germania şi România. cunoscute unele realizări ale
Ceauşescu se opresc şi stau dul şi-a modificat structura nomice între landul dumnea- peste 3 500 de automobile, intr-o perioadă plină de e- continent în vederea întări­ Relaţiile dintre România României socialiste. Intr-ade­
de vorbă cu muncitorii şi economică, într-un ritm din voastră şi România. Fireşte, care străbat şoselele din în­ venimente, mai ales în di­ rii şi asigurării păcii. şi Republica Federală Ger­ văr, poporul român depune
specialiştii români aflaţi aici. ce în ce mai rapid. hu este aici locul- să vedem treaga lume. Aici la Wolf­ recţia unor eforturi eficace Noi sperăm că relaţiile dintre mania au cunoscut o dezvol­ mari eforturi pentru a con­
Printre ei se numără Eugen Pe lîngă centrele industri­ cine este vinovat, dar, în ee sburg, se află una dintre ce­ de consolidare a păcii, de România şi Republica Federală tare puternică în ultimii ani. strui societatea socialistă
Băncilă şi Ion Cristian, de ale ale landului, situate in priveşte România, cred că de le mai importante unităţi ale intensificare a colaborării in­ Germania vor face progrese, Aceste relaţii s-au concreti­ multilateral dezvoltată pe
în primul rînd, pe plan eco­
baza tehnicii şi ştiinţei celei
ternaţionale. Mă refer la tra­
zat. atît într-o .extindere sim­
la Uzinele „Steagul Roşu" jurul oraşelor Hanovra, vină sînt cei ce trebuie să concernului. român se tativele de la Helsinki şi de nomic. „Săptămîna româneas­ ţitoare a schimburilor eco­ mai înaintate. Am obţinut
Solii
poporului
din Braşov. „Este cea mai Braunschweig şi Osnabrück, exporte, să vîndă mai mult in îmbarcă în minimaşini cu la Viena, la perspectivele a- că" deschisă la Hamburg o- nomice cît şi în cooperarea rezultate bune. $tim_ însă că
fericită zi din viaţa noastră", au apărut, de-a lungul coas­ Republica Federală Germania, motor acţionat electric şi vi­ sigurării unei păci trainice feră multor cetăţeni de aici, în producţie, în domeniul mai avem multe de făcut pen­
ne declară aceştia. „In ţară tei, industrii noi, în primul- deci şi în landul dumneavoastră. zitează unităţile de producţie in Europa în primul rînd oamenilor de ştiinţei, culturi' şi alte sec­ tru a transforma România în-
am avut adesea prilejul să-l rînd oraşele-port Emden şi Cu atît mai mult este de ne­ — secţiile ambutisaj-carose- Noi sîntem conştienţi de afaceri, dar nu numai lor, o toare ale activităţii umane. tr-un stat înaintat din toate
primim pe tovarăşul Ceauşescu Wilhelmshaven, cit şi pe ma­ înţeles acest lucru, cu cît, în rie, vopsitorie, montaj gene­ faptul că ţara dumneavoas­ imagine complexă şi impre­ Este adevărat că vizita pe punctele de vedere. . Dorim
cu dragoste în timpul vi­ lurile Elbei inferioare. Wil­ general, schimburile econo­ ral. Procesul de producţie în tră, România, a contribuit în sionantă a posibilităţilor e- care o facem în Republica să extindem colaborarea cu
zitelor de lucru pe care le-a helmshaven este astăzi cel mice dintre România şi Re­ flux este automatizat în cea mod deosebit la promovarea conomiei româneşti, care a Federală Germania are loc toate statele, deoarece. în
făcut la Braşov. Şi iată că a- mai mare parte, doar unele destinderii, a înţelegerii, a părăsit de mult poziţia ex­ în condiţiile cînd s-au reali­ condiţiile revoluţiei tehnico-
mai important port petrolier, publica Federală Germania clusivă a furnizorului de ma­
cum, atlt de departe de pa­ el putînd primi tancuri pe­ au crescut an de an. Sper, operaţiuni de fineţe executîn- realizării unei atmosfere de terii prime. zat paşi însemnaţi pe calea ştiinţifice, nu este posibil
trie, îi putem strînge din nou du-se mecanizat. Se parcurge bună vecinătate în Europa, destinderii Peste cîteva zile progresul nici unei ţări fără
mîna, îi putem raporta că troliere de pînă la 250 000 însă, că veţi fi de acord ca de fapt un adevărat drum al la promovarea unei politici Eu sînt sigur că vizita va începe conferinţa general- o largă colaborare cu alte
tone. atît. ministrul comerţului ex­ genezei automobilului Volks­ noi. In acest sens, un aport dumneavoastră va contribui state.
aici ne străduim să fim europeană Trebuie să men­
In continuare, primul mi­ terior din ţara noastră, wagen de la cea mai mă­ însemnat l-a constituit stabi­ în mod substanţial la dez­ In cadrul relaţiilor noastre
demni de prestigiul ţării. Şi nistru al landului s-a referit cît şi ministrul econo­ runtă piesă pînă la îmbarca­ lirea relaţiilor diplomatice voltarea in continuare şi pe ţionez şi aici că în realiza­ cu alte/ state. Republica Fe­
mai e ceva. Astăzi. dimineaţă, rea produsului finit pe plat­ între România şi Republica termen lung a relaţiilor mul­ rea acestor paşi pe calea derală Germania ocupă un
la modificările survenite în miei dumneavoastră şi am­ destinderii a adus o contri­
colegii noştri vest-germani au structura populaţiei, ca ur­ basadorul român să acţio­ forme speciale de cale fera­ Federală Germania. Perso­ tiple dintre statele şi popoa­ buţie pozi'ivă şi colaborarea Ioc important. In -(¡ursul vizi­
ţinut să ne felicite, spunln- tă. In fiecare zi, părăsesc u- nal, cred că trebuie să vă rele noastre. Noi am demon­ tei din aceste zile, în con­
mare a industrializării, şi a- neze pentru a remedia în cel dintre statele noastre. Ro­
du-ne cît de mult îl stimează nume la creşterea masivă a mai scurt timp acest neajuns zina 18 garnituri de trenuri. fim recunoscători pentru a- strat că este pe deplin posi­ mânia a acţionat pentru a vorbirile pe care le-am a-
politică
ceaslă
de
perspecti­
P r e ş e d i n t e l e
şi îl preţuiesc pe conducăto­ populaţiei ocupate în indus­ şi pentru a face să crească Ceauşescu, tovarăşa Nicolae vă largă, pentru acest pas bil să-ţi rezolvi problemele face ca lucrările conferinţei vut, am ajuns la înţelegerea
Elena
sociale şi economice pe căi
de a extinde şi mai larg ■>-
rul nostru“.-
trie. în • mod simţitor schimburile Ceauşescu se opresc pe curajos, şi, totodată, încura­ diferite şi să conlucrezi, în general-europene să ţină sea­ ceastă colaborare. Vom f;
Intr-o originală construc­ Landul Saxonia Inferioară în viitor. Dealtfel, peste pu­ parcurs, urmărind procesul jator. Astăzi, primele succe­ acelaşi timp, în interesul re­ mă de interesele tuturor sta­ bucuroşi dacă vom intensi­
ţie, în formă de cort, împo­ va continua să se orienteze ţin timp vom vizita o între­ de fabricaţie, apreciind înal­ se ale acestei politici au de­ ciproc, că este posibil să telor, ca ea să fie o mani­ fica colaborarea şi cu între­
dobită în interior cu portretul în direcţia industrializării, prindere din landul dumnea­ tul nivel tehnic, calitatea venit evidente, vizibile pen­ mergi pe căi ideologice dife­ festare reală a egalităţii de­ prinderile din Hamburg.
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru care motiv guvernul voastră, cu care avem ‘ în produselor. tru toată lumea. Colaborarea rite şi să păşeşti totuşi îm­ pline în drepturi între toa­ Cunoaştem trecutul Ham-
încadrat de drapelele ţării landului a prezentat de vedere să realizăm o coope­ La sfîrşitul vizitei, se re­ dintre statele noastre a avut preună, în interesul destin­ te popoarele continentului burgului care a fost întot­
derii şi al înţelegerii, al con­
noastre, are loc o manifesta­ curînd un program de per­ rare care, sper, să creeze o vine la palatul administra­ efecte pozitive nu numai a- solidării păcii în lume. In a- nostru. Sperăm că această deauna un centru progresist
re concludentă pentru evo­ spectivă pînă în 1985. bază bună pentru extinderea tiv, unde are loc o convorbi­ supra relaţiilor concrete, ci, cest fel, noi slujim pe cei conferinţă va adopta docu­ şi un puternic centru munci­
luţia pozitivă a raporturilor Primul ministru s-a ocupat schimburilor şi a relaţiilor re cordială între tovarăşul in general, asupra destinde­ care trăiesc în ţările noastre, mente şi hotărîri care să dea toresc, revoluţionar. Cu atît
rii, a cooperării, a securităţii
mai mult sînt bucuros că pot
de colaborare româno-vest- apoi de relaţiile concrete pe Nicolae Ceauşescu şi pre­ în Europa. Ţara dumneavoas­ noi slujim pe cei care trăiesc mai multă siguranţă şi în­ cunoaşte nemijlocit munca şi
general,
germane. In prezenţa tovară­ planul comerţului exterior, e- economice, în posibilităţi deci şedintele Consiliului de ad­ tră militează cu consecvenţă in Europa, dar şi pe credere fiecărei naţiuni euro­ preocupările actuale ale cetă­
să
sînt
reale
pene, că va afirma cu putere
şului Nicolae Ceauşescu, a xistente între ţara noastră şi pentru egalitatea în drepturi cei aflaţi dincolo de con­ principiile noi ale relaţiilor ţenilor. ale muncitorilor din
tovarăşei Elena Ceauşescu es­ landul Saxonia Inferioară, recuperăm această rămî- ministraţie al concernului. a tuturor statelor, indiferent tinentul nostru. Hambur­ Hamburg. Sper Că relaţiile
te semnat contractul pen­ nere în urmă şi real­ înainte de a se despărţi de gul se declară pentru pace dintre state — de egalitate, dintre Hamburg şi Constan­
dînd asigurări că guvernul de orînduirea lor internă, de respect al independenţei
tru constituirea unei societăţi acestui land va face tot ce-i mente să se obţină în 1974 oaspeţii de onoare, domnul pentru respectul suveranităţii şi eu ştiu că exprim cu a- —, că va adopta hotărîrea de ţa, precum şi dintre locuito­
mixte cu participarea uzinei —1975 o 'creştere simţitoare, Rudolf Leiding, adresindu-se şi independenţei, al neames­ ceasta şi .crezul politicii ro­ rii Hamburgului şi cei 'din
va sta în putinţă pentru a mâneşti. Acest lucru ne uneş­ a se exclude forţa sau ame­
„Renk" — din cadrul concer­ promova în continuare co­ care să ajungă la aproape şefului statului român, spune; tecului în treburile altor sta­ te şi ne dă speranţe pentru ninţarea cu forţa în relaţiile alte localităţi ale României
-
1
nului „Gutehoffhungshutte* merţul cu Republica Socia­ 100 milioane mărci, dacă nu „Permiteţi-mi să mulţumesc te. Hotărîrea dumneavoastră bătrînul nostru continent. dintre state. Totodată, este se vor dezvolta şi mâl rodit
în viitor.
— şi a uzinei din Reşiţa şi listă România. In acest con­ mai mult, din partea Româ­ încă o dată pentru onoarea de a păşi pe această cale a Vă doresc dumneavoastră, necesar să se găsească căile
condiţie
însemnat
o
impor­
a întreprinderii noastre de text el a spus : niei la export, şi cel puţin făcută de a ne vizita. Ne bu­ tantă pentru dezvoltarea le­ şi doresc şi pentru noi, să pentru o largă colaborare e- Cu regretul că şederea
specialitate de import-export, „In măsura în care firme tot atît din partea dumnea­ găturilor de prietenie dintre păstraţi Hamburgului o bună conomică, tehnico-ştiinţifică, noastră este destul de scurtă
precum şi o înţelegere referi­ curăm de faptul că, deşi ţările noastre. amintire. Sînt convins că vi­ prin eliminarea îngrădirilor în Hamburg, doresc să ex­
toare la cooperarea în do­ din Saxonia Inferioară şi în­ voastră. Aceasta, ţinînd sea­ timpul dumneavoastră este zita dumneavoastră va con­ prim încă o dată satisfacţia
treprinderi româneşti de stat Este acum în interesul nos­ tribui în mod hotărîtor la în­ care împiedică astăzi extin­ noastră că ne aflăm în mi­
meniul metalurgiei. ma că avem în vedere ca, în drămuit, aţi găsit totuşi ră­ derea acestei colaborări. nunatul dumneavoastră oraş.
vor conveni asupra organizării tru comun să nu îngăduim tărirea bunelor relaţii dintre
Apoi,. tovarăşul Nicolae unor unităţi productive comu­ general, Schimburile econo­ gazul de a veni şi la noi. In ca legăturile pe care le-am statele noastre. In acest spi­ Sperăm că reprezentanţii ţă­ Doresc să ridic acest pa­
Ceauşescu şi tovarăşa Elena mice şi cooperarea dintre urmă cu puţin timp, am a- stabilit să fie întrerupte, să rilor noastre vor colabora şi har pentru dezvoltarea şi în­
ne în România, ele se vor rit, vă rog să toastăm în cin­
Ceauşescu se întreţin cordial România şi Republica Fede­ vut ^cinstea de a fi primit continuăm şi să lărgim con­ stea prieteniei dintre Repu­ în cadrul acestei conferinţe tărirea prieteniei şi colaboră­
bucura de întregul sprijin al tactele între Republica Fe­ pentru triumful acestor prin­
cu mulţi dintre muncitorii şi guvernului landului Saxonia. rală Germania să cunoască o de dumneavoastră în Româ­ blica Socialistă România şi rii dintre România socialistă
specialiştii români. dezvoltare simţitoare în ur­ derală Germania şi România Republica Federală Germa­ cipii, pentru o Europă mai şi Republica Federală Ger­
Mai departe, primul minis­ nia, cu care prilej am dis­ pe planuri multiple, să cul­ mania :
„Vă dorim multă sănătate şi tru a amintit de relaţiile bu­ mătorii ani. cutat problema cooperării în­ nia, dintre ţara dumneavoas­ dreaptă şi mai bună. Ştim
succes deplin în vizita pe ca­ ne existente pe multiple pla­ Vorbind de necesitatea dez­ tivăm aceste contacte şi să tră şi oraşul Hamburg. (A- că dacă vom realiza paşi im­ Pentru colaborare şi pace
fundamentăm altele noi, pen­
re o faceţi în R. F. Germa­ voltării colaborării, tovară­ tre întreprinderi româneşti plauze). portanţi pe calea securităţii în lume ! (Aplauze).
între
Republica
Federa­
nia", spune muncitorul Petre nuri Germania şi Republica şul Nicolae Ceauşescu a re- de specialitate şi concernul
lă
Cernescu, în numele tovară­ „Volkswagen", exprimîndu-ne
şilor săi. Socialistă România, afirmînd levat importanţa promovării interesul pentru stabilirea u-
că landul său salută „fieca­ unor contacte mai strînse care .................... ............- -—------------------——----■—---- -—7”-------------*
Gazdele vest-germane îşi nei cooperări reciproc avan­
iau un călduros rămas bun re pas nou menit să contri­ să dea posibilitatea de a i- . tajoase. In urma celor văzu­ BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame* &ote * infarmaţii
de la oaspeţii de onoare, buie la destinderea în Euro­ denţifica noi posibilităţi de a te de mine în România, am ———--------------------------- ..............___ _______________ __________1
subliniind încă o dată bucu­ pa, spre binele tuturor po­ extinde această colaborare în ajuns la concluzia că se poa­
ria de a-i fi avut în mijlo­ poarelor. Noi am remarcat toate domeniile de activitate. te realiza o asemenea coope­ Şedinţa plenară de închidere a consultărilor preliminare privind redu­ Declararea stării de
cul lor. că România are merite deo­ In încheiere tovarăşul Nicolae rare. Tocmai de aceea, ală­ cerea reciprocă a trupelor şi armamentelor în Europa centrală
In aplauzele muncitorilor sebite în această privinţă. Ceauşescu a spus :
turi de concetăţenii mei, am
vest-germani, elicopterele îşi Stabilirea la 31 ianuarie „încă o dată doresc să vă Dezbaterea proiectului comunicatului final urgentă în provincia
iau zborul spre următoarea 1967 a relaţiilor diplomatice mulţumesc pentru aprecieri­ salutat cu multă căldură vi­
etapă a vizitei — oraşul Ha- între Republica ' Socialistă le pe care le-aţi făcut la a- zita dumneavoastră. închei,
novra, puternic centru indus­ dresa poporului român şi exprimindu-mi dorinţa de. a chiliană Santiago
România şi Republica Fede­ al consultărilor preliminare
trial al Republicii Federale să-mi exprim speranţa că re­ vedea înfăptuită cooperarea
Germania, binecunoscut în rală a fost un act dătător de laţiile dintre ţările noastre preconizată. Vă mulţumesc, SANTIAGO DE CHILE :
1
noi speranţe, de încredere VIENA 28. — Corespon­ 28 — Corespondentul Ager­
lume pentru prestigiosul său vor cunoaşte o dezvoltare domnule preşedinte pentru duri de acest fel trebuie să cordanţă cu punctul 6 al do­ pres, Eugen Pop, trans­
tîrg industrial. într-un viitor mai bun, într-o continuă, oă în acest cadru onoarea de a ne vizita". dentul Agerpres, Corneliu ţină seama de drepturile şi cumentului adoptat în şedin­ mite : Guvernul chilian a
La sosire, preşedintele lume paşnică" — a spus el. Răspunzînd, • preşedintele Vlad, transmite: In capitala interesele legitime ale tutu­ ţa plenară din 14 mai, în proclamat starea de ur­
se vor dezvolta contacte mal
la
a
Kongresshaus,
Austriei,
Nicolae Ceauşescu, tovarăşa In încheierea toastului, pri­ strînse şi cu landul dumnea­ avut loc joi şedinţa plenară ror statelor şi regiunilor. cursul viito irelor negocieri, genţă în provincia Santia­
nu
Elena Ceauşescu, precum _ şi mul ministru a ridicat paha­ voastră. Trebuie să schim­ Consiliului de Stat a spus: de închidere a consultărilor Statele europene, care pri­ tuturor participanţilor, fără go, în urma unui atentat e-
la
discuţiile
participă
persoanele oficiale române „ÂŞ dori să vă mulţumesc deosebire de statutul lor, tre­ şuat îndreptat împotriva co­
rul în sănătatea preşedintelui băm nu numai produse, dar preliminare privind reduce­ vind reducerea reciprocă a buie să li se asigure dreptul
care îl însoţesc pe şeful sta­ pentru primirea pe care rea reciprocă a trupelor şi mandantului şef al armatei,
Consiliului de Stat al Repu­ şi să intensificăm schimbu­ forţelor armate şi armamen­ de a-şi exprima punctele de
tului nostru — Ion Păţan, ne-aţi făcut-o aici, pentru armamentelor şi măsuri adi­ telor şi măsuri adiacente în vedere şi de a prezenta pro­ generalul Carlos Prats, orga­
blicii Socialiste România, în
George Macovescu, Virgil rile de oameni, de specia­ faptul că ne-aţi arătat cîte acente în Europa centrală. Europa centrală, sînt pe de­ puneri, chiar dacă deciziile nizat de un grup de dreapta
agenţia
informează
—
Pren-
Actarian, consilierii şi ex­ sănătatea poporului român. lişti, pentru a ne cunoaşte ceva din ceea ce produceţi. In cadrul şedinţei, prezi­ plin îndreptăţite să ceară din vor fi, fireşte, adoptate de sa Latina. Totodată, genera­
perţii, ambasadorul României Mulţumind pentru salutul mai bine, pentru a realiza o Se poate spune că, în urma dată de şeful delegaţiei R. D. partea statelor participante către participanţii la eventu­
Germane, Horst Brie, a fost
la Bonn — sînt salutaţi de transmis şi pentru cuvinte­ colaborare tot mai bună. vizitei pe care a-ţi făcut-o la supus dezbaterii proiectul co­ asigurări ferme că nici un alele acorduri privind Euro­ lul Mario Sepulveda, ¿ondu-
Alfred Kubel, primul minis­ le de apreciere rostite la a- Propun să toastăm în sănă­ Bucureşti şi a vizitei pe care municatului , final al consul­ angajament la care se va a- pa Centrală. In consecinţă, cătorul a regiunii militare
junge aici nu va fi, în nici
comunicat
în
Santiago,
dejuca-
anunţat
ca
propunem
tru al landului Saxonia In­ dresa poporului român, to­ tatea domnului prim-mi nis­ o efectuăm acum la dumnea­ tărilor preliminare. un fel. în detrimentul secu­ să se arate „că s-a hotărît ca rea unui plan destinat să a-
ferioară, împreună cu soţia. varăşul Nicolae Ceauşescu a tru, pentru relaţii bune între voastră, în cadrul vizitei în Luînd cuvîntul în legătură rităţii lor. Absenţa unei ast­ în timpul tratativelor să se fecteze instituţiiSe ţării — re­
Coloana de. maşini se în­ cu proiectul de comunicat în fel de prevederi din proiec­ poată propune pentru nego­ latează agenţiile Reuter şi
spus : statele noastre ; în sănătatea Republica Federală Germania,
dreaptă spre Stadt Ilalle. Sintern bucuroşi că, vizi- dumneavoastră, a tuturor" ! am putut să constatăm că e- discuţie, reprezentantul Ro­ tul de comunicat ar putea da cieri orice temă care se refe­ France Presse. El a precizat
Aici, oaspeţilor le sînt pre­ mâniei, Virgil Constantines- naştere unui justificat senti­ ră la 1 obiectul discuţiilor, că mai multe persoane au
zentate oficialităţile oraşu­ tind Republica Federală Ger­ După Hanovra, următoarea. ■ xistă posibilitatea realizării cu, a reamintit că, în decla­ ment de îngrijorare şi neîn­ de către oricare din statele fost arestate şi că justiţia
lui. Preşedintele Nicolae mania, am putut veni şi în etapă a vizitei este unei colaborări în producţia raţia sa generală din 16 mai, credere din partea statelor participante". militară continuă cercetările.
/
care nu participă la negoci­
română
delegaţia
subliniat
a
Ceauşescu, tovarăşa Elena landul Saxonia Inferioară, Wolfsburgul, localitate unde de automobile“. In cadrul şedinţei plenare, Secretarul general al gu­
în mod insistent că „întrea­ eri. In consecinţă, delegaţia a luat, de asemenea, cuvîntul
ga organizare a lucrărilor, română propune completarea reprezentantul Angliei, J. A. vernului, Anibal Palma, a
procedura şi metodele de lu­ textului comunicatului cu Thomson. declarat că atentatul îm­
Sosirea la Hamburg cru, atît la consultările pre­ prevederea că aranjamentele Comunicatul adoptat la în­ potriva generalului Prats
părţi
vor
liminare, cît şi la negocierile
„nu
dintre
se înscrie în procesul de ac­
afecta
preli­
consultărilor
propriu-zise, trebuie să cre­ în mod negativ, în nici un cheierea prevede că negocie­ tivizare a acţiunilor forţelor
minare
eze condiţii adecvate pentru fel şi în nici o măsură, inte­ rile privind reducerea reci­ reacţionare, în special, a or­
In cursul după-amiezii, oameni, printre care munci­ strînge mîinile care se întind înminează, în semn de deo­ armonizarea eforturilor, in­ resele şi securitatea altor sta­ ganizaţiei profasciste „Patria
grupul de elicoptere cu care tori şi specialişti români ca­ din toate părţile. sebită consideraţie, o meda­ tereselor şi poziţiilor tuturor te din Europa". procă a trupelor şi măsuri şi libertatea" şi a grupării
călătoresc preşedintele Con­ re lucrează în cadrul între­ Oaspeţi şi gazde se în­ lie bătută special cu ocazia statelor participante, ca sta­ In al doilea rînd — a de­ adiacente în Europa Centrală „Rolando Matus" aparţinînd
siliului de Stat, ceilalţi oas­ prinderii ARCOM la diferite dreaptă apoi spre Casa Se­ cinstei făcute oraşului prin te egale, suverane şi inde­ clarat vorbitorul — delegaţia vor începe la Viena, la 30 Partidului Naţional, da ex­
peţi români a sosit la Ham­ acţiuni de cooperare cu R.F. natului oraşului Hamburg, această vizită. înalţii oaspeţi pendente". română apreciază că, în con­ octombrie 1973. tremă dreaptă.
pusă la dispoziţia preşedinte­
burg, principalul port al ţă­ Germania, precum şi cei a- lui român şi tovarăşei Elena se întreţin cordial cu cei de In ceea ce priveşte conţi­
faţă.
rii şi, totodată, cel mai mare flaţi în acest oraş, cu prile­ Ceauşescu ca reşedinţă ofi­ nutul proiectului de comuni­
oraş — avînd dealtfel statut jul expoziţiei „România sa­ cială. Se trece apoi în sala mare cat final, care a fost supus
de land — din R. F. Germa­ lută Hamburgul“, deschisă Seara, conducătorul ţării de festivităţi — sala impe­ astăzi dezbaterii, delegaţia încheierea lucrărilor sesiunii Organizaţiei
nia. Pe platforma de ateri­ cu mai multe zile în urmă, noastre este invitat să vi­ rială, decorată cu splendide română apreciază că acesta Internaţionale a Muncii
zare din apropierea turnului şi care se bucură în conti­ ziteze primăria oraşului. tapiserii şi picturi murale ce cuprinde formulări necores­
înalt al televiziunii, au ve­ Aici, în sala „Phoenix", sim- înfăţişează aspecte din activi­ punzătoare întrucît nu ţin
nuare de un frumos succes. tatea portuară a Hamburgu- GENEVA 28 (Agerpres).’ — pării economice şi sociale a
nit în întîmpinare preşedin­ Ei aclamă, ovaţionează, dau bolizînd reclădirea succesivă seama de poziţiile tuturor La 27 iunie a.c., la Palatul ţărilor în curs de dezvoltare, România a luat parte şi
tele Senatului (guvernul) „o- drumul la baloane roşii, gal­ a oraşului — ce a căzut în lui, încă din cele mai vechi statelor participante la reu­ Naţiunilor din Geneva au elaborarea unei convenţii in­ lucrările acestei sesiuni
OIM, adueîndu-şi o contribi
raşului liber şi hanseatic bene şi albastre, scandează trecut pradă a numeroase in­ timpuri —, unde preşedintele niune şi neglijează unele as­ luat sfîrşit lucrările celei ternaţionale privind munca ţie valoroasă la dezbater
Hamburg" care este, in a- cendii şi distrugeri, dar care, Senatului, oferă un dineu în pecte, care, după opinia de-a 58-a sesiuni a Organi­ minorilor, situaţia muncitori­
„Ceauşescu-România". Este o atît prin proiectarea exper
celaşi timp, şi primar gene­ manifestare deosebit de emo­ aidoma păsării mitologice, a cinstea tovarăşului Nicolae noastră, prezintă importanţă zaţiei Internaţionale a Mun­ lor portuari. condiţiile de enţei şi realizărilor' soeiai
ral — Peter Schulz, cu so­ ţionantă de dragoste şi res­ renăscut din propria-i cenu- Ceauşescu şi a tovarăşei principală. cii, care au durat trei săptă- muncă ale femeilor, chesti­ economice ale patriei noa;
ţia, preşedintele Adunării Le­ şe, preşedintelui Consiliului In primul rînd, delegaţia mîni. unea bolilor profesionale, a- tre — ţară socialistă in cui
pect faţă de bărbatul de stat Elena Ceauşescu. română consideră că orice Sesiunea a dezbătut un
gislative, Herbert Dan, cu care a făcut ca numele Ro­ de Stat îi sînt prezentaţi doptarea bugetului Organi­ de dezvoltare — cît şi pri
soţia, şi alte persoane ofi­ membrii Senatului. Tovarăşul In cursul dineului, care a acord la care se va ajunge număr de probleme impor­ zaţiei pe 1974—1975. Sesiu­ sprijinire» activă a eforturi
ciale. mâniei să fie astăzi cunoscut Nicolae Ceauşescu şi tovară­ decurs într-o ambianţă plină între părţi nu va trebui să tante ale colaborării statelor nea a continuat astfel pro­ lor pentru promovarea coc
In ciuda unei ploi in ra­ şi preţuit pe toate meridia­ şa Elena Ceauşescu sînt ru­ de căldură, a luat cuvîntul afecteze în nici un fel inte­ în domeniile ce fac obiectul cesul, început de mai mulţi perării internaţionale pentr
fale, în jurul platformei de nele globului. Tovarăşul gaţi să semneze în Cartea de Peter Schulz. A răspuns resele şi securitatea nici unui activităţii OIM, cum sînt di­ ani, de elaborare a unor re­ întărirea rolului OIM în de2
stat din Europa sau vreunei
în
internaţionale
glementări
aterizare s-au strips mulţi Nicolae Ceauşescu se apropie, aur. Preşedintelui român i se tovarăşul Nicolae Ceauşescu. alte zone a globului. Acor­ versele aspecte ale emanci­ problemele de muncă. voltarea colaborării dinth
state.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. P^ Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (.economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.