Page 11 - Drumul_socialismului_1973_06

3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr.5 722 © DUMINICĂ 3 IUNIE 1973

Comorile
A ei er
J * i
!
\ P I O N I E R I I g Kg Sarmizegetusei
Probabil nu ştiaţi, dupâ na cei mai mult — am spus ^
cum nici eu n-am ştiut, câ în — tocmai cartea la care scriu. In vara anului 106 e.n., izvoarele informative antice
cadrul Casei pionierilor din Dar datorită ţie acum, întîia ^ puternica cetate de scaun a scrise, în condiţiile unor cer­
l Deva există un „grup al pre- dată, mă gîndesc ia asta...". I dacilor, Sarmizegetusa, din cetări istorice complexe, ele
sei". Am aflat de preocupări- Copiii aceştia au marea ca- ; masivul muntos al Orăştiei nu pot fi imediat şi fără nici
t
l le foarte mature şi moderne litate de a se emoţiona şi de ) de astăzi, era împresurată de o rezervă acceptate. Pentru
/ ale acestor copil atunci cînd a pune gravitate în ceea ce ( oştile Romei. însuşi Marcus confirmarea lor cît mai de­
1 m-au invitat in mijlocul lor. fac. Copiii aceştia sînt puri, i Ulpius Traianus, împăratul plină se apelează la rezulta­
1 Trebuie să mărturisesc că sînt drepţi, sînt sinceri şi cred 1 imperiului roman, conducea tele săpăturilor arheologice.
7 m-am dus cu sentimentul că în ceea ce fac. Şi — poate ^ mersul ostilităţilor. Copleşiţi Răspîndirea geografică a
¡1 fac o concesie, că accept să cel mai important lucru — ei i de numărul mare al vrăjma­ tezaurelor dacice este identi­
^ mă copilăresc eu însumi ală- gîndesc cu propriul lor ^cap. ' şilor, dacii nu-şi mai puteau că cu aria teritorială locuită
turl de el. Eroare obişnuită in De noi, de cei mari, depinde ^ apăra capitala. Totuşi, în fa­ de daci. Acest amănunt con­
Î modul de a gîndi al nostru, să nu-şi piardă cu timpul i ţa gravei situaţii, Decebal nu firmă larga utilizare a piese­
i al celor mari, care îndeobşte acest bun obicei, decisiv pen- 1 MB—MBBWW renunţă la luptă. Chiar dacă lor ornamentale de către ma­
' admitem greu că, în afară de tru evoluţia întregii lor vieţi. ^ va pierde acest război, se va sa populaţiei daco-getice din
ţ clasă, şi copiii ar putea să Noi însă de cele mai multe l ridica din nou cu alte forţe spaţiul carpato-dunărean. Din
l aibă preocupări serioase. Dar ori ne gîndim că aceşti copii .’ militare adunate de pe cu­ aşezările dacice de pe cu­
/ el le au totuşi, indiferent de au educatori şi cu asta ne ţ prinsul pămînturilor dacice. prinsul hunedorean, un mă­
) ceea ce gîndim noi. M-am considerăm absolviţi de orice 1 Pentru viitoarea sa acţiune nunchi de 16 descoperiri vin
1 trezit astfel participant la o grijă. Au educatori, e adevă- , Concurs de creaţie literara era important ca din bogăţii­ să ilustreze frecvenţa unor
! adevărată conferinţă de pre- rat, şi aceştia fac tot ce pot | le impunătoarei sale reşedin­ asemenea podoabe, chiar în
i să. Stînd în capul unei mese şi de multe ori chiar mai mult 1 ţe să cadă cit mai puţine în zona din preajma Sarmize­
| de o şchioapă în jurul căreia decît atit, ceea ce nu în- ^ mîinile romanilor. getusei.
i şedeau vreo douăzeci de pio- seamnă însă că noi sîntem t Concursul de creaţie literară, iniţiat colectivelor de oameni ai muncii din noastre, comunistul, militant activ Despre acest episod petre­ Dar simpla prezenţă a u-
> nieri cu carneţele şi creioane scutiţi de a ne socoti contem- ' în luna februarie a.c. de către Comi­ industrie, agricultură, construcţii, co­ pentru aşezarea relaţiilor dintre oa­ cut în urmă cu aproape două­ nor tezaure de obiecte preţi­
ţ gata de start, am fost supus porani cu copiii noştri. In fond \ tetul judeţean de cultură şi educaţie merţ, instituţii social-culturale, pentru meni pe principiile eticii şi echităţii zeci de veacuri, în ciuda în­ oase nu poate fi considerată
l unui tir concentric de între nu ni se cere decît să credem l socialistă, pentru texte de montaje înfăptuirea sarcinilor trasate de do­ socialiste. delungatului timp ce s-a un argument satisfăcător pen­
în ei, in capacitatea lor de a *
- bări de o indiscreţie fermecă uu u uc kj 11 iu i ¿v. i c yit; iciinciu- m «i, iii Lupuuiiu teu iui uc u . literare, de brigadă artistică (fragmen­ cumentele de partid, pentru construi­ scurs, au ajuns pînă la noi tru justificarea posibilităţilor
) toare. „Ce vă place mai mult gîndi şi, desigur, în capacita- } Lucrările, dactilografiate, vor fi tri­ citeva mărturii scrise deose­ de formare a marelui stoc de
l să scrieţi ?“, m-a întrebat de tea lor de a ne judeca foarte ^ te) şi piese într-un act, SE PRELUN­ rea societăţii socialiste multilateral mise pe adresa Centrului judeţean de bit de interesante. Astfel, metal nobil, brut şi prelu­
( pildă o fetiţă cît Scufiţa Ro- exact. Nu ni se cere decît GEŞTE PINA LA 23 AUGUST 1973. dezvoltate în patria noastră. îndrumare a creaţiei populare şi a scriitorul istoriograf din se­ crat, din cetatea lui Decebal.
' sie. Am descoperit astfel că să-i considerăm egalii noştri. Creaţiile vor aborda o tematică ac­ In centrul preocupărilor va trebui mişcării artistice de masă, Deva, str. colul II e.n., Dio Cassius, Localnicii daci îşi făureau ei
^ niciodată nu m-am gindit Cu alte cuvinte, să-i luăm în ţ să se situeze omul inaintat al epocii M. Eminescu nr. 17. descriind luptele din preajma singuri obiectele ornamentale,
^ ce-mi place mai mult să scriu, serios, stimaţi oameni mari. tuală, inspirată din viaţa şi activitatea Sarmizegetusei, precizează că din resursele minerale autoh­
„Cred că-mi place întotdeau RADU CIOBANU „Decebal abătuse rîul Sarge- tone, ori şi le procurau pe
tia cu ajutorul unor prizoni­ calea comerţului ?
eri şi săpase acolo o groapă. Nicovala de dimensiuni re­
In ea puse o mulţime de ar­ duse • aflată în preajma forti­
gint şi de aur, precum şi alte ficaţiei de la Costeşti, folosi­
Expoziţia dfi sculptură şi grafică Kovacs trnest-ircea Hîtcă reştiului. Au adus cu ei deprinderile mahalalelor în caro lucruri foarte preţioase — tă de un meşter argintar, un
mărginaşe
cartierele
Bucu-
ale
tineri
Erau
prin
de
creuzete
grup
mai ales dintre cele ce su­
interesant
de
au copilărit şi care aveau să dea mult de furcă meşterilor portau umezeala — aşezase şi dăltiţe provenite din aşe­
de la furnale. Şi nu numai lor... peste ele pietre şi îngrămădi­ zarea dacică de la Pecica
Galeriile de artă ale Fon­ prin dinamica compoziţiei nalitatea viziunii, prin ' pro­ naţiile oarbe ale războiului se pămînt, iar după aceea a- (judeţul Arad), cele şase ni­
dului plastic din Deva găz­ („Petoîi") dominanta persona­ funzimea ideilor exprimate — o pledoarie sinceră şi pli­ Seara, în cabana cu paturi suprapuse, brigadierii îşi duse rîul din nou în albia covale miniaturale descoperi­
duiesc din nou, la trei ani lităţii celui evocat. ca şi prin maniera artistică nă de dramatism pentru pa­ povesteau mici amintiri, înccrcînd să-i imite pe localnici, lui". te la Surcea (judeţul Covas-
după prima apariţie comună, Un grup mai larg de lu­ proprie, în care linia clasică ce şi primăvară în omenire, mai ales atunci cînd venea vorba despre fetele de la can­ Aşa cum reiese din „spuse­ na) şi nicovala mică de bronz
expoziţia de sculptură şi crări — „Fluture" (piatră), a portretului se îmbină ar­ pentru neinfluenţarea prin tină. Uneori jucau rişcă şi cărţi pe bani. Erau monede le" istoricului antic, obiecte­ de la Ardeu, conferă clare
grafică a artiştilor plastici „Izvor" (marmură), „Acvatic" monios cu desenul riguros mijloace mass-media a tine­ vechi, din acelea mari, aduse cu vagoanele pentru a fi to­ le ce compuneau tezaurul dovezi ale prelucrării pe plan
deveni Kovacs Ernest şi Mir- (piatră), „Pasăre“ (marmură) geometric ori cu viziunea su­ retului spre acte de violenţă pite în cuptoare. din „visteria" Sarmizegetusei local a metalelor preţioase,
cea Bîtcă. — se adresează peisajului gerată prin jocul nuanţelor socială. Intr-o seară, cînd jocul era în toi, a intrat în cabană erau de proporţii impunătoa­ îndeosebi a argintului (bră­
Creînd o unitate armonioa­ ambiant al zonelor verzi, în- — petelor de umbră şi lumi­ „Cîntec de nuntă", „Cîntec Ichim. Băieţii şi-au văzut mai departe do joc. Fane îm­ re, fără să facă însă o cît de ţări, coliere, fibule, cupe, lan­
să, lucrările expuse atrag cadrîndu-se în aşa numita nă — şi al liniilor. Dacă în de leagăn", „Vis", „Materni­ părţea cărţile cu rapiditatea-i proverbială : vagă precizare în al cărei te­ ţuri împletite, inele ş.a.).
•Ajpjvstant — începînd cu ver­ „sculptură de iarbă", adec­ compoziţia „Profile" se îm­ tate", „Chemare" ş.a. dezvă­ mei să fie posibilă o evaluare Ţinînd seama că tezaurele
nisajul de un deosebit succes vată unui cadru intim de ex­ bină dîrzenia oţelarilor cu luie o integrare organică în cantitativă, chiar cu un mare de obiedte ornamentale şi ce­
— interesul publicului larg. terior. rigurozitatea ştiinţifică a creaţia artistului a motivelor coeficient de probabilitate. le monetare ce aparţineau u-
La trei ani după prima con­ gîndirii lor şi cu strălucirea folclorice, atît ca bogăţie de Cea de-a doua referire la nor persoane particulare sînt
fruntare comună cu publicul Multe dintre sculpturile ex­ de perfecţiune a profilelor idei, cît şi ca efervescenţă comorile dacilor o avem în­ aşa de numeroase, cu atît
din Deva, expozanţii argu­ puse — „Arbore", „Germina­ pe care le creează, „Coper­ plastică. O menţiune în plus B R I G A D I E R I I tr-un pasaj din scrierea me­ mai mari apar şansele ca în
mentează prin piese de rezis­ ţie“, „Oţelari", „Ovid Den­ nic" simbolizează, prin con­ pentru „Auraria Gemina", un dicului personal al împăratu­ Sarmizegetusa Regia (cea re­
tenţă drumul alert spre ma­ suşianu" — reprezintă ’pro­ fruntarea sclipitoare a auto­ sclipitor portret multiplicat lui Traian, pe nume Criton, gească) bogăţiile adunate,
turizare, spre definirea unor iectele unor posibile lucrări rului cu împlinirea teoriei al revoluţiei de la 1848, în text ajuns pînă la noi prin- poate vreme de aproape două
personalităţi plastice puterni­ de viitor, expoziţia conturîn- sale, tinereţea minţii avînta- care auriul alăturat obişnui­ tr-o retranscriere făcută de sute de ani, de la Burebista
ce, distincte. du-se sub semnul continuită­ te. tului alb-negru sporeşte aura — Ar fi bine dacă ţi-ar merge mina aşa şi la furnal Ioan Lydianul în cursul se­ pînă la Decebal, să fi atins
La Kovacs Ernest re­ ţii. „Germinaţie", spre exem­ De un dramatism reţinut, de legendă şi de vitejie a — remarcă cu ironie Ichim. colului al VI-lea.-In succinta într-adevăr dimensiuni ce
marcăm evantaiul larg de plu, e gîndită ca o eventuală într-o viziune profund origi­ moţilor înnobilaţi de gîndul — Cu mîncarea de la cantină, e de mirare că mai ţin relatare se arată că după ce stîrneau uimirea.
modalităţi de exprimare poartă de intrare în Hune­ nală, „Meşterul Manole" su­ înalt al libertăţii. Degajînd şl cărţile in mină — răspunde Fane, pe acelaşi ton. „l-a învins pe Decebal, pu­ Chiar dacă aurul şi argin­
plastică, adecvate fiecărei te­ doara. gerează plastic — prin îmbi­ optimism şi echilibru, armo­ — Al dreptate, „ceva“ nu-i în regulă la cantină. Vom ternicul Traian a adus roma­ tul tăinuit în vadul Sargeţiei
me abordate. Sculpturile în Lucrările de grafică expu­ narea mai multor planuri şi nie şi împlinire, lucrările de face curăţenie şi acolo. nilor cinci milioane livre de nu se ridica la cifrele con­
ghips, proiecte do monument se de Mircea Bîtcă cuprind o maniere de exprimare — grafică ale lui Mircea Bîtcă — N-ar fi rău să începem mai repede — intră în vor­ aur,, o cantitate dublă de ar­ semnate de Criton,. aceste in­
— ,,Ovid Densuşianu" şi „Pe- lume complexă, dezvăluită cu răsturnarea valorilor în sa­ se constituie într-un univers bă şi Manea. Altfel, ne curăţăm noi... gint, în afară de cupe şi lu­ formaţii împreună cu desco­
tofi Şandor" — respectă ma­ sensibilitate şi multă fineţe crificiul creaţiei. „Violenţă unitar al frumuseţii liniilor — Aveţi dreptate; eu am venit, însă, pentru altceva. cruri scumpe depăşind orice peririle arheologice, admit să
niera clasică de exprimare, artistică. Abordînd un regis­ obsesivă" reprezintă — prin şi gîndurilor exprimate. — Ştim — îl întrerupse Fane. Ai venit în numele sin­ preţuire". conferim Daciei preromane
transmiţînd prin expresivita­ tru tematic larg, fiecare lu­ graiul pur al nevinovăţiei dicatului să ne anunţi de primă ! Prin transformarea unităţi­ un loc de seamă între ţinu­
tea figurii (O. Densuşianu) şi crare se impune prin origi- copiilor ameninţaţi de maşi- 1. LASCU — Vor veni şi primele. Deocamdată au sosit mai lor de măsură antice (livre) turile cele mai vestite în bo­
multe vagoane cu cocs şi minereu. Trebuie descărcate în în kilograme se ajunge la e- găţii din antichitate. Comori­
seara asta. Altfel intră în locaţie. norma cantitate de 1 650 000 le luate ca pradă de război
Auziţi fraţilor de ce nu mîncăm noi friptură. Cică kg aur şi 3 300 000 kg de ar­ de oştenii lui Traian din toa­
locaţiile... gint. Istoricii actuali au pre­ tă Dacia, nu numai cele din
supus o eroare de transcriere Sarmizegetusa, este foarte
— Lasă vorba, măi gîgă — interveni Fane. Eu ştiam a lui Ioan Lydianul, propu- probabil să fi fost învecinate
că in Tei sînt băieţi Isteţi. cu limitele incredibilului, da­
nînd reducerea de zece ori a
Nii te înfuria, zise Alexe. Cu pregătirea şi vechi­ cifrelor de mai sus. Dar chiar că acceptăm o altă relatare
mea lui în muncă, nu văd cum ar înţelege ce sînt alea şi în interpretarea modernă, a- lui Dio Cassius, care preci­
locaţii! ' cele 165 000 kg de aur, pre­ zează că serbările date de
— Ei, uite, aştept o asemenea prelegere... cum şi dublul lor în argint, Traian în cinstea victoriei a-
— Cu ce ai tu în cap, mă îndoiesc ! bogăţiile lui Decebal îşi păs­ supra dacilor „au durat 123
Ipililii >
“ ,ţ , ' * wJÍÍÍt trează în continuare propor­ de zile“.
: V X L' íí' ' . — Nu văd rostul acestei discuţii, spuse Ichim. Vine
; :
mil ? cine vrea. Am crezut că voi sînteţi băieţi mai dezgheţaţi, ţia de necrezut. Prof. LIVIU MARGHITAN
aţi trăit doar în Bucureşti Aveam multă încredere în voi, Oricît de sigure ar părea Muzeul de istorie al R.S.R.
-V • mai ales în tine Fane.
- • 'XxW ' ,
Fane îl privea neîncrezător. Ce încredere putea să ai­
1111111 > bă în el, care, pînă nu a veni la uzina asta de fier, nu
ştia ce înseamnă munca ? Sau poate nu-1 crede în stare că
poate fi şi altfel.
S-a uitat în jurul său. Aproape toţi din schimbul Iui
erau acolo. Adună cărţile încet şi le puse sub perna tare,
umflată zdravăn cu paie.
— Haideţi s-o facem şi pe asta. Toţi băieţii deştepţi
să vină cu mine. De fraieri, nu am nevoie.
In cabană nu a mai rămas nici un tînăr. Au plecat
spre gară unde au lucrat pînă noaptea tîrziu, cînd dealul
din preajma furnalelor părea cuprins de focul roşcat al
şarjelor. S-au întors în tabără cîntînd, ceva vesel, un cin-
tec de lume, uitînd de oboseala braţelor. Cînd au ajuns la
cabană, s-au trîntit pe paturi aşa îmbrăcaţi. Voiau să cîş-
üHl tige timp. Peste două ore intrau în schimb.
yiVW
...In seara aceea de mai, sînt două decenii de atunci,
de cînd au venit brigadierii la Hunedoara, la furnalele
Wwmwk*- ;,V : ‘ . combinatului se stabilea un nou record de producţie!...
Tezaurul lui Decebal, transportat de către romani. Imagine
Kovacs Ernest — „Erika" (piatră' artificiali). Mircea Bltci — „Meşterul Manóle" MIRCEA NEAGU de pe Columna lui Traian.
naţi care au pregătit instaurarea puterii prole­
tare.
Film In această ordine de idei, „Ceaţa“ este o
lecţie de istorie, destinată mai ales generaţii­
lor „tinere. Ceea ce ni se sugerează fără echivoc
mare lucrării: „Reflecţiile unui tînăr la alege­ Ceaţa“— în acest film, este că din faptele miilor şi mi­
ilor de anonimi s-a închegat acel flux copleşi­
Editoriale rea profesiunii" autorul reuşeşte să evidenţieze tor şi fierbinte ce a zdrobit orînduirea „crudă
germenii crezului prometeic al marelui titan — Pentru melomani şi nedreaptă“ — cum o defineşte geniul emines­
acela de a lupta pentru binele şi fericirea cian.
Troian Pop: omenirii. Pe bună dreptate profesorul Traian un episod despre „Ceaţa“ — în pofida acţiunii sale trepidan­
Pop evidenţiază faptul că acest ideal al tînă- ® Pianistul şi compozitorul Dinu Lipatti te — este o dramă închisă, caracteristică struc­
rului Marx va trebui avut în orice moment în
„Marx-Engels, vedere ca o condiţie „sine qua non" pentru a imprimă împreună cu violonistul şi compozi­ a eroismul luptei turală nemijlocit decursă din circumstanţele de
viaţă şi de activitate ale ilegaliştilor. Scenariul
lucrarea
de
Enescu
torul
tinereţe
George
semnat de Al. Şiperco şi Vladimir Popescu-
asupra
face
corespunzătoare
valoric
operei aprecieri de Marx, întrucît întreaga sa primului interpret „Concertino în stil clasic (Doreanu foloseşte rigoarea conspirativă a comu­
pentru pian şi orchestră de cameră" dedicat
create
filosofía operei tică a acestui ideal. profesoarei de pian Florica Musicescu. Acelaşi comuniştilor unei atmosfere în ilegalitate pentru realizarea
aflaţi
niştilor
operă este la urma urmei dezvoltarea teore­
încărcate,
electrizante,
revelato­
disc cuprinde şi „Sonatina de pian pentru mina
Deosebit de interesantă este şi modalitatea stingă“, lucrare dedicată lui Mihail Jora şi rie pentru caracterul personajelor. Conflictul
este, de asemenea, caracteristic : un grup de
de tinerele“ autorului de a-1 studia pe Marx, nu prin pris­ având o tematică profund românească, şi La numai o săptămînă după premiera „Ve- utecişti cade în mîinile siguranţei, fiind execu­
„Bouree“ din „Suita a doua în Do major op.
ma trecutului şi reducîndu-1 la trecut, ci prin
cea a viitorului, definindu-i viziunea prin cate­ 10" de George Enescu, în aceeaşi interpretare, ronica“, un nou film românesc demonstrează taţi. De activitatea grupului nu ştiu decît şase
goria devenirii. împreună cu „Sonata nr. 2 în Fa minor pentru eficacitatea organizării superioare a cinemato­ oameni, deci unul dintre aceştia este trădător
pian şi vioară op. 6“ şi „Sonata nr. 3 în La grafiei autohtone. Apariţia caselor de filme a şi trebuie, deci, izolat pentru securitatea celor­
Cu aceleaşi argumente ştiinţifice desprinse în lalţi şi a întregii mişcări comuniste.
urma unui studiu asiduu asupra operelor celor minor pentru pian şi vioară în caracter popu­ determinat nu numai lărgirea ariei tematice,
Literaturii filozofi­ lar românesc", imprimate pe un disc aparte, sporirea virtuţilor artistice, ci şi prezenţa rit­ Aceste elemente de suspense (faptul e carac­
ce din ţara noastră doi gînditori, autorul evidenţiază dezvoltarea lucrările amintite formează o casetă de o va­ mică a operelor filmice româneşti în reperto­ teristic pentru concepţia estetică a regizorului)
i s-a adăugat recent gîndirii lui Fr. Engels, independenţa de gîn- loare deosebită, oferind publicului larg înre- riul cinematografic. este examinat din unghiul de vedere al atitu­
mm lucrarea profesorului dire, manifestată în primele scrieri şi înnobi­ gistrări-document de peste 30 de ani în care cu-Doreanu — se inspiră din cronica anilor dinii umane, investigaţia urmăririi trădătorului,
concentrîndu-se
nu
„Ceaţa" — film semnat de Vladimir Popes­
lată de un permanent studiu critic, atît al rea­
se întîlnesc doi mari interpreţi şi compozitori.
asupra
spectaculozităţii
clujean
1111
universitar
POP Traian Pop : „Marx- lităţilor sociale, cît şi al oglindirii teoretice în de ilegalitate a Partidului Comunist Român. ci asupra crizei lăuntrice a acelora care ajung
Engels, filosofía ope­ felurite chipuri a acestor realităţi. Filele acestei cronici — „Ceaţa" ne-o demon­ să fie suspecţi dintr-un motiv sau altul.
rei de tinereţe", avînd Fr. Engels a dat o deosebită apreciere feu- strează cu elocinţă — degajă o mare combus- Mizînd pe expresivitatea unei distribuţii ex­
IM, ca obiect de studiu erbachismului, pe care îl compara cu răsăritul tiune patriotică, un eroism impunător, izvorît celente, Vladimir Popescu-Doreanu a optat pen­
mmm elucidarea procesului jsoarelui, trezirea oamenirii din somnul greu, din însăşi esenţa luptei comuniştilor pentru tru un mod de exprimare lapidar, foarte reţi­
Ml de formare a concep­ risipirea coşmarului ce apăsa omenirea şi rele­ triumful celui, mai înalt ideal, izvorît din ne­ nut, aproape puritan, care trimite la transfigu­
ţiei filozofice a celor
varea lumii în adevărata ei lumină.
mmm doi mari titani ai gîn­ Fr. Engels în pamfletele „Schelling despre Spectacol© asemuita forţă morală a acelor oameni minu- urmare, ferit de orice patetism ori de infiltraţii
rarea gravă a unui ritual. Dialogul este, prin
dirii, urmărit in par­
ticularităţile lui de Hegel“ şi „Schelling şi revelaţia", supune unei livreşti, de teatralisme forţate. Din consecvenţa
critici curajoase şi necruţătoare concepţiile fi­
la o etapă la alta lozofice şi politice ale lui Schelling — făcînd © Azi, la Hunedoara, Filarmonica de stat cu care V. Popescu-Doreanu aplică acest princi­
şi de la un gînditor primii paşi pg calea' materialismului, recunos- „Banatul" din Timişoara susţine un spectacol piu au rezultat personaje fireşti. Aceste perso­
la altul. cînd realitatea independentă de idee — mate­ de fanfară cu muzică de promenadă. naje acţionează cu onestitate şi nici o clipă nu
Aşa cum reiese se substituie unor oratori festivi care declamă
chiar din prefaţa lu- rialitatea lumii. De asemenea, este ingenios © La Brad şi Gurabarza (3 iunie), Hunedoa­ lozinci. _Prin_ această trăsătură de interpretare,
evidenţiată critica aspră făcută de Fr. Engels filmul cîştigă o categorică forţă de convingere.
crării, autorul vizînd formarea concepţiei filozofi­ lui Schelling în cel de al treilea pamflet „Schel­ ra (4 iunie), Deva (5 iunie), Teatrul de estra­
ile a lúi Marx şi Engels a avut în vedere procesul dă al Armatei din Cluj susţine un bogat spec­ Regia nu s-a-nşelat investind atîta încredere
je autoclarificare a celor doi gînditori asupra ling — filozoful intru Hristos“, încercarea a- în potenţa interpretativă a actorilor Toma Di-
mobilurilor fundamentale şi determinante în cestuia de a împăca ştiinţa cu religia, de a tacol de muzică uşoară. mitriu, Adela Mărculescu, Emmerich Schăffer,
dezvoltarea fenomenelor realităţii istorico-so- apăra bazele ideologice ale absolutismului Maria Rotaru, Vladimir Găitan, Liviu Ciulei şi
ciale şi implicit asupra acţiunilor umane ne­ prusian. @ Teatrul Evreiesc de stat din Bucureşti, în Mircea Anghelescu care oferă creaţii de ex­
cesare în această dezvoltare, în’ acest proces Lucrarea este de o înaltă ţinută ştiinţifică, turneu oficial în judeţul nostru, va prezenta
fiind călăuziţi de scopul suprem al realizării fiind recomandată atît cadrelor didactice, care la Orăştie azi, 3 iunie, orele 17 şi 20, spectaco­ cepţie.
practice a dezideratului de veacuri al omeni­ predau ştiinţele sociale, studenţilor şi cursan­ lul de revistă în două părţi „Un mazel-tov...“ Imaginea lui Constantin Ciubotaru şi muzi­
rii : emanciparea socială a omului. ţilor din universităţile serale de marxism-leni­ şi „Pe placul tuturor i “. ca lui George Grigoriu servesc cu măsură, func­
încă din primul capitol, „Debutul teoretic al nism, cît şi unui public larg. ţional efectul global, net pozitiv al peliculei.
lui K. Marx şi Fr. Engels", analizînd primele
scrieri ale lui Marx, acordînd o atenţie mai NICOLAE VINT1LA Scenă din filmul romanesc „Ceaţa“, AL. COVACI