Page 13 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate färlle, uni{l»vă!

Dezvelirea bustului eminentului

stat şi înflăcărat patriot

. fetru Urma

Băcia. Aşezarea de pe va­ intelectuali din localităţile şedinte al Comitetului exe­
lea Streiului a trăit, dumi­ învecinate. cutiv al Consiliului popular
nică, o zi cu o profundă La solemnitate au luat judeţean, membri ai birou­
semnificaţie : dezvelirea bus­ parte, alături de membrii lui Comitetului judeţean de
tului realizat de artistul familiei Dr. Petru Groza, to­ partid, ai Comitetului exe­
ANUL XXV Nr. 5 723 MARJI 5 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Vasile Aciobăniţei cu spri­ varăşii Ioachim Moga, mem­ cutiv al Consiliului popular
jinul arhitectului Liviu Ci­ bru al C.C. al P.C.R., prim- judeţean, conducători de in­
ros — Incrustare în piatră secretar al Comitetului ju­ stituţii judeţene.
a chipului marelui fiu al a- deţean de partid,, preşedin­ Tovarăşul Traian Cristoi,
eestor meleaguri, Dr. Petru tele Comitetului executiv al secretarul comitetului comu­
popular
Consiliului
jude­
nal de partid, primarul co­
Groza, eminent om de stat,
Vizita în ţara noastră a Şahinşahului înflăcărat patriot. Erau pre­ ţean, Vichente Bălan, prim- munei, a subliniat, in cuvîn-
tul de deschidere a adună­
al
vieepreşedinte
Comitetu­
la
adunarea
zenţi
solemnă
rii, semnificaţia deosebită a
Consiliului
al
executiv
locuitorii comunei — de la
lui
pionieri şi pînă la vîrstnicii popular judeţean, David La- evenimentului.
care i-au fost tovarăşi apro­ zăr, secretar al Comitetului
piaţi —, muncitori, ţărani, judeţean de partid, vicepre­ (Continuare in pag. a 2-a)
Iranului, Mohammad Reza Pahiayi Aryamehr
Convorbiri Semnarea Declaraţiei solemne 1
oficiale a Republicii Socialiste România şi Iranului
româno- Luni, 4 iunie, la Palatul covescu şi Abbas Aii Khalat­ rul Consiliului de Stat, Maria rector general în Ministerul
Consiliului de Stat a avut bari. Groza, vicepreşedinte al Ma­ Afacerilor Externe, Kambiz
Tte ceremonia semnării De­
semnării
De-
iloc
iraniene jclaraţiei solemne a Republicii claraţiei solemne eu partici­ rii Adunări Naţionale, mem­ Iazdan Panah, director gene­
ceremonia
ral pentru informaţii şi pre­
bri ai guvernului, alte per­
Socialiste România şi Iranu- pat tovarăşa Elena Ceauşescu soane oficial«, precum şi A- să la Curtea Imperială, alte
Luni dimineaţă au conti­ Mi. şi Maiestatea Sa Imperială, lexandru Boabă, ambasadorul persoane oficiale care i-au
nuat convorbirile oficiale în­ Declaraţia solemnă a fos Farah Pahlavi Şahbanu. ţării noastre în Iran. însoţit pe înalţii oaspeţi în
tre preşedintele Consiliului de semnată de preşedintele Con­ Au fost de faţă tovarăşii Au fost prezenţi Sadegh vizita lor in România.
Stat al Republicii Socialiste siliului de Stat al Repu­ Paul Nlculescu-Mizil, Gheor- Sadrieh, ambasadorul Maies­ După semnarea Declaraţiei
România. Nicolae Ceauşescu, blicii Socialiste România, ghe Pană, Virgil Trofin, Ilie tăţii Sale Imperiale, Şahin­ solemne, preşedintele Nicolae
şi Maiestatea Sa Imperială Nicolae Ceauşescu, şi Ma­ Verdeţ, Gheorghe Cioară, şahul Aryamehr, la Bucu­ Ceauşescu şi Şahinşahul Mo­
Şahinşahul Mohammad Reza iestatea Sa Imperială, Mo­ Florian Dănălache, Emil Dră- reşti, Manzar Khalatbari, hammad Reza Pahlavi Arya­
Pahlavi Aryamehr. hammad Reza Pahlavi, Şa­ gănescu, Janos Fazekas, Du­ doamnă de onoare a Maies­ mehr îşi string cu căldură
Au participat: Ion Păţan, hinşahul Aryamehr, al Ira­ mitru Popescu, Ştefan Voitee, tăţii Sale, împărăteasa Ira­ mîinile, în aplauzele celor
vicepreşedinte al Consiliului nului. Documentul poartă de Constantin Băbălău, Cornel nului, Hormoz Gharib,' mare­ prezenţi.
de Miniştri, ministrul comer- asemenea semnăturile miniş­ Burtică, Miron Constantinescu, şalul Curţii Imperiale, Shod- In încheierea ceremoniei,
ţi ui exterior. George Maco- Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, ¡jaeddin Shafa, adjunct al mi­ cei doi şefi de stat au rostit Aspect de la adunarea solemnă de la Băcia.
vescu, ministrul afacerilor ex­ trilor afacerilor externe ai ce­ I0n Păţan, Ştefan Andrei, nistrului Curţii Imperiale,
terne, Ioan Avram, mi­ lor două ţări — George Ma- Constantin Stătescu, eecrefca- Akbar Darai, ambasador, di- cuvîntări.
niştrii industriei construc­
ţiilor de maşini grele, Va-
sile Pungan, consilier de Cuvintarea preşedintelui Cuvintarea Şahinşahului
al
preşedintelui Consiliului 0 amplă manifestare educativ-patriotică
Stat, Nicolae Ecobescu, ad­
junct al ministrului afaceri­ A
lor externe. Alexandru Boabă, ñ/icolae CeIranului, Mohammad Reza
ambasadorul României în Intîlnirea tineretului cu istoria
Iran. Lucian Petrescu, direc­
tor în Ministerul Afacerilor Pahlavi A
Externe. Maiestate, angajamentul de a milita
Au luat parte : Âbbas Aii Doamnelor şi domnilor, pentru afirmarea în lume a
Duminică,
dis-de-dimineaţă,
Khalatbari, ministrul afaceri­ 'Aş dori să exprim satisfac­ acestor principii, pentru a din toate aşezările hunedore- teni” daci şi romani în costu­ pal la Institutul de istorie din
Cluj, a prezentat auditoriului
ma de epocă. Vizitatorii au tre­
lor externe. Sadegh Sadrieh, ţia mea, a Consiliului de contribui la soluţionarea ma­ Domnule preşedinte ai Con­ nomic ce acoperă o perioadă ne, mii de tineri se îndreptau cut pe sub „poarta dacică" şi citeva dintre cele mai semni­
ambasadorul Maiestăţii Sale Stat, a poporului român pen­ rilor probleme internaţionale siliului de Stat, de 15 ani. In cei 15 ani ce au putut admira reproduce­
Imperiale la Bucureşti, Ak- tru semnarea Declaraţiei so­ în interesul tuturor naţiuni­ Doamnă, vor urma, date fiind progre­ spre Costeşti pentru a lua rea intr-o interpretare origina­ ficative momente din istoria
bar Darai. ambasador, direc­ lemne de către cei doi' şefi lor. Excelenţe, sele tehnologice ale lumii, re­ parte la ampla manifestare noastră dintru începuturi. A-
tor general în M.A.E., Amir de state — ai României şi Fără îndoială că guvernele Doamnelor şi domnilor, laţiile noastre vor urma un patriotică ,,Costeşti '73", pen­ lă a „Columnei lui Traian“. poi un grup de actori de la
Arsalan Mofakham Sânii, mi- iranului —, care dă expre­ României şi Iranului au con­ I curs care .va merge crescendo, tru a răsfoi citeva din cele In mijlocul miilor de tineri Teatrul de stat „Valea Jiului“
nistru-consilier, directorul de­ sie sentimentelor de priete­ lucrat în multe împrejurări In acest moment solemn de s-ar putea realiza o progresie mai memorabile pagini de e- din Petroşani, împreună cu
partamentului al doilea poli­ in mod activ — şi doresc concretizare a relaţiilor ex­ aritmetică ; deja, aceasta ne popee din istoria patriei. cunoscutul cor de la Orăştie
tic din Ministerul Afacerilor nie existente intre popoare­ să-mi exprim convingerea că, trem de amicala ce există în­ face să ne glndim la am­ Manifestare cu puternice re­ COSTEŞTI şi elevi ai Liceului pedagogic
consemnează,
noastre
şi
le
Externe, Anoushirvan Sadigh, totodată, rezultatele obţinute în spiritul acestei Declaraţii, tre ţările noastre, aş dori să ploarea relaţiilor noastre, lu­ zonanţe patriotice, organizată din Deva au realizat evoca­
rea „Vorbeşte memoria pămin-
prim-secretar in Ministerul A- în ultimii ani în colaborarea vor acţiona şi In viitor atît subliniez rolul deosebit pe cru la care m-am referit de­ de către Comitetul judeţean tului românesc”. In acompani­
facerilor Externe. multilaterală dintre România pentru dezvoltarea colaboră­ care dumneavoastră, domnu­ seori în timpul întîlnirilor şi Hunedoara al U.T.C., ediţia au fost prezenţi membri ai bi­ amentul impresionant al cinte-
Convorb'rea dintre cei doi şi Iran, atît în domeniul re­ rii dintre popoarele noastre, le preşedinte, l-aţi jucat în In cadrul convorbirilor' pe ca- " din .acest ,.an a „Intîlnirii ti­ roului Comitetului judeţean celor revoluţlonar-patriotiee,
şefi de stat s-a desfăşurat în- laţiilor bilaterale, cît şi în cît şi cu toate celelalte na­ întărirea relaţiilor noastre, re le-am avut în cursul a- neretului cu istoria”, cea de de partid, conducători ai u- rind pe rînd au fost răsfoite
tr-o atmosferă de deplină conlucrarea pe plan interna­ ţiuni ale lumii. Trăim ase­ bazate pe principiile respec­ cestor zile. V-a, a constituit, ca şi altă nor organizaţii de masă şi
înţelegere reciprocă, de caldă ţional, în eforturile popoare­ menea împrejurări cînd fie­ tului reciproc, de neamestec, dată, o atracţie firească a ti­ obşteşti, invitaţi din judeţele pagini glorioase din lupta
pentru libertate şi dreptate a
prietenie. care popor — fie el mare sau de coexistenţă paşnică şi de Puternic impresionat de os­ invecinate, excursionişti de
lor pentru o lume mai bună, mic — este chemat să-şi a- pitalitatea dumneavoastră şi neretului spre acest loc de peste hotare. poporului român.
a cooperării şi păcii. sume răspunderi, să contri­ cooperare activă între două de primirea pe care ne-a re­ început al istoriei poporului După ce primul secretar al A urmat apoi Tarele spec­
In Declaraţia solemnă pe buie la aşezarea relaţiilor ţări care, deşi din punct de zervat-o populaţia, pretutin­ român. Comitetului judeţean Hune­ tacol al zilei, oferit de citevo
Astăii in jurul orei 10,00 pos­ care am semnat-o împreună dintre state pe principii noi. vedere geografic sînt înde­ De la Intrarea in sat şi pî­ sute de artişti amatori hune-
turile noastre de radio şi tele­ cu Maiestatea Sa sînt înscri­ Aş dori, şi cu acest prilej, părtate şi au regimuri diferi­ deni unde ne-am aflat, vom doara al U.T.C., tovarăşul Vi-
viziune vor transmite direct, de se principiile fundamentale ale să exprim satisfacţia noastră te, urmăresc aceleaşi idealuri, părăsi ţara dumneavoastră cu nă la noua scenă din beton, orel Faur, a declarat deschisă
la aeroportul Otopeni, ceremo­ pentru rezultatele deosebite întemeiate pe principiile men­ sentimentul de profundă gra­ drumul participanţilor la adu­ intîlnirea tineretului, Mihai
nia plecării Maiestăţii Sale Im­ relaţiilor dintre statele noas­ ale vizitei pe care Maiesta­ ţionate, promovează o politică titudine, fireşte. Nutrim, de nare a fost străjuit de „oş- Bărbulescu, cercetător princi­ (Continuare In pag. a 3-a)
tre — egalitatea în drepturi,
periale Şahinşahul Aryamehr şi tea Sa o face în România — de independenţă naţională, asemenea, o profundă priete­
a Maiestăţii Sale Imperiale, Fa- respectul independenţei şi rezultate care s-au concreti­ au putut găsi atît de multe nie ; prietenie pe care dum­
rah Pahlavi Şahbanu a Iranu­ suveranităţii naţionale, nea­ zat în semnarea acestei De­ fundamente comune pentru a neavoastră înşivă, guvernul
lui, care, la invitaţia preşedin­ mestecul în treburile interne, ajunge să concretizeze aceas­ şi poporul dumneavoastră
telui Consiliului de Stat, Nicolae avantajul reciproc. Prin a- claraţii, în semnarea de către tă dorinţă şi această politică ne-au arătat-o şi care consti-
Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena ceastă Declaraţie solemnă pe miniştrii economiei a acordu-
Ceauşescu, au efectuat o vizi­ care am semnat-o împreună, prin semnarea Declaraţiei so­
tă oficială în România. popoarele noastre îşi asumă (Conlinuare in pag. a 4-a) lemne şi a unui tratat eco­ (Continuara în pag. a 4-a)
In marea întrecere în cinstea zilei de 23 August
tetóe âriui TOi v v! ÎMmM
«áltate »M IMKlmjm Mite t e m m l
.i........... Il Y VA
llfllllllllllllllllllllll
Deviza fiecărui colectiv de muncă: Doar cauze obiective ?!
I.a minele Văii Jiului s-a făcut un important pas pe
linia mecanizării proceselor de extracţie a cărbunelui in
MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL abataje şi executarea lucrărilor dc pregătiri. Statul nostru
a investit aici sume importante, care au avut ca scop
dotarea corespunzătoare a minelor, creşterea productivită­ Moment de la deschiderea relei de a V-a ediţii a Intîlnirii tineretului cu istoria la Cos­
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE ţii muncii, uşurarea muncii fizice a minerilor. teşti. In prezenţa oficialităţilor, istoricul Mihai Bărbulescu din Cluj evocă pagini din începutul
istoriei romănilor.
Dinlr-o analiză recentă reiese că nu toate utilajele şi
maşinile sînt folosite corespunzător. Din cele 112 maşini de
încărcat aflate în dotarea minelor, numai 57 au funcţionat
în acest an. Aici au fost aduse 5 complexe mecanizate de ÎN ACESTE ZILE, PE OGOARE
susţinere, tăiere şi încărcare a cărbunelui, dar în acest an
entul de schimburi este de nu au lucrat dccît 3.
Cîte ore numără „ziua de le-unelte ale întreprinderii se ţiile de zăcămînt, însă proasta întreţinere a unor maşini, Stadiul întîrziat al praşilelor impune o
1,7. Deci, practic, la maşini-
Au fost şi cauze obiective, în special legate de condi­
lucrează zilnic aproape 14 modul defectuos cum se lucrează cu altele au făcut ca la
producţie“ amaşinilor-uneite ore ! ora actuală o bună parte din acestea să stea neutilizate.
mobilizare susţinută la întreţinerea culturilor
Ca motivări ni s-a adus în
prim^plan lipsa de oameni şi Conducerea centralei dovedeşte lipsă de răspundere faţă de
deficienţele care decurg din această stare de fapt, în joc fiind banii statului. Dar pînă
din cadrul atelierului mecanic inexistenţa unui flux conti­ cînd ? rumbului pe terenurile unde culturile au fost compromise din turilor. De asemenea. In ve­
H Duminică, pe ogoare s-a luefat la reinsăminţarea po­
nuu de fabricaţie. Mai adău­
găm noi şi indisciplina unor cauza revărsării apelor, precum şi la întreţinerea porumbului, derea recuperării restanţelor,
o parte din forţe au fost uti­
Gojdu-lîeva ? muncitori. Dacă la majorita­ cartofilor şl sfeclei lizate la insămînţatul şi plan­
tea locurilor de muncă oa­
H In I.A.S. este necesar un ritm alert la efectuarea primei
legumelor.
Din
tatul
datele
menii îşi văd de treabăj la Aportul forjorilor praşile la porumb centralizate reiese că, în ziua
matriţerie, Ioan Grecu, '‘Ni­ B Trecerea la efectuarea praşilei a doua nu mai îngă­
$ îmbunătăţirea indicelui dc utilizare depinde de colae Grămescu, Dorin Ga- In fiecare lună care s-a utilajelor din combinat, lu­ duie nici o tărăgănare de 3 iunie a.c., cooperatorii şi
modul cum sînt încărcate maşinile de bază vrilă. Ioan Olaru, Anton Bor- scurs din acest an, colecti­ crările fiind totdeauna de B Acţiunea de identificare şi insăminţare a tuturor supra­ mecanizatorii şi-au concentrat
(fj O dare de seamă statistică sub cheie şl o secţie de tiş erau, în ziua vizitei noas- vul de muncă de la secţia bună calitate. feţelor de teren — in centrul atenţiei. eforturile la pregătirea a 80
bază de care nu se ştie forjă a C.S. Hunedoara a Contribuţii de seamă şi-au ha şi însămînţarca a 110 ha
cu porumb. In acelaşi timp,
® 5 muncitori supraveghează două matriţe, în timp Rubrică realizată de reuşit să-şi depăşească sar­ Deşi în cursul zilei de du­ în cîmp la refacerea culturi­ la culturile de porumb, car­
ce... 5 utilaje stau nefolosite C. DUMITRU cinile de plan în medie cu adus forjorii Victor An­ minică starea vremii s-a lor pe terenurile afectate de tof; şi sfeclă s-a aplicat pra-
4 la sută. Aici a fost exe­ drea, Cornel Murar, Negoi- schimbat, semnalîndu-se ploi revărsarea apelor, pentru ca
— Cum sînt utilizate-.¡maşini­ trimestru al anului era sub cutat un număr însemnat ţă Nicolescu, Pavel Averchi, slabe pe aproape tot cuprin­ astfel nici o palmă de pămînt
le unelte în cadru), atelieru- ' --eheie. Persoana cu cheia lip­ de piese pentru întreţinerea Ştefan Nicolae. sul judeţului, lucrătorii ogoa­ să nu rămînă necultivată,
lui mecanic, secţie de bază sea ?! -Am apelat atunci la (Continuare fn pag. a 3-a) relor au continuat acţiunile precum şi la întreţinerea -cul­ (Continuare in pag. □ 2-a)
a Fabricii de industrie loca­ exemplarul existent la Direc­
lă Deva — 1-âm întrebat pe ţia judeţeană de statistică
tovarăşul Victor Dumitru, di­ . Deva. Ce am constatat ? Dar
rectorul întreprinderii. mai întîi, un amănunt. Docu­ ÎNSCRIERI PENTRU ra s-au luat măsurile ne­ CU DOUA LUNI pe acum s-a procurat modele de încălţăminte de VREMEA
— Mşrgeţi la atelier, aco­ mentul respectiv era semnat EXCURSIA LA MECIUL cesare pentru a se trece MAI DEVREME deja materialul de con­ vară pentru femei. Bucu­
producţiei
că
lo au''toate datele respective : şi de ing. Ioan Usvat, pe a- DE FOTBAL ROMANIA — Ia centralizarea cooperati­ Un ultim finisaj se strucţie necesar, astfel În­ rie pentru ele... şi pen­ Pentru 2ă ore
unor
secţii
ale
documentaţiei
baza
pe
tru ei.
dhişii vă pot lămuri cel mai tunci mecanic şef. In altă or­ R.D. GERMANA vei. Este vorba despre execută în prezent la tocmite urmează ca lucră­
Vreme
covoare
de
cele
şi
bfne. dine de idei, raportările sta­ secţiile marochinărie. Centrali­ blocul nr. 7 — proprie­ rile să înceapă în cursul LUCRĂRI DE instabilă, călduroasă. dar
în
mai
a'-es
de
tate personală — situat in
va
a-
septembrie
La
26
Şi am mers. Aici am adre­ tistice impun defalcarea indi­ vea loc a doua mare con­ zarea producţiei respective noul cartier al oraşului Si- acestei luni în regie pro­ ELECTRIFICARE cursul după-amiezii. Vor
prie.
averse
de
locale
sat aceeaşi întrebare ingine­ catorilor pe secţii de bază şi fruntare între reprezenta­ într-un singur loc a fost meria. în vederea recep- Noua şcoală va cuprin­ Au început lucrările de cădea însoţite de descăr­
ploaie,
că­
şi
predării
satului
a
rului Ioan Hsvat, proaspătul auxiliare. Atelierul mecanic tivele de fotbal ale Româ­ necesară date fiind solici­ ţionârii cumpărători. lui Acest de 3 săli de clasă, labora­ electrificare comuna Bai Peş­ cări electrice. Temperatu­
tre
ţa,
tările mari la export şi la
şi
dota­
din
tera,
tor,
încăperi
alte
şef al atelierului, fostul me­ din Gojdu este prins ca sec­ niei şi II. D. Germane. In comenzile pentru popu­ bloc care, de fapt, tre­ ţii, in suprafaţă totală de in avans faţă de termenul ra minimă va fi cuprinsă
evenimentului,
vederea
canic şef al întreprinderii. ţie de bază. Automobil clubul român, laţie. buia predat in luna sep­ mai bine de 350 mp. prevăzut — trimestrul IV intre 8 şi 15 grade, iar
cea maximă între 23 şi 27
tembrie,
in­
— Nu vă pot da asemenea In primul trimestru, indi­ filiala Deva, organizează tre In are şansa să peste al anului curent — ceea grade. Vînt slab din sud-
ce va permite ca la înce­
posesia
celor
pentru
relaţii, deoarece nu le avem ; cele de utilizare al fondului excursie membrii săi USCATOR PENTRU 60 de familii cu mai mult ÎNCĂLŢĂMINTE DE VARA putul trimestrului III lu­ vest.
automobilistică
Ie ţine cineva la fabrică. de timp maxim disponibil Ia pe perioada 22—29 septem­ BOABE de două luni înainte de PENTRU FEMEI crarea să fie terminată in
a
— Totuşi la nivelul atelie­ maşinile unelte pe atelier brie. înscrierile însă se La Baza dc recepţie din termen. Sezonul actual estival către întregime. Odată cu a-
ceasta se va încheia acţiu­
fac pînă la data de 20 iu­
rului nu se cunosc aceste da­ este de 67,5 (şi nu 85 du.pă nie. Bobra se află in construc­ fost întîmpinat o de bogăţie nea de electrificare a co­ Pentru următoarele
cu
industrie
te ? cum îşi aducea aminte şeful ţie un uscător pentru boa­ ŞCOALA NOUA mult mai mare şi mai va­ munei Băiţa. Cele peste
— Nu, deoarece ele se ţin atelierului). La cele 9 strun­ CENTRALIZAREA be, avind o capacitate de LA CAINEL riată în ceea ce priveşte 50 de familii din satul doua iile
100 tone în 24 ore. cu un
Peştera,
în
de­
pe întreprindere la toate uti­ guri paralele, acesta nu de­ PRODUCŢIEI procent de extracţie de 5 Printre lucrările de ma­ ţinuta vestimentară. comer­ putaţii, au frunte cu nume­ Vreme călduroasă şi fa­
o
Ca
efectuat
consecinţă,
lajele, că mai avem şi pe la păşeşte 67.8 : la singura ma­ la sută. Noul uscător, de re importanţă prevăzute a ţul cu ridicata din Jude­ roase ore de muncă vo- vorabilă averselor slabe
La
va
secţii. şină de rabotat — 15,8 la su­ ducţie cooperativa de pro­ construcţie în românească, pentru se executa în satul Căinel, ţul nostru a achiziţionat luntar-patriotică la săpatul de ploaie, cu deosebire in
meşteşugărească
folosinţă
dat.
se află şl un nou local de
fi
prin contracte — şi deja i
cursul
după-amiezelor.
Practic lucrurile nu stau tă. la cele 3 maşini de frezat «Drum nou“ din Hunedoa- recolta acestui an. şcoală. In acest sens, de se livrează — peste 100 de gropilor, transportul şi Temperatura staţionară.
plantatul stilpilor.
aşa. La întreprindere darea universale — 81,2 la sută. Nu
de seamă statistică pe primul este de mirare că şi coefici-