Page 14 - Drumul_socialismului_1973_06

*

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 723 ® MARŢI 5 IUNIE 1973

(Urmare din pag. 1)

tre, la uşa atelierului, în ju­
mim cnriASiERii si stabiurîa de rul a două matriţe care, spu­ Dezvelirea bustului eminentului om de stat
neau ei, trebuiau încărcate şi
transportate la atelierul de
mase plastice. Toţi 5 au ple­
KESniiSABIlITÂTi PIIEClSL-FACTIRI MMI 1« cat să „supravegheze" modul şi inflăcărat patriot Dr. Petru Groza
matriţelor,
a
comportare
de
în frunte cu şeful de echipă,
în timp ce la locul de muncă
5 maşini stăteau nefolosite.
MATERIALIZAREA MASURILOR ADOPTATE (Urmare din pag. 1) evenimentele înscrise în is­ insurecţiei eliberatoare, ca­
participat din plin la toate
re a deschis poporului ro­
Ziua de producţie A armat, apoi, un mo­ toria frămîntată a poporu­ mân calea spre realizarea
Organizarea aplicării hotă- lui de partid şi secretarii or­ ment care a emoţionat pe lui nostru. aspiraţiilor sale de liberta­
rîrilor, atît ale organelor su­ Masâ rotundă cu ganizaţiilor de bază informea­ membrii familiei, pe toţi Dr. Petru .Groza — a ară­ te, democraţie şi progres
perioare cît şi cele proprii, ză în şedinţele de comitet participanţii : dezvelirea de tat în continuare vorbito­ social.
reprezintă una din laturile sau în adunările generale către tovarăşul Ioachim Mo- rul — s-a numărat printre Spirit luminat, Dr. Petru
cele mai importante, hotărî- secretari ai organizaţiilor cum au fost duse la îndepli­ ga a bustului Doctorului iniţiatorii semnării la Bă- Groza a susţinut cu hotărî-
toare, ale întregii munci de nire hotărîrile anterioare. Petru Groza. In alocuţiunea cia, la 24 septembrie 1935, re linia marxist-leninistă a
partid. Schematic, această ac­ de partid de la I.M. Barza Dacă este cazul se supun unelte rostită cu acest prilej, pri­ a acordului de luptă demo­ partidului în problema na­
tivitate comportă — aşa du­ discuţiei măsurile ce n-au mul secretar al Comitetului cratică, 'antifascistă între ţională, a militat neabătut
pă cum a arătat şi schimbul fost aplicate, cauzele şi ce judeţean de partid a evocat Frontul plugarilor şi Ma- pentru cimentarea frăţiei
de experienţă de la Hune­ trebuie făcut pentru remedie­ L-am întrebat pe tovarăşul personalitatea remarcabilă dosz. In perioada următoa­ poporului român cu naţio­
Valea Morii—Brădişor. In
doara despre care am relatat re notăm şi modul cum au analiza făcută în luna ianua­ rea stării de lucruri. Ioan Muntean, secretarul or­ a acestui mare fiu al Îpla- re, el a militat neobosit nalităţile conlocuitoare, pen­
sarcini.
rezolvate
fost
aceste
intr-o recentă pagină — cî- Apoi trecem la instruirea bi­ rie, în şedinţa de comitet lăr­ IOSIF TOMA : In fiecare ganizaţiei de bază pe atelier, iurilor hunedorene, subli­ ipentru înfăptuirea Frontu­ tru unitatea politică a tutu­
teva faze distincte : asigura­ rourilor organizaţiilor de ba­ gită, asupra modului cum es­ formaţie de lucru cît de mică ce părere are despre modul niind tradiţia poporului nos­ lui popular antifascist in ror oamenilor muncii — ro­
rea cunoaşterii sarcinilor pre­ ză şi a agitatorilor pentru a te pregătită îndeplinirea sar­ avem comunişti şi aceasta da­ cum se lucrează la ora actu­ tru de a cinsti înaintaşii. ¡România. Acordul încheiat mâni, maghiari, germani şi
văzute în hotăi-îri de către le difuza în rîndurile mem­ cinilor de plan pe anul 1973, torită preocupării permanente ală în cadrul atelierului. „S-a — Dezvelirea bustului Dr. din iniţiativa şi sub condu­ de alte naţionalităţi — în
comunişti, de oamenii mun­ brilor de partid, ale munci­ an hotărîtor al cincinalului, pentru întărirea rîndurilor muncit mult, cu planul stăm Petru Groza în comuna Bă- cerea P.C.R. la Ţebea, la 6 jurul partidului.
cii, organizarea propriu-zisă a torilor mineri. De asemenea, s-a hotărât generalizarea me­ bine“ — ne spunea dînsul. cia, simbol al preţuirii a- decembrie 1935, constituia Adversar neîmpăcat al
transpunerii lor In viaţă; hotărârile organelor superioa­ partidului (în ultimii 4 ani Dar despre actele de indisci­ cordate de Partidul Comu­ primul sîmbure de Front planurilor imperialiste de
controlul asupra modului cum todelor de abataj de mare au fost primiţi la I.M. Barza plină — multe din ele făcute nist Român, de întregul po­ popular în ţara noastră, fi­ înrobire a popoarelor, de a-
se înfăptuiesc; evaluarea e- re publicate în presă se afi­ productivitate (cu înmagazi- peste 1 000 de membri de de Petru Moţ, Avram Faur, por, eminentului om de stat ind încheiat, în mod simbo­ mestec în treburile interne
ficienţei. Ele însă se întrepă­ şează operativ la gurile de nare sau cu aripi înclinate) partid). Apoi, membrii comi­ Ioan Puşa, care au absentat şi patriot înflăcărat, ne pri­ lic, sub gorunul lui Horia ale altor ţări, de aţîţare a
trund. In practica muncii de mină şi se popularizează prin în întreaga zonă Hărţăgani. tetelor şi birourilor sînt re­ repetat nemotivat de la lu­ şi la mormîntul lui Avram isteriei războinice, Dr. Pe­
partid trebuie avut în vede­ cele două staţii de radiofica- S-au repartizat sarcini con­ partizaţi pe orizonturi şi gru­ cru, ce are de spus comitetul lejuieşte evocarea unor în­ Iancu, ca un omagiu adus tru Groza a adus contribu­
re şi un alt element esenţial re de la Barza şi Dealu Fe­ crete tovarăşilor Remus Sto- pe de revire. In acest fel , de partid pe fabrică ? Munca semnate aspecte din viaţa şi luptei înaintaşilor pentru li­ ţii deosebite Ia înfăptuirea
— ooapîndu-se de aplicarea tii. ia, secretarul organizaţiei de controlul este cuprinzător şi cu oamenii a fost şi la ate­ munca neobosită a acestei bertatea socială şi naţională politicii externe a Româ­
prevederilor unei hotărîri, co­ corespunde, din punct de ve­ lierul mecanic slabă. Tinerii personalităţi marcante a a poporului român. niei, militînd neobosit pen­
mitetul sau biroul organiza­ dere organizatoric, specificu­ fac ce vor ei, pleacă de la vieţii politice româneşti. Fiu Insurecţia naţională anti­ tru întărirea prieteniei şi
ţiei de bază nu trebuie să lui minei noastre, cu o foar­ lucru cînd poftesc, pierd al ţinuturilor hunedorene, fascistă armată din August colaborării frăţeşti dintre
scape diin vedere sarcinile re­ te mare dispersare a locurilor timpul de multe ori fără rost. Dr. Petru Groza s-a alăturat 1944, organizată şi condusă ţara noastră şi celelalte
forţelor sociale înaintate ale
ieşite din alte hotărîri. do muncă. Conducerea fabricii, sub ţării, care luptau pentru a- de Partidul Comunist Ro- ţări socialiste, pentru dez­
Masa rotundă cu secretari IOAN FAUR : Ar mai tre­ îndrumarea comitetului de mîn, avea să-i găsească pe
ai organizaţiilor de partid bui să ne referim la faptul partid, trebuie să intervină părarea intereselor vitale Dr. Petru Groza ancorat a- voltarea relaţiilor de colabo­
de la I.M. Barza abordează cîte- că activitatea noastră de con­ mai prompt în cadrul atelie­ ale poporului român. dînc în evenimentele cru­ rare cu toate ţările, pentru
va din aceste cerinţe ale activi­ In adunările lunare ale bază din zonă, şi Gheorghe trol, de îndrumare şi ajutor rului, să pună la punct unele In atmosfera clocotitoare ciale pe care le trăia clasa salvgardarea păcii în lume.
tăţii de organizare a aplicării grupelor sindicale se prelu­ Popa, miner şef de brigadă, intervine cu precădere în for­ probleme mai vechi, dar cu' produsă de eroicele lupte muncitoare, ţărănimea, inte­ El şi-a consacrat întreaga
capacitate de muncă şi ţoa­
hotărîrilor. crează sinteze ale legilor. care a lucrat după aceste maţiile de lucru care sa des­ implicaţii directe asupra mo­ ale ceferiştilor şi petrolişti­ lectualitatea din România. lă priceperea pentru ridi­
Kedacţia : Hotărîri, planuri Deci pornim de la asigu­ metode, de a explica munci­ curcă mai greu, unde sînt ca­ dului cum este folosită dota­ lor, organizate şi conduse Salutînd cu entuziasm vic­
de măsuri sînt multe. Cum rarea cunoaşterii prevederi­ torilor mineri avantajele lor zuri de indisciplină, unde rea tehnică a atelierului. de Partidul Comunist Ro­ toria insurecţiei şi instaura­ carea prestigiului României
osie organizată activitatea lor hotărîrilor organelor su­ atît din punct de vedere al membrii de partid nu sînt mân, furtunosul an 1933 şi-a rea puterii populare, Dr. şi afirmarea ţării noastre
peţntru a nu scăpa din vede­ perioare şi ale legilor. Hotă- creşterii productivităţii cît şi cele mai elocvente exemple pus amprenta pe dezvolta­ Petru Groza, fiu credincios pe plan internaţional ca o
re so hotărîre sau alta, pentru rîrile proprii sînt, în gene­ al reducerii eforturilor fizice de dăruire în muncă. I rea vertiginoasă a mişcării al poporului român, legat forţă activă.
ca 'ple să fie cunoscute de ral, cunoscute pentru că au (la manipularea minereului). Red.: Ce părere aveţi: revoluţionare şi democratice trup şi suflet de năzuinţele In încheierea alocuţiunii
cei phemaţi să le înfăptuias­ fost adoptate în adunările Desigur, sarcina de a pregă­ este bine ca organizaţia de | Ingenioiitatea din România. In acel con­ maselor, a avut mulţumirea vorbitorul a spus :
că ? generale. ti din punct, de vedere teh- partid să nominalizeze din text, pe meleagurile Hune- că la înălţarea acestui e- Amintirea figurii lumi­
LOvGHIN DINEŞ, secretarul IOAN FAUR. secretarul or­ nico-organizatoric condiţiile timp comuniştii care vor doarei aveau să se pună ba­ dificiu luminos, ridicat prin noase a Dr. Petru Groza —
comitatului de partid al I.M. ganizaţiei de bază, orizontul pentru generalizarea metode­ prezenta informări asupra zele Frontului plugarilor, jertfa şi sacrificiul de slngo eminent om de stat şi pa-ii
Barza. Sînt, într-adevăr, mul­ —150 Musariu. Eu consider lor a revenit inginerului şef modului cum îşi duc la în­ tehnică in acţiune | organizaţie democratică a al luptătorilor revoluţionari, triot înflăcărat, fiu cre­
te hotiErîri şi datoria noastră că toate hotărîrile organelor de sector, tovarăşul Ioan deplinire sarcinile sau să le ţărănimii, care în întreaga democraţi şi antifascişti din dincios al poporului din ca­
este să' asigurăm aplicarea superioare şi ale noastre Tiu. solicite fără o încunoştinţare 3 ei activitate de două dece­ România, îşi adusese şi el re a ieşit şi căruia şi-a dă­
întocmai a tot ceea ee ne re­ proprii constituie jaloane Prin convingerea oamenilor, prealahilă ? © La Preparaţia Petrlla, j nii a urmat, sub îndruma­ contribuţia prin întreaga ac­ ruit întreaga viaţii — va fi
vine din ele. Cum procedez, principale în îmbunătăţirea prin măsurile tehnico-organi- LOGHIN DINEŞ : Comite­ ; echipa condusă de Ermo- I rea Dr. Petru Groza, cuvîn- tivitate desfăşurată pină a- totdeauna vie in inima şi
eu, ca secretar al comitetului activităţii, la noi cea econo­ zatorice luate s-a reuşit ca în tul de partid al I.M. Barza ■ gen Magda din radrul a- j tul de ordine al partidului tunci. conştiinţa clasei muncitoare,
pe întreprindere ? îndată du­ mică. După ce asigurăm cu­ întreaga zonă să se aplice în practică şi prima şi cealaltă telierulul mecanic, a reali- : comunist, conducătorul în­ Adinca dragoste de patrie ţărănimii şi intelectualităţii,
pă ce a aipărut o hotărîre — noaşterea acestor hotărîri ur­ toate abatajele aceste metode formă de a solicita informări. zat un aparat automat de : cercat al maselor muncitoa­ şi popor, înaltele însuşiri de în inima şi conştiinţa tutu­
mă refer la hotărîrile orga­ mează partea cea mai grea: Se planifică din timp anumi­ luat probe de cărbune, j re din România. Oamenii om de stat ale Dr. Petru ror făuritorilor de ieri. de
nelor superioare — sau o le­ ţ organizarea propriu-zisă 'a şi, apoi, să se extindă şi în te informări, dar se cere şi Montarea lui pentru expe- \ muncii hunedoreni din in­ Groza şi-au găsit cîmp larg azi şi de mîine ai României
ge, o studiez, extrag sarcinile aplicării lor. zonele învecinate Cireşnta şi pe loc, în plenară sau şe­ rimentare a făcut-o echipa j dustrie şi de pe ogoare au de afirmare după victoria socialiste.
ce revin organizaţiei noastre Spiros. Rezultatele : în zona dinţă de birou. In primul lui Ioan Ciora. Noul apa- ;
de partid, colectivului de Red. : Practic, cum se or­ Hărţăgani s-a ajuns la o pro­ caz, cel solicitat are posibi­ rat va permite o urmărire j J
muncă apoi, operativ, le pre­ ganizează Ia dv. aplicarea ho­ ductivitate medie de peste 5 litatea să reflecte din timp mai bună a calităţii sor- \
tărîrilor ?
lucrez cu secretarii comitete­ tone de minereu pe post la asupra sarcinilor şi să ia turiior de cărbune livrat. \
lor de partid, pe sectoare, ru IOAN FAUR: In luna fe­ abatajele cu înmagazinare măsuri pentru înlăturarea u- @ Mina Paroşeni a pri- : Un sfert de veac de la actul revoluţionar al
alţi factori de conducere. Bi­ bruarie, de exemplu, am a- (minereu remanent) şi de pes­ nor neajunsuri. In al doilea
neînţeles, le indic să studie­ , nalizat în adunarea generală te 3 tone la cele cu aripi caz, eerind informări şi altor mit pentru experimentare \
ze în amănunţime hotărârea • preocuparea organizaţiei de înclinate. 10 stîlpi hidraulici cu ven- j
sau legea respectivă, nu nu­ .' partid şi a conducerii secto- Red.: După cum se ştie, comunişti care nu erau plani­ tilul lateral protejat. In \
mai sinteza ei. Aceştia trans­ ; rului pentru îndeplinirea sar- pentru că s-a discutat de a- ficaţi, membrii organului sînt urma rezultatelor obţinute î naţionalizării principalelor mijloace de producţie
mit, în continuare, sarcinile ) cinilor de creştere a produc- titea ori, controlul îndeplini­ oarecum „alertaţi" de a veni la
reieşite membrilor comitete­ tivităţii muncii şi reducere a rii sarcinilor este activitatea fiecare şedinţă pregătiţi pen­ în practică, la Fabrica de j
lor. birourilor organizaţiilor ' preţului de cost. S-a stabilit, care comportă cele mai mul­ tru a putea răspunde con­ stîlpi hidraulici din Vul- j
de bază. cu acest prilej, să fie extin­ te îmbunătăţiri. Ce aveţi spe­ cret cum îşi duc munca de can va fi generalizat noul j
IOSIF TOMA, secretarul să metoda de exploatare cu cific în acest domeniu ? îndeplinire a hotărîrilor. De­ sistem de protecţie la vii- j file de cronică nouă intr-o
comitetului de partid I Mu- minereu remanent. Această LOGHIN DINEŞ: Caietele altfel, urmărim ca informări­ toarele loturi de stîlpi li- :
sariu. In organizarea aplică- sarcină a revenit în atribuţia cu evidenţa hotărîrilor, în le să aibă şi caracterul unui vraţi minelor.
zii hotărîrilor pornim, întot- conducerii sectorului. Organi­ forma în care le complotăm, schimb de experienţă.
’ deauna. de la asigurarea cu­ zaţia de partid a acţionat în­ ne ajută nu numai la eviden­ Consider că în adunările de © Maistrul principal Te- j veche întreprindere
noaşterii prevederilor, întruclt deosebi pentru folosirea inte­ ţa sarcinilor ce ne revin ci şi partid trebuie să solicităm odor Hagea, de la secţia a ■
cunoaşterea — după mine — grală a timpului de lucru şi mai multe informări din par­ II-a furnale de Ia C.S. Hu- j
impulsionarea
controlului,
la
este im lucru do primă im­ întărirea disciplinei. Pentru pentru că dacă nu controlăm, tea comuniştilor eu pregătire nedoara, a realizat un tro- :
portanţă. 'La indicaţia comi­ întărirea disciplinei s-a dus nu cunoaştem cum s-au ma­ medie tehnică. Ei trebuie an­ liu mecanic care acţlonea- \ © De la A.C. Petroşani la I.U.M. Petroşani ne-am întrunit intr-un miting en­
tetului de partid pe între­ o muncă activă, pe un front terializat sarcinile, în caiete trenaţi mai mult la dezbateri, 7.ă un stăvilar, folosit la i tuziast şi ni s-a adus la cunoş­
prindere ţinem la comitetul larg, de către organizaţia de rămîn foi albe la rubrica să dea „tonul“ în stabilirea separarea zgurii din fontă : @ In 1948 : 742 salariaţi, în 1973 : 1 766 tinţă marea veste că atelierele
nostru şi la birourile organi­ „cum le-am rezolvat“... modalităţilor de aplicare a la turnare. Va creşte du- ; nu mai sînt ale patronilor, ci
zaţiilor de bază caiete în ca­ partid, grupele sindicale, or­ hotărîrilor. rata de funcţionare a oale- : ale noastre, ale celor care
re este conspectat conţinutul, ganizaţia U.T.C. GHEORGHE IGA, secreta­ lor şi se va îmbunătăţi pu- j © Acum 25 de ani : o producţie anuală de 16,5 muncim. Atunci, unul dintre cei
sarcinile care ne vizează, din GHEORGHE BORZA, se­ rul comitetului de partid II Masă rotundă realizată de ritatea fontei. milioane lei ; anul acesta : peste 260 milioane lei mai buni muncitori dintre noi,
hotărîri şi legi, caiete In ca- cretarul comitetului de partid Musariu. Secretarul comitetu­ I. MiRZA comunistul Farcaş Emil, a fost
numit directorul atelierelor. in
© Ce fabrica A. C. Petroşani ? Vagoneţi de mină frunte cu comuniştii, împreună
(520 bucăţi anual); scocuri oscilante (480 bucăţi) ; cu toţi muncitorii, am început o
In acest® zii®, pe ogoare lor ; 21,25 Moment poetic ; 21,30 piese de schimb (1 245 tone) etapă nouă de activitate. Parti­
Ra­
muzicale
;
Bijuterii
22,00
—renrgR diojurnal ; 22,30 Concert de dul adăugase la şirul său de
seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; © Ce fabrică I.U.M. Petroşani? 15 tipuri de uti­ victorii încă una, de o deosebi­
0,03—5,00 Estrada nocturnă. laje miniere în fiecare lună; aproape 5 000 de re­ tă însemnătate pentru ritmul e-
Stadiul Intîrziat al praşifelor impună seriile I-II Pe aripile ; vîntului, pere pentru piese de schimb. conomiei noastre naţionale.
:
DEVA
Jara
Vorbind despre superioritatea
(„Patria“)
sălbatică („Arta") ; SIMERIA : industriei socialiste, despre dez­
Cornul de capră („Mureşul“) ;
HUNEDOARA : O anchetă di­ Documentele vremii vorbesc pînă în 1948... Imi amintesc că voltarea impetuoasă a fostelor
o mobilizare susţinută ia întreţinerea culturilor ficilă bîta („Siderurgistul“) ; ; Opiul 9,00 Teleşcoalâ ; elocvent despre ceea ce era a- atunci aveam un plan valoric A.C.P., controlorul de calitate
(„Constructorul“)
Va­
şl
canţă la Roma („Arta“) ; CA- 9,50 Muzică populară ; cum 25 de ani întreprinderea de vreo 150 000 lei, dar nu-l Luca Dalcoş, de la secţia tur­
LAN : Un adevăr pe Jumătate 10,00 Transmisiune directă de la nătorie a I.U.M. Petroşani, re­
(„11 Iunie“); TELIUC: Antracit Aeroportul Otopcni : Cere­ de utilaj minier Petroşani de prea puteam face şi ni se reţi­ marca :
(Urmare din pag. 1) nă Insă că preşedinţii, ingi­ culturile au fost compromise. („Minerul“) ; PETROŞANI ; In monia plecării M. S. Im­ azi. Dar mai elocvent vorbesc neau salariile luni de-a rîndul. — In 1948 aveam deja 10 ani
______ ___________ \------- nerii şefi şi brigadierii tre­ Situaţia actuală impune un umbra ; violenţei („7 pe Noiem­ periale Şahinşahul Arya- oamenii, veteranii întreprinderii, Azi... E cu totul altceva. Hale de activitate la A.C.P. Pe lingă
melir şi a M. S. Imperia­
pă-
brie“)
Reîntoarcerea
şila pe 350 hectare, Iar In buie să lase ca lucrările de ritm alert la praşile şi în în­ mînt („Republica") ; LUPENI : le Farah Palilavi Şahbanu care au asistat şi au participat moderne, utilaje noi, de mare multe alte greutăţi, lucram ana­
a Iranului, care, la invita­
(„Cultural“)
grădinile de legume s-a cul­ întreţinere a culturilor să se treprinderile agricole de stat. Vara bărbaţilor negru („Mun­ ; ţia preşedintelui Consiliu­ activ la multe evenimente isto­ complexitate tehnică, oameni poda, neplanificat. Aici, la tur­
Moartea
regelui
tivat cu diferite sortimente o desfăşoare la voia întîmplă- Dacă la cartofi s-au aplicat citoresc“) ; LONEA : Cine cintă lui de Stat, Nicolae rice în ultimul pătrar de veac, bine pregătiţi, condiţii de mun­ nătorie, eram vreo 80 de oa­
suprafaţă de 9_ hectare. La rii. Datoria factorilor de răs­ două praşile pe aproape ju­ nu are gindurl rele („Mine­ Ceauşescu, şl a au tovarăşei între care actul naţionalizării că dintre cele mai bune. Pla­ meni care ne zbateam in nişte
Ceauşescu,
Elena
efec­
realizarea lucrărilor respecti­ pundere din fiecare unitate mătate din suprafaţa planifi­ rul“) ; PETRILA ; Anonimul ve- tuat o vizită oficială în principalelor mijloace de pro­ nul anului 1973 este de aproa­ condiţii de muncă incalificabile.
neţian („Muncitoresc") ;
ve s-au folosit peste 100 trac­ este de a determina pe toţi cată, la sfecla furajeră nu s-a Romănia ; ducţie industrială — de la 11 pe şase ori mai mare decît al Cei care eram comunişti şi a-
toare şi au participat mai cooperatorii să efectueze pra- încheiat încă praşila I. De a- 10,15 Muzică populară ; iunie 1948 — a fost de covir- anului 1948. Şi îl facem, îl de­ veam curajul să spunem ceva
mult de 700 ţărani coopera­ şilele la timp şi de calitate semenea, la porumb prima 30,25 Telcnclclopedia ; şitoare însemnătate pentru dez­ păşim, ciştigăm bine. Azi mun­ eram puşi la punct sever de că­
tori. — deziderat căruia se cere praşilă nu este realizată nici 11.05 Telccincmatcca pentru co­ voltarea ulterioară a industriei cim cu drag pentru că muh- tre patroni. Azi sîntem aici 280
pil ;
Deoarece pe suprafeţe a- să-i fie subordonate şi acţiu­ pe 50 la sută din suprafaţa 12.05 De pe scenele lirice ale româneşti, a ţării întregi. cim pentru noi. Noi sîntem pro­ de „patroni". Muncim în armo­
PROGRAMUL I : 5,00 Buletin
preciabile dezvoltarea culturi­ nile iniţiate de organizaţiile stabilită. Sînt de apreciat e- de ştiri ; 5,05 Melodii în zori ţării ; Maistrul Petru Voina, şeful a- ducători, proprietari, beneficiari nie şi întrajutorare. Comuniştii
lor este frînată din cauza de partid de la sate, de or­ forturile depuse pentru reîn- de zi ; 5,20 Drag mi-e cîntecut 12.50 52 de iniţiative în 52 de telierului de reparaţii mecanice ai rezultatelor muncii. sînt în fruntea tuturor activită­
săptămînl ;
gradului ridicat de îmburuie- ganele comunale de partid şi sămînţarea a peste 990 hec­ şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar ; 13.05 Telejurnal ; ţilor. Despre dezvoltare, ce să
— Atunci, la 11 iunie 1948,
nare a culturilor, iar precipi­ de stat. tare în fermele I.A.S., dar nu 5,50 Muzică uşoară ; 6,00—8,08 15.30 Campionatele europene de al I.U.M. Petroşani îşi aminteşte: a fost o zi mare pentru toţi mai vorbim...
Radioprogramul dimineţii ;
8,08
de
Sferturi
taţiile căzute creează în con­ In comuna Gurasada — ne se poate admite nici o întîr- Matineu muzical ; 8,25 Moment box. I). Transmisiune finală — Cînd m-am angajat eu muncitorii de la A. C. Petroşani, Superioritatea proprietăţii so­
di­
(gala
tinuare condiţii pentru creş­ relata secretarul comitetului ziere la efectuarea praşilelor. poetic ; 0,30 La microfon, melo­ rectă de la Belgrad ; aici, la Atelierele centrale Pe­ cialiste operează planificat,
terea rapidă a buruienilor, se de partid şi primarul comu­ Continuă să stea în centrul dia preferată ; 9,00 Buletin de 17.30 Curs de limba rusă. Lec­ troşani, în anul 1936, erau doar ca dealtfel pentru muncitorii competent, multilateral, prin
ştiri ; 9,30 Atlas cultural ; 9,50
ţia a 56-a ;
impune ca o necesitate de nei, Emil Brlnda — se depun atenţiei acţiunea de identifi­ Muzică uşoară ; 10,00 Buletin 18,00 Telex ; nişte hale reci, întunecate, în din întreaga ţară — îşi amin­ contribuţia conştientă a fiecărui
prim ordin intervenţia ener­ care şi însămînţare cu plante de ştiri ; 10,05 Itinerar folcloric 18.05 Publicitate ; care vreo cîteva maşini rudî- teşte azi comunistul Augustin membru al societăţii, in pas ca­
eforturi stăruitoare pentru ca muzical ; 10,30 Start la intersec­ denţat cu progresul tehnic, cu
gică la întreţinerea mecanică lucrările de întreţinere a cul­ furajere a ‘tuturor terenurilor ţie ; 10,45 Din operetele Iul 18,15 Artă plastică ; mentarea făceau mai mult zgo­ Boţa, şef de echipă la secţia civilizaţia umană. Iar industria­
şi manuală a culturilor. La turilor să se facă în condiţii din jurul construcţiilor zo­ Louis Ganne ; 11,00 Buletin de 18.35 Publicitate ; mot decît treabă. In secţia asta mecanică a I.U.M. Petroşani, lizarea merge în primul rind, de
13,40 Panoramic ştiinţific ;
ştiri
Piese
;
instrumenta­
11,05
C.A.P. Deva şi Sintandrei — ireproşabile. Ca urmare, atît otehnice. In cadrul consiliilor le ; 11,15 Muzică uşoară ; 11,30 19.20 1001 de seri ; — de reparaţii mecanice —, că credincios din 1936 acestui loc atunci, de la acel 11 iunie 1948.
să amintim doar două exem­ la C.A.P. Gurasada cit şi la intercooperatiste Haţeg, Sime- „Inalţă-le, frumoasă ţară" — 19.30 Telejurnal ; n-am părăsit-o de 37 de ani, de muncă. A venit o delegaţie
cîntece ; 13,30 Concert de prînz;
ple _ s înt tarlale ocupate cu Cîmpurl Surduc, pe toate su­ ria şi Călan există însă su­ 14,00 Compozitorul săptămînii ; 20,00 Cîntecul săptămînii ; eram vreo 25 de inşi, mulţi ne- de la judeţeană de partid, DUMITRU GHEONEA
20.05 Reflector ;
porumb unde stadiul de ve­ prafeţele cultivate cu cartofi, prafeţe de ordinul zecilor de 10,35 Cîntecul săptămînii ; 16,50 20.20 Seară de teatru : „Băieţii califlcaţi. Lucram tare greu.
getaţie a plantelor ar fl mult sfeclă şi porumb s-a încheiat hectare în jurul construcţiilor Publicitate radio ; 17,00 Mar­ de la colţul străzii“ ; Şi nu ştiam ce lucrăm, pentru
Industrializarea
civiliza­
şi
avansat dacă lucrările de în­ prima praşilă mecanică şi zootehnice oare aşteaptă să şuri ; 17,10 Şantiere ale cercetă­ 21.30 ţia socialistă — film docu­ cine lucrăm. Patronii care con­
rii sociologice : Cluj ; 17,30 Mu­
treţinere s-ar fi efectuat cu manuală. S-a început praşila fie valorificate superior. Este zică populară interpretată de mentar ; duceau Societatea Anonimă Ro­
mai multă operativitate, la a doua mecanică la cartofi — o datorie de seamă a comi­ Maria Crăciun, Gabor Madaraş, 21.50 Interpretul preferat : Ma­ mână de care aparţineam n-a- Faza judeţeană a concursului
ria Pietraru ;
momentul optim. Este adevă­ lucrare care se va realiza în tetelor de partid şi a consili­ Matei Constantin şi Marcel To- 22.05 „24 de ore“. Contraste In veau nici un Interes să dezvol­
dor ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Ze­
rat că suprafaţele au fost an­ aceste zile şi la celelalte cul­ ilor populare comunale să în­ ce melodii preferate ; 20,45 Con­ lumea capitalului ; te atelierele, să pregătească
gajate în acord global şi fie­ turi prăşitoare. Concomitent, treprindă măsuri energice semnări ; 20,50 Cintă Alexandru 22.35 Campionatele europene de oamenii, să ne plătească după
care cooperator ştie ce are s-au reînsămînţat peste 230 pentru ca această sarcină să Grozuţă ; 21,00 Revista şlagăre- box : Sferturi de finală muncă. Totul era al lor. Pină surorilor de Cruce roşie
(gala a Il-a).
de făcut. Aceasta nu înseam­ ha din cele 252 ha pe care fie transpusă în fapte. şi noi, muncitorii. Aşa a mers
Au trecut opt luni de la deschiderea în judeţul nostru
a 12 cursuri de surori de Cruce roşie, perioadă în caro 367
cursante şi-au dedicat ore din tlmpuL Ipr liber scopului de
In timp ce marele platou al ria, Deva, iar strigările „peste Nedeia pionierească de la Chizid In strigătele entuziaste ale nedeii, tarafurile caselor pio­ a parcurge drumul cunoaşterii într-un 'domeniu nou, în
Costeştilor se pregătea să-şl sat" şi urările gazdelor, pio­ micilor suporteri, ziua de du­ nierilor din Hunedoara şi Si­
întîmpine oaspeţii de pe Întreg nieri îmbrăcaţi în frumoase minică a stabilit şl o mulţime biu, cu numeroşi şi talentaţi dorinţa ca la capătul Celor 2 ani de curs să poată îndepli­
cuprinsul judeţului, parcul de costume populare, au marcat de campioni la diferite probe solişti înscrişi în concursul ce­ ni nobilul rol de a apăra sănătatea şi viaţa, oamenilor.
agrement Chizid din Hunedoa­ festiv Începerea primei nedei lor mai bune voci. Premianţii :
ra se afla in febra pregătirilor a pionierilor. 0 masivă ieşire in aer liber sportive. Mariana Oancea şi Cristina Boroş, ‘Rodica Con- Dintre numeroasele eleve car au obţinui rezultate bune
unei alte manifestări tinereşti, Sub acest tradiţional pretext, Tudoriţa Murgulescu la 60 m stantinescu şi Anca Cojocaru. şi foarte bune menţionăm pe Lidia Sălăjan din Deva, Pro­
dedicată, de această dată, mi­ mit şi mii de pionieri din Hu­ plat fete. Emil Voica, Traian Alături, pe pista de curse se fira Loko şi Maria Ionescu (Hunedoara), E lisa beta Mera
cilor purtători ai cravatelor ro­ nedoara au impînzlt dealul Stîrcu, Nicolae Oancea la 60 m întreceau aşii carturilor. Intre
şii cu tricolor — nedeia pio­ Chizidului, răsfirîndu-se înţr-o a copiilor Hunedoarei plat băieţi, Marinela Gross, ra»- (Petroşani), Elena Chiriţoiu (Petrila), Florica Molnar (Brad),
nierilor. mulţime de activităţi îndrăgi­ Florica Talpoş, Cornelia Găle- timp, cerul era săgetat de lansate Veronica Boghian (Vulcan), Elena Ursache (Haţeg), Maria­
aeromodelele
şl
chetele
Sîmbătă seara, pe dealul te, dominînd înălţimile verzi tar la 80 m plat fete. Petru de membrii cercurilor tehnice na Todoftici (Lupeni), Elena Casian (Pîclişa) — rezultate,
Chizidului, 60 de copii — re­ ale oraşului cu zvonul bucu­ Ţenea, Vasile Coastă, Dumitru
prezentanţi ai şcolilor generale riei şi veseliei copilăreşti. ale caselor pionierilor din De­ confirmate şi Ia concursul de surori de Cruce roşie ce a'
din Hunedoara — şi-au montat Intr-acel furnicar de surprize Perju la 80 m plat băieţi, va şi Hunedoara, atrăgînd prin avut Ioc cu ocazia Zilei internaţionale a Crucii roşii.
tabăra de corturi, au încins Constanţa Cernăianu, Monica performanţele înregistrate ad­ Duminică, 3 iunie a.c., a avut loc la Deva faza jude­
plăcute, Sncepînd cu trenuleţui.
şi
specta­
mici
de
Lcontina
miilor
Petreanu
jocuri în aer liber la locul de pictat cu întreaga lume a lui Hera, Aloman, Vasile Coastă, miraţia Intre acestea montajul ţeană de concurs al surorilor de Cruce roşie.
Ioan
tori.
tabără. Dis-de-dimlneată, el au Disney şi cu un veritabil eşa­
Petru Ţenea, Nicolae Pleşa, muzical-literar „Odă României“ In cadrul întrecerii s-au confruntat cele mai bune su­
fost cei care au amenajat par­ lon de miel ceferişti, cu labi­ Dumitru Perju, la fond — cros susţinut de pionierii Şcolii ge­ rori de Cruce roşie deţinătoare ale primelor trei locuri în
rintul, pista de carturi, ori
cul sărbătoreşte, împodobind cu prin pădure. Printr-un verita­ nerale nr. 10 Hunedoara, a cu­ concursurile organizate la cele 10 cursuri de surori de la
scena în aer liber, ca să nu cerit binemeritate aplauze.
panglici multicolore şl cu ver­ bil culoar viu, şi însoţiţi de în­ cursurile din municipii şi oraşe.
deaţă fiecare loc de agrement. mat vorbim de „ciupercuţa", curajări („Hai piticul „Hai Apreciind succesul nedeii hu­
După ce la orele 9 au sosit „copacul“ şi celelalte chioşcuri uriaşul !“ „Eşti al nostru !“) nedorene, prof. Eufimie Ciu- După proba teoretică şi practică a concursului, juriul
de
Casa
primele
încolonate toate şcolile muni­ eu dulciuri şi bunătăţi, toate s-au clasat, fete, pe Donici — trei lo­ mac, Sibiu, la remarca pionierilor judeţean a atribuit titlul de soră fruntaşă de Cruce roşie
din
Bera,
„valoarea
curi
la
cipiului. în ritmul muzicii fan­ făceau din actul deciziei una acestor ore de destindere în tovarăşei Didina Croitorii din oraşul Lupeni, pe locul II
Gross — Kerekeş şl Petrean
farei C.S.H. a avut loc defi­ dintre cele mai dificile proble­ aer liber a mii şi mii de copii s-a clasat tovarăşa Profira Loko din Hunedoara şi pe locul
— Boca, iar la băieţi Mihăiţă
larea detaşamentelor fruntaşe me. In plus, se adăugau aces­ III s-a clasat Elena Casian de la Pîclişa.
-- Stancu. Pleşa — Florea, Ta- care în ciuda numărului mare
pe municipiu. tor minunăţii cotidiene ale lingă — Călină. au evoluat şi s-au distrat or­ Tot cu această ocazie au fost atribuite celor trei con­
In careul ceremonialului pio­ Chizidului nenumăratele mani­ In acelaşi timp. pentru iubi­ donat şi frumos". curente diplome din partea Comitetului judeţean al U.T.C.
nieresc s-a urat bun venit oas­ festări organizate special pen­ Un punct de atracţie constant la nedeia pionierilor: cursele de torii folclorului evoluau. In­ La încheierea concursului, comisia judeţeană de Cruce
peţilor din Sibiu, Haţeg, Sime- tru nedeia de duminică. carturi. tr-un amplu festival artistic al ILEANA LASCU roşie a felicitat concurentele şi a atribuit premii în obiecte.