Page 16 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 16
_ ........ ................................................................................................................. _ y. y ^^* < »jM l ji^euu^ui»«u««uM.wj^s!£fr^flqi^JiJBffi^
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 723 • MARTI 5 IUNIE 1973
4
Vizita în ţara noastră a Şahinşahului
ranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr
licieni, locuitori ai municipiu o bogată afluenţă de vizita laţii — devenite tradiţionala hui Aryamehr, de a trăi a-
ceastă ai deosebită pentru re
Cuvintarea preşedintelui Cuvintarea Şahinşahului lui Piatra Neamţ şi ai comu tori din tară şi din străinăta — dintre ţările şi popoarele laţiile româno-iraniene.
noastre a eforturilor pe care
te.
nelor din împrejurimi — fac
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
de
Consiliului
preşedintelui Republicii Socialiste înaltă apreciere acestei dă rea o Dumneavoastră, Maiestate, şi Ceauşescu şi Şahinşahul Arya
Iranului
Şahinşahul
iubitul nostru conducător, pre
al
Stat
A/icolae Ce Iranului, Mohammad şi Şahinşahului Iranului, Mo lizări a României socialiste. şedintele promotori Ceauşescu, mehr cultură, în răspunzînd casei
Nicolae
balconul
ies
Nicolae
România,
Ceauşescu,
al
unor
neobosiţi
cu
de
După ce îşi iau rămas bun
hammad Reza Pahlavi Arya de la gazde, cei doi conducă principii noi in viaţa interna cordialitate gesturilor de cal
(Urmare din pag. 1) lui — care nu face altceva Reia Pahlavi Aryamehr mehr, o călduroasă primire. tori de stat iau loc în elicop ţională. le puneţi la temelia dă simpatie ale mulţimii.
statornicirii
unei
colaborări
decît să dea expresie dorin In faţa schemei sinoptice a terul prezidenţial, care deco clădite pe stimă şi respect In aclamaţiile entuziaste
ţei poporului — precum şi a centralelor de pe rîui Bistri lează Se fact o survolare pa ale celor prezenţi, coloana
lui de cooperare de lungă dorinţei mele —, care, de a- ţa, inginerul Costică Găităna- noramică a barajului şi a la între popoare. de maşini porneşte spre ur
durată, precum şi a altor do semenea, sînt interpretul sen (Urmare din pag. 1) a tuturor problemelor, către ru, directorul acestui mare cului de acumulare de la Bi- Noi vedem în comuniunea mătorul obiectiv al vizitei —
cumente. Dar mai cu seamă, timentelor şi dorinţelor po dezarmare şi spre cooperare complex energetic al ţării, dă caz. Din elicopter, se zăresc de aspiraţii spre civilizaţie şi Combinatul de celuloză şi
vizita s-a caracterizat prin porului meu — de a extinde şi înţelegere paşnică ? o serie de detalii asupra con rind pe rînd văile pîriurilor progres, în raporturile de co hîrtie din Suceava.
dorinţa comună de a găsi colaborarea, de a face ca re tuie în fond expresia prie Ţin să vă mulţumesc încă strucţiei şi funcţionării sis Largu, Răchita. Hangu, Bu- laborare multilaterală şi în înalţii oaspeţi sînt întâm
noi căi de extindere a cola laţiile străvechi dintre po teniei faţă de poporul ira o dată, domnule preşedinte, temului hidroelectric. halniţa, Potoci şi altele. ţelegere intre ţările noastre pinaţi de Vasile Patilineţ,
borării dintre popoarele noas poarele noastre să aibă o nian. Cred că puteţi fi încre pentru toate dovezile de a- Oaspeţii manifestă interes Valea Bistriţei se înfăţi temeiul adîncirii necontenite ministrul economiei forestie
tre. dinţat, domnule preşedinte, că tenţie- pe care ni le-aţi acor şează astăzi în toată splen a prieteniei dintre popoarele re şi materialelor de con
bază tot mai bună, de a ac faţă de experienţa construc
Convorbirile pe care le-am ţiona pentru a contribui la sentimentele poporului nostru dat şi să vă transmit, în nu torilor şi energeticienilor a- doarea ei. Salba de hidrocen român şi iranian, spre bine strucţii, de conducătorii com
avut în aceste zile au eviden făurirea unei noi istorii care sînt cu lotul reciproce. Sînt mele poporului meu. cele mai cestui sistem, care ar putea trale a modificat radical pei le şi înflorirea ambelor ţări, binatului şi numeroşi munci
ţiat că în cele mai multe să asigure popoarelor noas convins că poporul nostru va bune urări ale noastre pentru fi utilă planurilor economice sajul acestor patriarhale me Cu asemenea gînduri şi sen tori.
probleme ale vieţii interna tre bunăstarea şi fericirea. afla vestea semnării acestei dumneavoastră înşivă, pentru ale Iranului. Dealtfel, în ca leaguri de odinioară. Se văd timente, înalţi oaspeţi, v-au Sînt înfăţişate date sugesti
ţionale România şi Iranul Iată de ce apreciez — aşa Declaraţii solemne, precum şi reuşita tuturor proiectelor drul acordur’lor de cooperare fabrici de ciment, combinate întîmpinat, împreună cu po ve privind profilul şi activi
sînt animate de dorinţa de cum am spus şi în cursul acordurilor economice cu o dumneavoastră — dintre ca româno-iraniană. o echipă da chimice, numeroase alte o- porul nostru, sucevenii, care tatea întreprinderii.
a-şi aduce contribuţia la so convorbirilor de astăzi — vi mare satisfacţie. re unele am avut prilejul să specialişti din cele două ţări biective industriale, linii pen doresc ca. în scurta vizită ce Şahinşahul Aryamehr ur
luţionarea lor. Cred că acest gen de rela lucrează la proiectarea com tru transportul energiei elec o faceţi pe aceste locuri, să măreşte cu atenţie explicaţi
zita pe care o efectuaţi astăzi le cunoaştem in cursul vizi ile care se dau privind mo
Primirea care v-a fost re în România ca un moment ţii statornicite intre noi ar plexului hidroenergetic da trice, căi ferate, şosele, cîm- le cunoaşteţi o parte din rea
zervată, atit în Capitală, cit nou şi important în relaţiile putea să se lărgească între telor de ieri şi din dupâ-a- la Saveh. La recenta sesiune puri irigate, localităţi încadra lizări — rod al hărniciei şi dul în care combinatul se va
şi în localităţile din ţară pe dintre România şi Iran. Fie multe alte ţări. Dealtfel, exis miaza aceasta —. deci a a- a Comisiei mixte de colabo te în ritmul trepidant al vie talentului lor. pilduitoare ma dezvolta în anii viitori.
N
care le-aţi vizitat, constituie ca viitorul acestor relaţii să tă oare o altă posibilitate cestor proiecte care sînt gran rare româno-iraniană în do ţii moderne. terializare a unei politici a- Se prezintă macheta unei
o expresie a sentimentelor fie tot mai înfloritor, ca po pentru ca lumea să se în dioase, şi ca dumneavoastră meniu] energiei electrice s-a Bazinul Bistriţei de astăzi fl^te în cel mai deplin con unităţi industriale care are o
de prietenie ale poporului ro poarele noastre să conlucreze stabilit ca specialiştii români constituie un elocvent exem sens cu aspiraţiile seculare semnificaţie deosebită în pla
mân faţă de poporul iranian, strîns pentru o lume mai drepte spre pace, spre dispa să puteţi attoige toate scopu să Iu roze Ia dezvoltarea In- plu al rezultatelor eforturilor ale poporului român. nul cooperării economice
faţă de Maiestăţile Voastre, bună şi mai dreaptă ! (Vii riţia litigiilor şi războaielor, rile în cel mai mare succes ! stitutv'ui de proiectări „Ma- României, angajată cu toate Aţi avut, totodată, posibili româno-iraniene. Este vorba
a dorinţei sale şi a guvernu- aplauze). către reglementarea paşnică (Vii aplauze).. hab" din Iran. forţele sale în realizarea unui tatea să cunoaşteţi nemijlocit de Combinatul de industria
De asemenea. România li amplu program de dezvolta cifceva din monumentele care lizare a lemnului ce se con
Iran
vrează posturi de transforma re economică şi socială, me atestă talentul şi geniul crea struieşte în noastră de între
„Forexim“
prinderea
Dineu oficial re complet echipate pentru e- nit să accelereze progresul După-amiază, înalţii oas şi o întreprindere din ţara
tor al poporului nostru.
ţării.
multilateral
al
Această
Iectrificarea
a
şi
agriculturii
localităţilor rurale, iar In a- dezvoltare, pe care o cunosc peţi au asistat, la casa de prietenă — „Neka-C.U.B.“.
Maiestăţile Lor Imperiale afacerilor externe, împreună Au fost intonate imnurile Aş dori să exprim, încă o ceastă vară va participa la e- în prezent atit ţara noastră, cultură Ia un spectacol de ★
Mohammad Reza Pahlavi cu soţiile, membri ai guver de stat ale celor două ţări. dată, satisfacţia noastră pen fectuarea unor linii de 220 kV. cît şi Iranul — care şi-a pro gală oferit în cinstea lor de Vizita înalţilor oaspeţi în
Aryamehr, Şahinşahul Iranu nului, conducători de institu Toastind, Şahinşahul Moham tru rezultatele vizitei Maies In prezent, sînt în curs de pus importante obiective eco artiştii suceveni. judeţele Suceava şi Neamţ a
lui, şi Farah Pahlavi Şah- ţii centrale şi organizaţii mad Reza Pahlavi Arya tăţii Sale în România şi să perfectare contracte de pre nomice de viitor — conferă Apariţia în loja oficială a luat sfîrşit Ea a reafirmat cu
banu au oferit luni, la Pala obşteşti, alte persoane oficia mehr a spus : Propun, cu propun să ridicăm paharul gătire a cadrelor de energe- largi perspective relaţiilor de celor doi şefi de stat este sa putere simţămintele de prie
tul Primăverii, un dineu ofi le, precum şi ambasadorul multă emoţie, să ridicăm pa pentru fericirea, prosperitatea tioieni iranieni în ţara noastră. colaborare şi cooperare eco lutată de public cu vii şi pu tenie care leagă tot mai sLrins
cial în onoarea preşedintelui ţării noastre la Teheran, Ale harul, în această seară, in şi bunăstarea poporului ira înalţii oaspeţi sînt invitaţi nomică dintre cele două state. ternice aplauze. popoarele român şi irar^..,-
Consiliului de Stat al Re xandru Boabă. cinstea şi sănătatea domnului nian prieten, pentru sănăta în sala maşinilor în care sînt Elicopterele aterizează la Programul, care a cuprins voinţa lor de a conţinu,.; la
publicii Socialiste România, Au luat parte Abbas Aii preşedinte ai Consiliului de tea Maiestăţii Sale şi a îm instalate cele şase turbine ale Suceava. La reşedinţa rezer reprezentative cîntece şi dan un nivel superior, colabora
Nicolae Ceauşescu, şi a tova Khalatbari, ministrul afaceri Stat, precum şi a doamnei părătesei Farah, pentru pro centralei, aflate în plină vată oaspeţilor are Ioc deju suri din diferite regiuni ale rea rodnică, multilaterală.
răşei Elena Ceauşescu. lor externe, Sadegh Sadrieh, Elena Ceauşescu, pentru o tot gresul continuu al colaboră funcţiune. In timpul vizitei, nul oferit în onoarea pre ţării, oferă o imagine suges Sucevenii şi-au luat un
Au participat tovarăşii Paul ambasadorul Maiestăţii Sale mai mare fericire şi prospe rii multilaterale între popoa gazdele arată că monumenta şedintelui Nicolae Caauşescu, tivă a bogăţiei, originalităţii călduros rămas bun de la
a
Ceauşescu,
tovarăşei
Elena
Niculescu-Mizil, Gheorghe Imperiale, Şahinşahul Arya ritate a nobilului popor ro rele român şi iranian, care la construcţie a barajului în a Maiestăţilor Lor Imperiale. şi frumuseţii folclorului româ înalţii oaspeţi, conducindu-i
Pană, Virgil Trofin, Ilie mehr, la Bucureşti, Manzar mân prieten, pentru măreţia sper că vor conlucra întot corporează 2,255 milioane mc In timpul dejunului, cei doi nesc. Solilor poporului ira la plecare cu aceeaşi simpa
oţel.
Verdeţ, Gheorghe Cioară, E- Khalatbari, doamnă de onoa ţării dumneavoastră, pentru deauna pentru cauza prospe beton şi uriaş de Impresionează şefi de stat, tovarăşa Elena nian li se rezervă o plăcută tie. cu aceeaşi stimă şi con
lucrări
e-
melodii
vechi
volumul
sideraţie.
per
surpriză:
mil Drăgănescu, Janos Faze- re a Maiestăţii Sale, împără prietenia tot mai strlnsă din rităţii reciproce, a păcii în fectuat aici pentru excavarea Ceauşescu şi împărăteasa Fa-
kas, Dumitru Popescu, Ştefan teasa Iranului, Horrnoz Gha- tre toate popoarele. a peste 3 milioane mc de pă- rah se întreţin cu cordialita sane, dansuri de pe melea
Voitec, Cornel Burtică, Mi- rib, mareşalul Curţii Impe tre ţările şi popoarele noas Să toastăm pentru o lume mînt şi stîncă şi înălţimea de te. gurile patriei lor. In cursul serii, preşedintele
ron Constantinescu, Ion Ioni- riale, Shodjaeddin Shafa, ad tre, pentru pacea universală mai bună, mai dreaptă, a 127 m a barajului. Se arată, La sfîrşitul spectacolului, Consiliului de Stat al Repu
ţă, Ion Păţan, Ştefan An junct al ministrului Curţii şi pentru prietenia între toa păcii şi colaborării interna Preşedintele Consiliului in piaţa din faţa lăcaşului de blicii Socialiste România,
Imperiale, alte persoane ofi ţionale. totodată, că existenţa lacului popular judeţean, adresîn- cultură, devenită acum o u- Nicolae Ceauşescu, . tovarăşa
drei, Constantin Stătescu, se te ţările lumii. artificial, peisajul natural în- du-se oaspeţilor a spus :
ciale care i-au însoţit pe înal Dineul s-a desfăşurat în riaşă scenă sucevenii îşi ma Elena Ceauşescu şi Maiestă
cretarul Consiliului de Stat, RăspunzJnd preşedintele eîntător, pus în valoare de Ne este deosebit de plăcut
ţii oaspeţi în vizita lor în Ro tr-o atmosferă de caldă prie nifestă, deschis şi sincer, ţile Lor Imperiale. Şahinşahul
George Macovescu, ministrul mânia. Nicolae Ceauşescu a spus i tenie. numeroase construcţii şi ame să remarcăm că vizita pe ca bucuria de a primi din nou Iranului, Mohammad Reza
najări, au transformat întrea re Maiestăţile Voastre o fa în mijlocul lor pe preşedin Pahlavi Aryamehr. şi împă
ga zonă într-un atractiv punct ceţi în România este o eloc tele Nicolae Ceauşescu, de a răteasa Farah s-au înapoiat
Solemnitatea semnării Acordului de cooperare turistic al ţării, care cunoaşte ventă expresie a bunelor re avea ca oaspete pe Şahinşa- în Capitală.
pe termen lung între România şi Iran In C a p i t a l ă
In prezenţa preşedintelui ambasadorul acestei ţări la IMPERIALA, MOHAMMAD Voastre Imperiale, a pre ln cursul după-amiezii, pre norul o unitate a gărzilor pa
Consiliului de Stat al Repu Bucureşti, şi alte persoane o- REZA PAHLAVI ARYA şedintelui Consiliului de Stat şedintele Consiliului de Stat al triotice şi formaţiilor de pre sele realizate de industria Consiliului de Stat, Nicolae
blicii Socialiste România, ficiale iraniene. MEHR — şi nu avem nici o al României, ceea ce ne in Republicii Socialiste România, gătire militară a tineretului electronică românească, Ceauşescu şi Maiestatea Sa
Nicolae Ceauşescu, a Maies Documentul a fost semnat îndoială că se va ajunge la cumbă mai mari obligaţii în Nicolae Ceauşescu, şi Maies pentru apărarea patriei. In hala de montaj, adevă Imperială, Şahinşahul Íránií-
tăţii Sale Imperiale, Şahinşa de Ion Păţan, vicepreşedinte un asemenea acord datorită realizarea şi traducerea Iui în tatea Sa Imperială, Şahinşa Cei doi şefi de stat sînt in rat laborator de creaţie, un lui, Mohammad Reza Pahlavi,
hul Iranului, Mohammad al Consiliului de Miniştri, relaţiilor noastre bune şi mai viaţă. hul Iranului, Mohammad vitaţi cu deosebită cordialita de tehnicitatea şi precizia cele fac o vizită la Muzeul de is
Reza Pahlavi Aryamehr, a to ministrul comerţului exterior, ales pentru ceea ce planifi La rîndul său, Houshang Reza Pahlavi Aryamehr, au te să viziteze o reprezentati mai înalte beneficiază de un torie al Republicii Socialiste
varăşei Elena Ceauşescu şi a şi de Houshang Ansari, mi căm şi anticipăm pentru vi Ansari a relevat că acordul făcut o vizită la Fabrica de vă expoziţie cu produsele fa grad ridicat de profesionali România.
Maiestăţii Sale împărăteasa nistrul economiei al Iranului. itorul ţărilor noastre, în a- încheiat traduce în viaţă do elemente de automatizare zare a lucrătorilor, de migala Pe Calea Victoriei, in faţa
Farah. duminică seara s-a După ceremonia semnării, cest spirit de prietenie reci rinţa iluştrilor şefi de stat Bucureşti şi la Muzeul de is bricii. Directorul întreprinde proprie unor mîini de adevă Muzeului de istorie, numeroşi
semnat Acordul de cooperare preşedintele Nicolae Ceauşescu procă rare se întăreşte pe zi ai celor două ţâri de a dez torie al Republicii Socialiste rii, Marin Barabancea, prezin raţi artişti, înalţilor oaspeţi bucureşteni salută cu multă
tă cu acest prilej evoluţia a-
pa termen lung între Româ şi Şahinşahul Iranului, Mo re trece. Aş dori să ridic pa volta relaţiile economice şi România. li se face o caldă primire. căldură pe cei doi şefi de
prestigioasă
a-
Directorul
arată
că
fabricii
nia şi Iran. hammad R^za Pahlavi Arya harul în sănătatea dumnea comerciale româno-iraniene Cei doi şefi de stat au fost cestei unităţi, tehnicii moderne 90 la sută din angajaţii aces stat.
a
firmare
La solemnitatea semnării mehr. s-au felicitat cordial. voastră, pentru prosperitatea în interesul naţiunilor noas însoţiţi de Gheorghe Cioară, în peisajul industrial al ţă tei secţii «înt tineri absol Prof dr docent Milinea
au fost de faţă tovarăşii Ma Aş dori să exprim satisfac tot mai mare a României. tre. Am reuşit să demon primarul general al Capita rii noastre. Concepţia româ venţi de liceu, pregătiţi în Gheorghiu. preşedintele Aca
demiei de Ştiinţe Sociale şi
nea Mănescu, Paul Niculescu- ţia — a spus PREŞEDINTELE In alocuţiunea rostită după străm cu succes faptul că lei, Ton Păţan, vicepreşedin nească se evidenţiază aici cu şcoli speciale care funcţio
Mizii, Gheorghe Pană, Gheor NICOLAE CEAUŞESCU —• semnarea documentului. Ion ţări cu sisteme sociale dife te al Consiliului de Miniştri, pregnanţă într-un domeniu nează pe platforma industria Politice, şi Florian Georgrsou.
ghe Rădulescu. Virgil Trofin, pentru faptul că în timpul vi Păţan a exprimat, în nume rite pot conlucra în mod a- ministrul comerţului exterior, care confirmă potenţele in lă din această zonă. directorul muzeului. întâmpină
Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, zitei pe care Maiestatea Voas le delegaţiei române care a propiat şi fructuos in dome Constantin Stătescu, secreta dustriei noastre, capacitatea La centrul de calcul al în pe oaspeţi. îi conduc să vizi
Emil Drăgănescu, Vasile Pa- tră o efectuează în România dus tratativele, satisfacţia şi niul relaţiilor economice, rul Consiliului de Stat, ei de a ţine pasul cu cele treprinderii este prezentat teze muzeul. Sînt prezentate
tilineţ, George Macovescu, s-a semnat acest acord. Sper bucuria de a fi ajuns la în tehnico-ştiinţifice. în avanta George Macovescu, ministrul mai noi descoperiri tehnice înalţilor oaspeţi calculatorul vestigii ale celor mai înde
ministrul afacerilor externe, că va fi o bază bună pentru cheierea acestui acord, con jul reciproc. Sîntem acum sa afacerilor externe, Alexandru şi ştiinţifice. Este înfăţişată electronic „Felix 256", din părtate epoci ale istoriei de
membri ai Consiliului de Stat dezvoltarea atit a României, vingerea că el va marca o tisfăcuţi să constatăm că e- Boabă, ambasadorul Româ o largă paletă de elemente generaţia a 111-a de compu pe acest pămînt, îneepînd din
şi ai guvernului, ambasadorul cît şi a Iranului şi a colabo etapă importantă în dezvol conomiile celor două ţări ale niei la Teheran, de alte per de automatizări pentru con neolitic. mărturii ale unei
Sa
Maiestatea
tere
Şahinşa
ţării noastre în Iran şi alte rării dintre cele două popoa tarea relaţiilor noastre ele co noastre vor fi şi mai strîns soane oficiale române. trolul, reglarea şi conducerea hul Iranului se opreşte în fa străvechi culturi exponate de
persoane oficiale. re şi apreciez contribuţia pe laborare şi cooperare. Doresc legate, într-un mod care să împreună cu oaspeţii au proceselor tehnologice In me ţa calculatorului, ¿ferind ex- inestimabilă valoare. Şahin
şahul iranului se opreşte şi
Erau prezenţi de aseme care aţi avut-o. să exprim mulţumirea noas permită apropierea în conti mers, de asemenea, Abbas talurgie, chimie, energie e- olicaţii Calculatorul dispune admiră frumoasele vase de
împărtăşesc întru totul cu
nea Abbas Aii Khalatbari, tră că la semnarea acestui nuare a celor două popoare Aii Khalatbari, ministrul a- lectrică : numărul lor a a- de 256 ..celule de gîndire" pu
vintele rostite de dumnea document deosebit de impor şi să facilităm îndeplinirea ceramică ale culturii Cucu-
ministrul afacerilor externe voastră, domnule preşedinte tant ne-am bucurat de pre r> " 'ir meior lor de dezvolta facerilor externe al Iranului, juns în prezent la peste 200 tând efectua 200 000 de ope teni şi celebra statuetă din a-
al Iranului, Sadegh Sadrieh, — a spus MAIESTATEA SA zenţa ilustră a Maiestăţii re economică şi socială. Sadegh Sadrieh, ambasadorul de tipuri, faţă de 60 cîte se raţii pe minut. Cu prilejul eaa epocă, cunoscută sub nu
Iranului Ia Bucureşti, şi alte
produceau
în
Prezen
1967.
evoluţia
despre
• A persoane oficiale iraniene. distinşilor tând date gazdele arată că vizitei înaltului oaspete ira mele „Gînditorul". Este pre
nian. specialiştii de la F.E.A.
zentată, de asemenea, evolu
producţiei,
Vizita
permis
a
programat
calculatorul
în
au
In nordul Moldovei oaspeţi nemijlocit cu contactu în acest an ea sporeşte de vederea unei operaţii neaştep ţia uneltelor de producţie din
continuarea
timpuri,
străvechi
şi
precum
2,2 ori faţă de 1970, iar pînă
realităţile
lui
economiei româneşti în plină în 1975 de 5 ori. tate : reproducerea portretului alte mărturii ale civilizaţiei
Sale
Aryamehr.
Maiestăţii
din epoca bronzului şi a fie
dezvoltare, precum şi cunoaş Oaspeţii sînt informaţi de Sub privirile celor prezenţi. rului.
Preşedintele Consiliului de statului nostru, care, prin ac ten. Urmează oraşul Rădăuţi, De la Suceviţa. coloana o- terea unor momente de sea preocuparea colectivului in ..pictorul“ automat execută
Stat al Republicii Socialiste tivitatea sa neobosită pusă în veche aşezare bucovineană. ficială se îndreaptă spre Va mă ale istoriei poporului nos vederea construirii unor sis portretul în numai cîteva se , Se parcurg apoi sălile ca
înfăţişează
istoria
geto-
re
România, tovarăşul Nicolae slujba păcii şi colaborării in La intrarea în Suceviţa îşi tra Moldoviţei, pe un pitoresc tru, ale luptei duse de înain teme de reglare electronică, cunde. dacilor. Mai multe exponate
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena ternaţionale, aduce o contri face apariţia o ceată de că traseu montan, traversînd Ob- taşi pentru păstrarea fiinţei la tehnologia mondială de In încheierea vizitei, Şa- din acea epocă oglindesc şi
Ceauşescu. împreună cu Ma buţie de preţ la întărirea lăreţi. care însoţesc coloana cinele Bucovinei. naţionale, pentru neatârnare vîrf, în aplicarea circuitelor hinşahul Iranului semnează în influenţa culturii persane, do
iestăţile Lor Imperiale Mo- prestigiului României socialis oficială pînă la porţile renu Mănăstirea Moldoviţa, vizi şi progres, ale civilizaţiei ca integrate şi hibride, miniatu Cartea de onoare a fabricii, vadă a legăturilor care au e-
hammad Reza Pahlavi A- te. In acelaşi timp, au dat m i t u l - ' monument .istoric şi tată' apoi. reprezintă, de ase re s-a dezvoltat şi a înflorit rizarea elementelor, crearea exprimînd impresia deosebi xistat din cele mai vechi
ryamehr. Şahinşahul Iranului, expresie deplinei satisfacţii de artă — mănăstirea Suce- menea, o capodoperă a arhi pe meleagurile româneşti. de aparatură de comandă e- tă pe care i-a lăsat-o aceas timpuri între populaţiile ce
şi împărăteasa Farah Pah faţă de vizita suveranului viţa. primul obiectiv al vizi tecturii şi artei feudale mol Totodată, ea prilejuit o leclronică pentru maşini-u tă modernă unitate. „Ceea ce trăiau pe teritoriile de azi
lavi Şahbanu, au întreprins, iranian în România şi faţă tei. doveneşti. Ridicată în vremea nouă manifestare a sentimen nelte etc. Astfel, în urma ac aţi realizat — a spus înaltul ale României şi Iranului. In
duminică, o călătorie în nor de rezultatele ei fructuoase, Aici se află adunată a- domnitorului Petru Rareş şi telor de prietenie pe care le tivităţii întreprinse de colec oaspete — este garanţia unor alte săli sînt prezentate civi
dul Moldovei. în care au văzut o mărturie proapo întreaga suflare a co restaurată în anii din urmă, nutreşte poporul român faţă tivul de ingineri de aici, în noi succese, a unui viitor fe lizaţia dacilor, istoria statu
Această vizită pa meleagu pregnantă a dorinţei ambelor munei. Pe toţi i-a reunit do mănăstirea impresionează pe de poporul iranian, de stimă colaborare cu Institutul de ricit". lui dac sub Burebista şi De-
rile sucevene şi Neamţului — ţări şi popoare de a întări şi rinţa de a saluta, de a-i primi oaspeţi prin masivitatea zidu faţă de şeful statului iranian. cercetări şi proiectări pentru Pe platoul din faţa fabricii, cebal, epoca războaielor daco
străvechi ţinuturi de glorie extinde colaborarea şi relaţi cu căldură pe înalţii oaspeţi. rilor exterioare adevărate zi Mii de bucureşteni şi-au ex automatizări, s-a trecut la oaspetele iranian are ocazia române. precum şi mărturii
moldavă, trezite la viaţă nouă, ile tradiţionale dintre ele, în Din coşuri frumos împletite, duri de cetate, care a jucat primat din nou, entuziast, pregătirea fabricaţiei apara să admire produsele unei alte din epoca de formare a popo
mult întinerite în anii noştri interesul reciproc, al cauzei tinere fete oferă trandafiri un rol important în străjui- dragostea faţă de conducăto turii electronice de comandă, ramuri industriale româneşti, rului român. In lapidarium,
— au oferit distinşilor oaspeţi păcii, înţelegerii şi cooperă roşii. rea şi apărarea Moldovei, rul statului nostru, preţuirea necesară în activitatea de aflată, la rîndul său. în plin suveranului Iranului îi sînt
posibilitatea de a cunoaşte rii internaţionale. Adresîndu-se conducătorilor prin frumuseţea şi valoarea deosebită ce o acordă pentru dispecerare şi supraveghere proces de afirmare. Este vor prezentate apoi copia Colum
vestite monumente ale trecu ...In această dimineaţă de celor două ţări, mitropolitul decoraţiilor murale. Aceeaşi preocuparea sa neobosită a instalaţiilor industriale e- ba de industria românească nei lui Traian, precum şi nu
tului, ca evocă înălţătoare iunie, aeroportul Salcea din Moldovei şi Sucevei, Justin şcoală de talentaţi zugravi se consacrată dezvoltării patriei nergetice, precum şi a unor de autovehicule, reprezentată meroase piese din epoca an
momente de istorie şi cultură apropierea Sucevei este fru Moisescu, a spus: „Vizita face simţită şi aici în măies noastre, întăririi păcii şi co sisteme şi aparate de progra aici prin cunoscutele autotu tică şi medtevală, dintre cele
românească, să ia contact ne mos împodobit. dumneavoastră, Şahinşahul I- tria şi execuţia operelor pic laborării internaţionale. mare risme de teren ARO — M 241 mai reprezentative, descoperi
mijlocit cu aspecte semnifi înalţii oaspeţi sînt salutaţi ranului, mare prieten al po turale. Fabrica de elemente de au Toate aceste aparaturi de şi M 461 •— ce se exportă in te pe teritoriul ţării noastre.
cative ale dezvoltării con cu cordialitate de Miu Do- porului român, şi a preşedin In amintirea vizitei făcute, tomatizare, unitate reprezen monstrează rezultatele obţinu numeroase ţări ale lumii. Vizitând alte săli, oaspeţii
temporane a locurilor respec brescu, preşedintele Comite telui Nicolae Ceauşescu, cti Şahinşahul Aryamehr şi Îm tativă a industriei româneşti, te pe linia modernizării con Interesîndu-se de caracteris iranieni au apoi posibilitatea
tive. Obiectivele industriale tului executiv al Consiliului tor al României moderne, părăteasa Iranului semnează aflată într-un proces conti tinue a producţiei, la nivelul ticile lor tehnice, Şahinşahul •să cunoască aspecte ale lup
incluse în program — Hidro popular al judeţului Sucea este un eveniment istoric. în Cartea de onoare. nuu de înnoire şi moderni tehnicii contemporane. Buna Iranului solicită explicaţii în tei poporului nostru pentru
centrala de la Bicaz ; Combi va, cu soţia Ion Simniceanu, Vechiul nostru aşezămînt de Continuîndu-şi călătoria, co zare. i-a primit sărbătoreşte lor calitate a permis, totoda în legătură cu posibilităţile libertate unitate şi indepen
natul de celuloză şi hîrtie din primarul municipiului Sucea artă şi istorie românească, a- loana de maşini se îndreaptă pe înalţii oaspeţi La intra tă, şi dezvoltarea continuă a aclimatizări' acestora, despre dentă naţională. Alte expo
lunca Sucevei — au ilustrat, va, de alţi reprezentanţi ai cest leagăn al culturii moldo spre Voroneţ Faima acestei rea principală se aflau arbo exportului. Alături de nume randamentul lor în condiţii nate prezintă sugestiv mo
cu evidenţă, potenţialul eco organelor locale, conducători veneşti, vă primeşte cu senti autentice perle a Moldovei rate drapelele de stat ale Ro roase ţări ale lumii, Iranul speciale. Tehnicienii români mente importante din istoria
nomiei noastre în plin avînt. de întreprinderi şi instituţii, mente de respect şi dragoste“. de nord se datoreşte în mare mâniei şi Iranului. Era înscri este un bun partener comer reamintesc, cu acest prilej, României contemporane.
Desfăşurată într-o ambian numeroşi locuitori ai oraşu Sînt ascultate cu atenţie măsură frescelor exterioare, să, în limbile română şi per cial al fabricii bucureştene, performanţa puţin obişnuită a
ţă sărbătorească, sub semnul lui şi aşezărilor din împre- ample explicaţii privind tre creaţie a unor meşteri ano sană, o caldă urare de bun iar expoziţia internaţională acestor autovehicule care au fn tot timpul vizitei, suve
prieteniei statornicite între jvr-îmi. cutul şi valoarea acestui mo nimi, care constituie o culme sosit. Un mare număr de din 1972 de la Teheran a făcut turul Africii în condi ranul Iranului a urmărit cu
cele două ţări şi popoare, că După festivitatea oficială a nument, care readuce în me a picturii murale din evul muncitori ai fabricii, precum constituit un prilej fericit ţii extrem de dure şi cu re mult interes explicaţiile ce
lătoria în judeţele Suceava şi primirii, de la aeroport, co morie momente din lupta po mediu românesc. Solii popo şi de la întreprinderile de pe pentru ca marca întreprinde zultate foarte bune. i-au fost date. a admirat bo
Neamţ s-a înscris ca o sec loana oficială străbate partea porului nostru pentru apăra rului iranian admiră celebrul platforma industrială a Pipe- rii F.E.A să devină cunoscută Luîndu-şi rămas bun de L gatele vestigii ale civilizaţiei
venţă impoi tantă a vizitei de nord a municipiului Sucea rea independenţei' şi a fiin albastru de Voroneţ. cunoscut rei. au venit să ureze bun şi apreciată. gazde, cei doi şefi de stat pă\ strămoşilor, ale istoriei popo
oficiale a suveranului iranian va, care trăieşte cu bucurie ţei naţionale şi care atestă astăzi în întreaga lume. venit celor doi şefi de stat. înalţii oaspeţi vizitează a- răsese întreprinderea în acla rului român.
în România, cei doi şefi de şi emoţie această zi deosebi geniul creator românesc. De la Voroneţ. preşedintele să-şi manifeste bucuria de poi o expoziţie a produselor maţiile mulţimii pentru a e- \ $a hiuşahur Mobil m ma d Re
stat continuînd. în această zi, tă Populaţia face gesturi Gazdele şi-au exprimat sa Nicolae Ceauşescu şi tovară a-i avea ca oaspeţi realizate de unităţi ale Cen fectua în continuare o vizi za Fahlavi Aryamehr a sem
dialogul atît de rodnic înce prieteneşti, flutură buchete tisfacţia că prin grija statu şa Elena Ceauşescu. împreună In întâmpinarea preşedinte tralei industriale de electro tă eu maşina de-a lungul nat apoi în Cartea de-onoa
put sîmbătă în Capitală, me de flori şi eşarfe multicolore, lui. monumentul şi-a recăpă cu Maiestăţile Lor Imperiale. lui Consiliului de Stat, nico si automatizări, de pe platformei industriale Pipera, re -t muzeului.
nit să deschidă o etapă su formaţii de artişti amatori tat frumuseţea de altădată, Şahinşahul Mohammad Reza Nicolae Ceauşescu, şi a Ma pla’forma Pipera un adevărat centru al electro La plecare, un mare număr
perioară în evoluţia raportu prezintă cu măiestrie dansuri în urma lucrărilor xle restau Pahlavi Aryamehr şi Împără iestăţii Sale Imperiale, Şahin Directorul general al cen nicii româneşti : Pipera ofe de cetăţeni ai Capitalei au
rilor bilaterale. di > bogatul folclor local. rare din ultimii ani. teasa Farah, urcă în elicopte şahul Iranului, au venit mi tralei, Ion Constantinescu. rind. în acelaşi timp. prin aclamat din nou, cu multă
Mii şi mii de localnici au Se trece. apoi. prin satele Solii poporului iranian ad re. pierind spre Bicaz nistrul industriei construcţi înfăţişează produse repre pruDiirile sociale construite căldură, pe conducătorii celor
ieşit în întimpinarea pre Dărmăneşti, Milişeuţi. Bă- miră picturile murale, reali Ln sosire. în f a ţ a uzinei ilor de maşini-unelte şi elec zentative ale fabricilor de aici in ultimii ani. prin şco două state, şi au reafirmat
şedintelui Nicolae Ceauşescu şi deuţi. In semn de aleasă os- zate de meşteri anonimi, bo hidroelectrice de la Stejarii, trotehnicii. Virgil Acţarian, calculatoare ^emiconductori lile de specializare, o dovadă sentimentele prieteneşti faţă
Şahinşahului Mohammad Re pitalitnte. în pridvoarele case gaţi? motivelor, policromia oaspeţii sînt întâmpinaţi de şi membri ai conducerii mi — aparate electrice de mă elocventă a grijii statului de poporul iranian, bucuria şi
za Pahlavi Aryamehr, a celor lor. la norţi. sînt prinse lăice- lor, in care predomină ver Ştefan Boboş. preşedintele nisterului. ai Centralei indus sură. radiolelecomunicatii si pentru asigurarea unor condi satisfacţia pentru bunele re
lalţi oaspeţi, aclamîndu-i în re moldoveneşti Ţăranii coo dele. aidoma pădurilor secu Consiliului popular al judeţu triale de electrotehnică şi au aparate de radio şi televiziu ţii cît mai bune de instruc laţii statornicite între Româ
delung. Ei şi-au exprimat peratori au ieşit să ureze, din lare din jur. lui Neamţ, Gheorghe Stoica, tomatizări şi ai întreprinderii ne. Şahinşahul Iranului se in ţie şi de trai pentru cei ce nia şi Iran
simţămintele de profundă sti toată inima, bun venit con înainte de plecare. Maiestă adjunct al ministrului ener vizitate. Un grup de tineri şi teresează îndeaproape de muncesc
mă şi consideraţie faţă de ducătorului statului nostru, ţile Lor Imperiale semnează giei electrice, alte oficialităţi. tinere oferă înalţilor oaspeţi performanţele modernei apa După moderna zonă indus MIRUL* tonescu
conducătorul partidului şi solilor poporului iranian prie- în Cartea de onoare. O mare mulţime — energe- buchete dc flori. Prezintă o- raturi româneşti, de progre trială Pipera. preşedintei” IOS IE SOCACHJ
Redacţia şl administraţia zUrululi Deva, str Dr. Petru (¡roza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul l. P Deva.