Page 17 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 17
A
Proletari din toafe îarile, unlfi-val
încheierea vizitei in ţara noastră
a Şahinşahuiui Iranului,
Vlohammad Reza Pahlavi itrvamehr
Marţi, 5 iunie, s-a încheiat păşeşte cadrul raporturilor îşi iau rămas bun de ia şefi
vizita oficială pe care Ma între cele două ţări, fiind o ai misiunilor diplomatice a-
iestăţile Lor Imperiale, Mo- concludentă ilustrare a acti creditaţi la Bucureşti, pre
————————————————— “ • '
hammad Reza Pahlavi Arya- vităţii statelor noastre tn di cum şi de la persoanele o-
mehr. Şahinşahul Iranului, şi recţia instaurării unei noi po ficiale române aflate pe aero
Farah Pahlavi, Şahbanu a Ira litici în viaţa internaţională, port. Au venit să-l salute pe
ANUL XXV Nr. 5 724 MIERCURI 6 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BAN! nului, au întreprins-o în în interesul destinderii, înţe şeful statului iranian, Gheor-
România, la invitaţia pre legerii şi colaborării între ghe Cioară, primarul general
şedintelui Consiliului de Stat, popoare. al Capitalei, Ion Ioniţă, Ni
Nicolae Ceauşescu, şi a tova Sub semnul acestor relaţii colae Agachi, loan Avram,
răşei Elena Ceauşescu. prieteneşti, aflate astăzi pe Angelo Miculescu, Emil Bobii,
Opinia publică din ţara cea mai înaltă treaptă a e- loan Ursu, Ion Crăciun, mi
noastră a urmărit cu viu in
niştri. conducători ai unor in
Initiative si forme diferenţiate in activitatea teres însemnătate majoră, politic monia de rămas bun de la stituţii centrale şi organiza
voluţiei lor, a avut loc cere
eveniment
acest
da
oa
ţii obşteşti, generali şi ofi
Maiestăţile Lor Imperiale.
ţeri superiori.
re deschide o etapă nouă, su
...Este ora 9,45. Preşedin
9 ? 9 perioară, în istoria relaţiilor tele Nicolae Ceauşescu şi to Miile de bucureşteni întim-
bilaterale, perspective pentru varăşa Elena Ceauşescu sosesc pină cu multă căldură pe pre
răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice să a prieteniei şi colaborării la reşedinţa distinşilor soli ai exprimîndu-şi recunoştinţa
o dezvoltare şi mai viguroa
Ceauşescu,
Nicolae
şedintele
;
iranian
împreună
poporului
spiritul
româno-iraniene,
în
neobosite
pentru
eforturile
Şahinşahul
Aryamehr
şi
cu
inde
respectării
principiilor
conducătorului
partidului
I t t Ï t pendenţei şi suveranităţii na împărăteasa Farah, iau loc ale statului nostru puse în
şi
escorta
oficiale,
maşinile
în
ţionale. egalităţii în drepturi, slujba realizării nobilelor as
■ B neamestecului în treburile in te de motociclişti, Indreptîn- piraţii ale omenirii contem
maselor ne oameni ai muncii terne şi avantajului reciproc. podobit sărbătoreşte. Sînt ar lor pozitive spre destindere şi
du-se spre Otopeni.
afirmării
tendinţe
a
porane,
Aeroportul Otopeni este îm
Ea a primit cu profundă sa
tisfacţie
rezultatele
deosebite
între
na
ale dialogului dintre cei doi borate drapelele de stat ale colaborare paşnică în acelaşi
ţiuni.
salută,
Ei
şefi de stat. care a confir României şi Iranului; dea timp. cu cordialitate pe Şahin
mat încă o dată utilitatea şi supra salonului oficial se şahul Aryamehr, aclamînd
In şedinţa recentă o Birou Analiza făcută privind acti rodnicia unor asemenea con află portretele preşedintelui îndelung pentru continua în
lui executiv al Consiliului ju DAVID LAZĂR vitatea acestor comisii scoate tacte ia cei mai înalt nivel. Nicolae Ceauşescu şi Şahin tărire şi adîncire a relaţiilor
deţean al Frontului Unităţii secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., in evidenţă că şi în judeţul Caracterul fructuos al vizitei şahuiui Mohammad Reza româno-iraniene.
Socialiste, printre problemele nostru au apărut unele iniţi îşi găseşte s expresie strălu Pahlavi Aryamehr. Pe două
majore aflate pe agenda or membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al ative bune pe linia răspindi- cită în Declaraţia solemnă, mari pancarte sînt Înscrise P r e ş e d i n t e l e Nicolae
dinii de zl, a fost ţi activita Frontului Unităţii Socialiste ri! ştiinţei şi culturii. Şi în ju document de o excepţională în limbile română şi irania Ceauşescu şi Şahinşahul Ira
tea comisiilor pentru răspîndl- deţul nostru, ca • in întreaga însemnătate, care reprezintă, nă urările : „Trăiască priete nului răspund cu cordialita
rea cunoştinţelor ştiinţifice in ţară dealtfel, documentele de '■&**»* în fapt, o încununare a pro nia dintre poporul român şi te manifestărilor de simpatie
rindul maselor de oameni ai sub conducerea şl îndrumarea tribuţle de seamă a avut şi partid din ultimii ani, mal a- fftvA r i . : ■ & v cesului de apropiere dintre poporul iranian“ !, „Trăiască ale mulţimii.
muncii. permanentă a organelor şl or activitatea educativă, de mo les programul educaţional din f ixm* * ţările şi popoarele noastre, o pacea şi prietenia intre po La scara avionului, Maies
bilizare de către consiliile lo
Din discuţiile purtate şi ganizaţiilor de partid, a fost cale ale Frontului Unităţii So 1971, documentele Conferinţei i 'x^jsssr .. mărturie pregnantă a bunelor poare" I. tăţile Lor Imperiale îşi iau
VJWW r ' .... ^
propunerile făcute s-au des şi este îndreptată spre pro cialiste a oamenilor muncii, Naţionale şi ale plenarelor reiaţii statornicite intre ele. Un trompet anunţă sosirea rămas bun de la Ilie Verdeţ,
prins şi evidenţiat aspectele pagarea largă şi activă a po români, maghiari, germani şi C.C. al P.C.R., cuvintările se a dorinţei şi voinţei comune celor doi şefi de stat. Pe prim-vieepreşedinte al Consi
esenţiale care au stat şi stau liticii partidului, spre cunoaş cretarului general al partidu de a le extinde şi diversifica, aeroport, se află aliniată o liului de Miniştri, Ion Păţan,
in preocuparea Consiliului ju terea conţinutului şi direcţii de alte naţionalităţi, antrenaţi lui au determinat în activi în toate domeniile, de a le da gardă militară, care prezintă vicepreşedinte al Consiliului
in marea întrecere pentru de
deţean al Frontului Unităţii lor de dezvoltare a activită tatea politică şi cultural-edu- noi dimensiuni, de a acţiona onorul. Se intonează apoi im de Miniştri, ministru] comer
Socialiste : atragerea maselor ţii politice şi economice, a ho- vansarea sarcinilor cincinalu cativă de masă evoluţii şi împreună pentru edificarea li nurile de stat ale României ţului exterior. Constantin Stă-
la conducerea şi organizarea tărîrilor de partid şi de stat, lui. mutaţii de ordin calitativ, atît nei lumi a păcii, securităţii şi Iranului, în timp ce răsu tescu. secretarul Consiliului
societăţii noastre socialiste, a actelor normative menite să In coordonarea şi îndruma în planul conţinutului, cît şl şi colaborării. nă 21 de salve de artilerie. de Stat. Maria Groza, vice
unirea eforturilor organizaţiilor creeze cadrul organizatoric rea unitară a activităţii de al formelor, metodelor şl mij Valoarea de exemplu a re P r e ş e d i n t e l e Nicolae preşedinte al Marii Adunări
componente la realizarea poli şi juridic şi să reglementeze propagare a ştiinţei şi cultu loacelor în care se realizează laţiilor prieteneşti româno- Ceauşescu şi Şahinşahul Mo Naţionale. George Maeoves-
ticii partidului, în toate dome normele de muncă şi compor rii in rindul maselor, sporirea formarea şi dezvoltarea con iraniene, un model de conlu hammad Reza Pahlavi Arya cu, ministrul afacerilor exter
tare in societate. întregul con contribuţiei organizaţiilor care ştiinţei socialiste a maselor. ne, Alexandru Boabă, amba
muncitorii
frun
Unul
dintre
niile de activitate. De aseme ţinut al activităţii de răspindi- fac parte din Frontul Unităţii taşi de la Fabrica de Indus crare paşnică, a fost eviden mehr salută drapelul Româ sadorul României în Iran.
nea, în dezbaterile ce au a- re a cunoştinţelor ştiinţifice în Socialiste la răspîndirea in In activitatea de coordonare trie locală Haţeg — David ţiată de ambele părţi, subli- niei, după care se trece în I
vut loc s-a evidenţiat faptul prezent e dirijat spre mobili rindul populaţiei — ţinînd şi îndrumare unitară a mun Muntean. niindu-se că documentul sem revistă garda de onoare.
că in centrul preocupării ac zarea oamenilor muncii la în seama de nivelul de pregătire cii de răspîndire a cunoştin nat are o semnificaţie ce de Maiestăţile Lor Imperiale (Continuar» In pag. a 4-a) ]
tivităţii consiliilor Frontului U- deplinirea exemplară a sarci ţelor ştiinţifice, Biroul execu J
nităţli Socialiste, ale organi nilor de producţie din acest şi de cerinţele diferitelor ca tiv al Consiliului judeţean al
tegorii ale acesteia — a cu
zaţiilor componente, a stat şi an, pentru realizarea cincina Frontului Unităţii Socialiste a
stă omul, cu întreaga sa pro lului înainte de termen, pen noştinţelor ştiinţifice despre insistat şl Insistă ca comisiile „Să fiu demn
viaţă, natură, societate, în ri
blematică de viaţă şi activita tru formarea şi dezvoltarea dicarea nivelului general de să urmărească utilizarea de In toate unităţile agricole socialiste
plină a posibilităţilor pe care
te economică şi socială, fău conştiinţei socialiste a acesto cunoaştere al maselor, în sti
ritorul şi proprietarul tuturor ra. mularea interesului celor ce le oferă reţeaua căminelor de titlul
bunurilor materiale şi spiritua In îndeplinirea înainte de muncesc pentru perfecţionarea culturale, caselor de cultură,
le, omul noilor orizonturi ce termen a pianului industriei pregătirii profesionale prin cluburilor, cabinetelor de şti Eforturi susţinute pentru de utecist‘ r
se deschid patriei noastre so judeţului nostru pe primele 5 însuşirea ştiinţei şi tehnicii inţe sociale, şcolilor, labora
cialiste. luni şi obţinerea sporului de contemporane, un rol esenţial toarelor, muzeelor, biblioteci Acesta a fost gîndul
Mergînd pe această linie, producţie în valoare de 127,5 revine comisiilor pentru răs- lor, precum şl staţiile de ra- practicarea unei agriculturi care i-a însufleţit pe
activitatea tuturor organizaţii milioane lei în cea mai pindirea cunoştinţelor ştiinţifi dioficare şi presa locală. cel cinci pionieri (Ni
lor de masă şi obşteşti în ca mare parte pe' seama creşte ce, organisme de lucru ale colae Ştefan, Nico-
drul Consiliului judeţean al rii productivităţii muncii cu consiliilor Frontului Unităţii lae Igrcţ, Ioana Bru
Nelia
Frontului Unităţii Socialiste, 850 lei pe salariat — o con- Socialiste. (Continuare In pag. a 3-a) moderne, intensive, de mare mar, Modovan), Finucă,
Elena
care
au fost primiţi ca mem
bri ai organizaţiei U.T.C.
randament din cadrul Şcolii gene
rale din Rapoitu Mare.
Ei au dovedit că posedă
o bună pregătire.
fH Metode şi tehnologii moderne de lucru f|§ Producţii ridicate la
In cadrul adunării dc
RITMICITATE ■ CAUTATE ■ EFICIENTA j primire, recomandările,
hectar şi pe cap de animai $5 Forme eficiente de organizare şi sfaturile colegilor s-au
unit cu cele alte direc
retribuire a muncii Uf indicatorii de plan şi angajamentele — torului şcolii şi secreta
Succese de prestigiu ale oamenilor rului organizaţiei comu
realizate în mod exemplar nale U.T.C. privind vii
toarea activitate a noi-
j lor utecişti care trebuie
muncii hunedoreni în întrecere Pagina a ll-a j să fie exemple la învă
ţătură, disciplină şi în
viaţa de organizaţie.
Ângajamentele asumate ţire pentru onorarea irepro
DEVA. Muncind cu însufle
şabilă a sarcinilor de plan Á
şi a angajamentelor asuma , Cornul abundentei“ nu se
se realizează exemplar te in marea întrecere, in 9 4
cinstea zilei de 23 August,
colectivele de muncitori de revarsă peste tot la fel de
la I.M.C. Deva şi întreprinde
rea judeţeană de industrie
sa — dar niciodată nu m-am moase despre acest om. Ştie locală, făuritori de materiale
mulţumit cu ceea ce am rea să lucreze cu oamenii şi mai de construcţii pentru şantie
lizat. Totdeauna am fost ales ştie să-i formeze pentru rele judeţului şi ale ţării, generos. Ce-1 împiedică?
muncă. Datorită lui, astăzi la raportează producerea peste
malaxoare se lucrează pe prevederile primelor 5 luni a u-
La Fabrica de două schimburi, utilizîndu-se Duminică dimineaţa, odată — La acest preţ am pri re. Nu are spaţiu. In schimb şi cu simţul practic, cîteva
de
corespunzător
a-
utilajele
mestec în funcţie de cerin cu cele mai harnice gospo mit-o — spunea Sabina Po- are E.G.C.L. Intr-un chioşc la cumpărătoare constată pe loc
gestionara
dine, am fost prezenţi .şi noi pescu,
magazinu
nu
lipsesc
că
fel de mare păstrează două că
păsările,
produse refractare ţele liniilor de fabricaţie. şefului 3160 mc in cîteva pieţe din judeţ. lui C.L.F. din piaţă. lăzi cu pansele. există morcovi, că fructele
activitatea
Despre
HAŢEG. La orele 6, „dia
Dealtfel, chioşcurile de le
Piaţa e piaţă. Aici cumpă
xh AUGUST^ de echipă Petru Bolea, care rătorul se tîrguie pînă ce gume ale C.L.F. sînt aprovi- logul" vînzător — cumpără- sînt limitate, cireşele la un
preţ
castra
Despre
piperat.
Baru este şi secretarul organizaţiei cumpără. Sînt insă şi în pie zionate cam aşa : la intrarea tor începe. veţi sau roşii nu se vorbeşte
de bază pe fabrică, se spun prefabricate ţe cîteva chestiuni în care nu nici la cele două unităţi
multe lucruri bune. Mai în- încape tîrguială. Comerţul de C.L.F. şi magazinul I.A.S. din
. t.îi despre o realizare de-a
conştientă că se poate munci lui. aşa-zisă de ,,ultimă oră“. stat şi cooperatist, în special centru. Un cetăţean care
Pontru acest an, colectivul mai bine. Cărămizile termoizolante, ca I peste prevederi cel cu legume şi fructe ce se Duminică, brigada de reporteri a poartă ceva într-o plasă e
de muncă de la Fabrica de Pe muncitorul Vasile Necş re necesită un grad ridicat practică în pieţe, trebuie să asaltat cu întrebări. Răspun
produse refractare Baru s-a l-am întîlnit lucrînd la ma fie un „ordonator" de preţuri sul edifică: „Mergeţi la Că-
angajat să realizeze peste laxor. Directorul fabricii, to C. DUMITRU nei cantităţi de 3 400 mc prefa- pentru piaţa neorganizată. ziarului „Drumul socialismului“ în lan că puteţi lua cît vreţi".
prevederi la producţia globa varăşul ing. Petru Andraş, Tot el trebuie să dea nota DEVA: In piaţa mare, o
lă 300 mii lei, concretizată în ne-a vorbit în cuvinte fru (Continuare in pag. a 3-a) ; bricate din beton. Sint «n- la calitate. In afară de aceas raid prin piefeie judeţului primă constatare bună: a-
60 tone cărămizi refractare. j tetizate in această cifră ro- ta, cumpărătorul trebuie să bundenţă de produse. Atît la
30 tone plăci termoizolante, 20 | tundă eianul şi dăruirea consume cît mai puţin timp. unităţile comerciale, cît şi la
tone masă refractară şi 10 muncitorilor de la tinăra dar Dacă în aceste chestiuni nu mesele producătorilor indivi
tone prafuri exoterme. iar j prestigioasa întreprindere din încape tîrguială, ce am con în hală — tot ce are C.L.F.- Preţurile sînt la discreţia duali. Alte constatări mai
productivitatea muncii să Produse rdiiaie suplimentar ! Bircea, abnegaţia şi dăruirea statat noi duminică diminea ul. Mai în spate — ce mai producătorilor individuali. La puţin îmbucurătoare : gunoiul
sporească cu 1 la sută. i profesională a lucrătorilor din ţa în pieţe ? rămîne. Morcovi nu sînt nici serviciile mercurialului s-a se ridică anevoie, sînt ore la
Realizările pe primele 5 : fabricile de industrie locală HUNEDOARA. Producăto mai în faţă nici mai în spate. renunţat. Se zice că în caz care piaţa este transformată
luni ale anului sint o dova I din Hunedoara, Orăştie, Brad rii individuali oferă tot felul Nici cartofi noi nu sînt şi de aplicare producătorii nu-şi în parcare pentru autoturis
dă grăitoare a muncii pline Colectivul Fabricii dc pro duse refractare Baru a reu şi Petroşani, care răspund de produse agroalimentare. nici ceva trufandale — roşii, vor mai oferi marfa la Ha me — deşi este interzis acce
de abnegaţie şi dăruire pe şit ca de la începutul anului să realizeze peste prevederile prin fapte dezideratelor ma- Magazinul Agrocoop oferă castraveţi sau cireşe de mai. ţeg Nu-i prea de crezut, pen sul acestora în piaţă ! — „A-
care oamenii de aici o desfă de plan 12 tone cărămizi refractare, 72 tone plăci ter i jore puse in această etapă, roşii... verzi şi cîteva conser Au individualii. Şi în conse tru că duminică un cetăţean vicola" păstrează o murdărie
şoară zi de zi. moizolante, 4 tone prafuri exoterme şi 8 tone produse in faţa tuturor celor care ve. Cel al I.A.S., pentru le cinţă vînd cu preţul pe care din Pîncota vindea varza cu permanentă la locul de vîn-
Cu unii dintre aceştia am masă refractară. participă la activitatea de gume, e închis. C.L.F. e pre singuri îl stabilesc. Mercuria 0.50 lei mai ieftin decît pre
stat de vorbă zilele trecute. Aceste sporuri dc producţie au permis ca pe aceeaşi ; construcţii. zent cu mai multe chioşcuri lul... ţul de pe mercurial. Brigada de reporteri :
Viorica Baia este fasona- perioadă să se obţină un spor la producţia globală de După cum sintem informaţi, în piaţă. La unui vinde dude La chioşcul de pline s-au „Concurenţă“ din partea u- ION CIOCLEI
toare la linia de plăci. Zilnic 350 000 lei. De asemenea, productivitatea muncii a sporit ; din cei 3 400 mc prefabricate de ceapă cu 3,20 lei/kg, în strîns peste 100 de oameni. nităţilor comerciale de stat, GH. I. NEGREA
reuşeşte să-şi depăşească sar cu 1.1 la sută faţă de prevederi. \ peste prevederi, aproape timp ce ceapa mai bună, Ia La ora 9 încă se aduce pîine ale C.A.P., I.A.S. sau C.L.F. P. FARCAŞIU
cinile de plan cu 5-10 la sută, In această perioadă în cadrul fabricii se desfăşoară ; 2 100 mc se datorează numai preţ de 2,60 lei/kg, a „depo de la fabrică şi nu' are cine nu există pentru că nu exis
executînd lucrări de bună o muncă intensă, fructuoasă pentru îndeplinirea exempla Întreprinderii de materiale de zitat-o" la un ştand la care servi. Chioşcul n.u poate de tă astfel de unităţi în piaţă.
calitate ră a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în i construcţii Deva. nu vinde nimeni. pozita atîta pîine cită se ce- Cu ochiul lor de gospodine (Continuare în pag. a 3-a)
— Muncesc de mulţi ani cinstea zilei dc 2.3 August.
în fabrică — ne spunea dtn-
generală
respecti
Devansări în construcţia COMPLEX ţii cooperativelor prezentat nar, la din Şcoala cooperativele FLORI PENTRU transportului in traseele Pentru 24 ore
comun
VREMEA
partici
din
Ohaba,
ve.
Printre
altele,
pe
circulă
care
MEŞTEŞUGĂRESC
SANATATE
Oha
Telu
agricole
s-au
II
şi
panţilor
9 Au fost terminate lucră- de către specialiştii de la ba şi sint in curs de in DELA Petroşani — Livezeni — A-
ninoasa — Uricanl.
va
drumurilor forestiere 1 rlle de finisaj la comple S.M.A. şi Simeria de func stalare alte posturi telefonice Şoimuş şi-au propus, de staţie asigură o mai hună cu Vremea mai fi instabilă,
caracteris
Bine
noua
amenajată,
Şcolii
generale
Elevii
modul
cerul
ticile
cooperative
mult
din
poros.
la
xul
meşteşugăresc
(lin
Lu
utila
ţionare
unor
vor
nea. Prin crearea aces je ce al vor fi noi folosite raza comunei. la sosirea primăverii, să promptitudine Sn servirea Temporar sub cădea pre
formă
de
cipitaţii
autobazei,
a
DEVA. Colectivul întreprin Rezultate importante s-au în tuia, au fost concentrate in campania din acest an PENTRU MODERNIZA strîngă cît mai multe salariaţilor călător din a- ploaie. Vîntul va sufla
publicului
derii de construcţii forestiere registrat şî la planul fizic. într-o de singură clădire sec dc recoltare a păioaselor. REA PREDĂRII O ZI plante cu medicinale. de Simul ceastă zonă a Văii Jiului. slab din sud-est. Tempera
tan
croitorie,
mun
cizmărie,
acţiunile
ţiile
Deva desfăşoară o susţinută Pină acum au fost construiţi frizerie-coafură, foto, re NOI POSTURI TELEFO că patriotică efectuate la turile minime voi fi cu
prinse între 10 şi 13 gra
întrecere pentru realizarea 15 km drumuri forestiere, ci paraţii radio-tv. Luni, cadrele didactice construirea localului nou, CADRAN ŞTIINŢIFIC de, iar maximele mire 20
la timp a obiectivelor plani fră care va fi majorată in NICE LA LÂPUGIU de la Şcoala generala ori pe loturile agricole, ei şi 23 de grade.
Groza“
în
din
ficate pe acest an. Dovada luna iunie cu încă 60 km. SCHIMB DE In scopul asigurării u- „Dr. Petru intiinit intr-un au strîns dc şi flori cantităţi efecte In cadrul „Zilei uceni
cu
semnate
s-au
I>eva
o constituie faptul că pe pri La baza realizărilor dobin- EXPERIENŢĂ nor legături rapide şi les simpozion dedicat moder LA terapeutice. cului“, la clubul sindica Pentru următoarele
Simeria
cadrul
In
mele 5 luni constructorii fo dite stau preocupările colec lercooperatlst consiliului in- nicioase între consiliul nizării procesului de pre telor din un cadran a fost două zile
organizat
şti
Simeria
a
eco
unităţile
temele
pre
restieri au depăşit prevederi tivului pentru creşterea gra avut loc un schimb de ex popular şi cu instituţiile exis dare. Printre figurat: „Folo STAŢIE DE AUTOBUZ inţific. Tema pusă in dis Vreme în curs de ame
zentate
nomice
au
le planului valoric cu 5 la dului de mecanizare, folosi perienţă, la care au parti tente. cu judeţul şl alte sirea documentelor de cuţie : „Adevărata faţă a liorare. Cerul va fi varia
bil,
noros.
religiei“.
Hora-
mult
Profesorul
mai
Se
primarii
cipat
de
isto
sută, realizind 45 la sută din rea raţională a maşinilor şi şi vicepreşedinţii comunelor localităţi, Ia Lăpugiu de partid în lecţiile ..Instruirea In apropierea Autobazei ţiu Vulcan, de la liceul vor semnala averse sub
consili
Jos a fost montată şi dată
solicita
planul anual. Acest succes utilajelor, a forţei de muncă ilor populare, pe raza că în folosinţă o centrală te ria patriei“, mijloc de ALTA din Livezeni, Ia acestei u- din localitate, a prezentat formă de ploaie. Vîntul
programată
—
rea
salariaţilor
permite ca la finele primului şi a timpului de lucru, care rora funcţionează unităţile lefonică manuală cu 15 nu modernizare a invăţămin- nităţi, a fost înfiinţată, cărţi cu tematici ateiste, va sufla slab din sud-est.
noi
semestru să se raporteze cel au condus la creşterea pro agricole cuprinse in cadrul mere. S-au montat dis tului“. „Folosirea jocului zilele acestea, o nouă sta a vorbit participanţilor de Temperaturile minime vor
fi cuprinse între 10 şi U
telefonice
inlercooperalist,
posturi
consiliului
la
puţin 55 la sută din planul ductivităţii muncii cu 6,8 la inginerii şefi şl preşedin pensarele uman şt veteri didactic ca formă de în- ţie dc autobuz. Aici o- spre evoluţia religiei de-a grade, iar maximele intre
văţămînt“ ş.a.
anual de construcţii-montaj. sută faţă de prevederi. presc toate autobuzele lungul secolelor. 22 şl 25 grade.