Page 18 - Drumul_socialismului_1973_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 724 ® MIERCURI 6 IUNIE 1973
»•*' * ^^^-saiiSjnmBFxsimtKaas^aBiăgj strvr.iJ3iP^!^KaBis^^—^' ^xttbtœspsgz* rrsKissa Æagy^s zmgajEBmiHimiwBwnwaBg’iwgstf^^ »■ ■ ■ 1 '"W

»
în toate

unităţile

agricole

socialiste
# Metode şS tehrs©f©giS moderne de fiscris @ Producţii ridicate fa hectar şi pe cap de animal @ Forme eficiente

de organizare şi retribuire a muncii fş indicatorii de plan şi angajamentele — realizate în mod exemplar

In toate unităţile agricole socialiste fin cinstea zilei de 23 August acestui an 290 hl lapte dc vacă şi 15
Cum se aplică in practică învăţăminte e din judeţul nostru, ţăranii cooperatori, tone de carne. Datorită măsurilor luate
de către organizaţia dc partid şi con­
mecanizatorii,
lucrătorii
jermele
din
I.A.S. — animaţi de adinei sentimente
îngrijire
animalelor,
a
şi
furajare
a
patriotice — muncesc cu abnegaţie şi Succese ale lucrătorilor siliul dc conducere pentru mai buna
hărniciei
răspunderii de care dau
şi
exem­
îndeplinirea
entuziasm
pentru
desprinse în urma schimbului de experienţă plară a tuturor indicatorilor de plan dovadă în îndeplinirea sarcinilor ce le
care
revin
în
lucrează
cooperatorii
şi onorarea întocmai a angajamentelor
asumate in întrecere. din agricultură cadrul fermei zootehnice, s-a reuşit
ca obligaţiile contractuale să fie ono­
organizat în zootehnie de către Colectivul S.M.A. Deva şi-a in întrecerea socialistă rate în mod exemplar. Astfel, în pri­
mele 5 luni ale acestui an s-au livrat
realizat planul semestrial
415 hi lapte şt 27 tone carne. La
îndeplinirea şi depăşirea contractelor
Lucrătorii S.M.A. Deva — tracto­ şi angajamentelor cu 125 hl lapte şi 12
biroul Comitetului judeţean ie parti ? tehnicieni şi ingineri — au depus toate pregătirea terenului, însăminţarea şi rea acestui succes şi-au adus-o colec­ tone carne şi-au adus aportul Maria
sudori,
mecanici,
—
executarea
rişti,
electricieni,
primăvară
arăturilor,
tivele secţiilor de mecanizare Şoiniuş,
Furdui,
Jurca,
Ileana
Silvia
Puiuţ,
Hărău şi Deva.
pentru
unui
executarea
strădaniile
jelor. Achitîndu-se cu toată răspunde­
volum sporit de lucrări şi de bună întreţinerea culturilor, recoltarea fura­ Păscuţa Mîrza, Ileana Dodoc, David
■Zootehnia — pentru a că­ jitori. Ca urmare, o parte rarea unui număr de 6 vaci calitate atit pentru cooperativele agri­ rea de sarcini, colectivul acestei sta­ Obligaţiile contractuale — Cizmaş, Cornel Cirneanu, Loghin Ursa,
rei dezvoltare judeţul nostru din efectivul de animale sînt pentru realizarea integrală a cole pe care Ie deservesc, cit şi pentru ţiuni r obţinut, in cinstea zilei de 23 onorate cu promptitudine Ilie Dodoc şl alţi îngrijitori mulgători.
dispune de condiţii deosebit îngrijite cu rîndul. Nici cei efectivului matcă. Aici, viţe- terţi. Fiind zi de zi la lucru şi nepre- August, un succes de mare prestigiu : Cătălina Crişan, Elena Cosma şi Vio­
de favorabile — trebuie să 9 îngrijitori permanenţi nu lele de reproducţie s-au lo- cupeţindu-şi eforturile, mecanizatorii îndeplinirea planului de venituri pc rica Dona, îngrijitoare la tineretul bo­
devină sectorul cu ponderea sînt legaţi de sarcinile de tizat. Ele sînt îngrijite Insă nu reuşit să facă faţă cu succes volu­ semestrul I cu o lună mai devreme. C.A.P. Boz a contractat şi s-a obli­
cea mai mare in totalul pro­ producţie. Ei se ocupă numai cu schimbul. Azi un coope­ mului sporit de muncă din această O importantă contribuţie Ia dobîndl- gat să livreze în primele 5 luni ale vin.
ducţiei globale agricole. A- de îngrijire. Pentru mulsul rator, miine altul. Nimeni nu
ceasta impune măsuri care vacilor sînt angajate 3 mul­ este cointeresat în obţinerea
să ducă Intr-un timp cit mai gătoare. Este lesne de înţeles unor viţele de reproducţie şi implicit la diminuarea pro­
scurt la creşterea simţitoare ce producţii se pot obţine valoroase. De asemenea, nu Factor decisiv în îndepli­
a efectivului şi a producţiei atunci clnd unul „îngrijeşte” s-a organizat tabără de vară. nirea sarcinilor de sporire a Strîngerea şl depozitarea ducţiei de furaje cultivate.
animaliere la toate speciile. vaca şi clnd altul o mulge. O situaţie bună se întîl- efectivelor şi a producţiei a- Rezultatele nesatisfăcătoare
In scopul generalizării expe­ neşte la C.A.P. Boz, unde nimaliere, asigurarea bazei fu­ la recoltat îşi găsesc explica­
Există, la fel, o slabă preo­ ţia în faptul că nu s-au luat
rienţei pozitive şi desprinde­ cupare pentru asigurarea ba­ producţiile de carne şi lap- rajere ocupă un loc prioritar furajeior-la momentul optim,
rea de învăţăminte practice zei furajere, deşi cooperativa ^e planificate au fost reali­ pe agenda cooperatorilor şi a măsuri din vreme pentru a
In mod nemijlocit, direct de a cumpărat pînă la ieşirea zate şi depăşite. Şi în ce lucrătorilor din I.A.S. De ac­ repartiza suprafeţele pe bra­
la sursă, biroul Comitetului cu vacile la păşunat furaje priveşte efectivele, atît la ţiunile ce se întreprind^ în ţe de muncă şi formaţii de
judeţean de partid a organi­ In valoare de 25 000 lei. Re­ total cit şi la matcă există perioada actuală — ţfnînd fără nici o pierdere lucru, cît şi nefolosirii din./
zat un schimb de experienţă coltarea lucernei, cu toate condiţii ca ele să fie realiza­ seama de necesitatea înlătură­ plin a mijloacelor mecanice
în zootehnie, la care au par­ acestea, precum şi a finului, te în întregime. îngrijitorii rii deficienţelor semnalata in de recoltat, strîns şi însilo­
ticipat secretarii comitetelor se face în cotă parte. Se im­ sînt retribuiţi în funcţie de anii precedenţi — depinde în @ In întreprinderile agricole de stat s-a încheiat recoltatul lucernei şi s-au zat. Este adevărat că într-o
de partid şi primarii comu­ pune — aşa cum s-a subli­ rezultatele obţinute în pro­ mod hotărîtor finalizarea in­ realizat aproape 600 tone semisiloz serie de cooperative agricole
nelor. A trecut de atunci niat In cadrul schimbului de ducţie. Da viţelele de repro­ dicatorilor de plan care pri­ © Cooperativele agricole din Dobra şl Sîntandrei oferă exemple demne din raza S.M.A. Deva, Sime-
mai bine de o jumătate de experienţă, luarea măsurilor ducţie, plata îngrijitorilor se vesc dezvoltarea sectorului ria, Geoagiu şi Orăştie s-a fă­
lună. Cum se acţionează pen­ corespunzătoare pentru per­ face pe baza cîştigului lunar zootehnic. In vederea produ­ de urmat în privinţa grijii faţă de strîngerea resurselor de nutreţuri cut recoltatul mecanic, dar
tru transpunerea In viaţă a manentizarea îngrijitorilor, minim garantat — 1 200 lei. cerii fînurilor cultivate — de © Mijloacele mecanice să fie folosite din plin la strîngerea furajelor există posibilităţi ca rezulta­
învăţămintelor desprinse cu legarea lor de sarcinile de Fiecare îngrijitor are un lot trifoi şi lucernă — coopera­ şi balotatul s-au organizat ac­ C.A.P. Gurasada, concomitent tele să fie mult îmbunătăţite.
acest prilej, a indicaţiilor producţie şi retribuirea pe de 25 capete. Ei primesc 1,60 tivele agricole şi întreprinde­ lucarna s-a recoltat de pe în­ ţiunile de transport şi depo­ Cu cele 17 cositori mecanice,
date şl sarcinilor stabilite baza acordului global sau a lei/kg şi 30 lei pentru fieca­ rile agricole de stat dispun treaga suprafaţă, iar prima zitare a producţiei de furaje, făclndu-se şi transportul re­ 39 combine universale de
cu ocazia instruirii lunare ? cîştigulul lunar minim ga­ re junincă montată. Astfel, de peste 6 000 hectare ocupate coasă la trifoi a rămas să cît şi însilozarea surplusului coltei la adăposturile de ani­ siloz şi 4 combine de recoltat
Mai multe colective, orga­ rantat. La cooperativa agri­ Iosif Nicoară a realizat în mai fie efectuată pe circa male de la brigada din Got- furaje este posibil ca într-o
nizate de Comitetul judeţean colă din Veţel situaţia este luna aprilie 1 200 lei cîştig cu trifoi iene. Acum este mo­ 300 hectare. Lucrările de re­ de orz masă verde în ames­ hatea singură zi să fie cosite nutre­
tec cu trifoliene, la I.A.S. Si­
mentul optim pentru efectua­
de partid, s-au deplasat In­ cu totul alta. Aici îngrijitorii garantat şi o primă de 416 coltat, stringere şi balotara Pe ansamblul judeţului, si­ ţurile de pe mai mult de
tr-un număr de 16 comune sînt din rîndul cooperatori­ lei. rea primei coase, plantele a- s-au făcut mecanizat, asigu- meria şi Mintia obţinîndu-se tuaţia la recoltatul trifoliene­ 200 hectare, de pe care o
pentru a analiza la faţa lo­ lor. In acest important sec­ Aşa cum s-a subliniat In flîndu-se în faza de îmbobo- rîndu-se astfel o productivi­ aproape 600 tone semisiloz. lor este departe de a putea fi bună parte din producţie —
cului, cu factorii de răspun­ tor — zootehnia — lucrează cadrul schimbului de experi­ cire, cînd se obţine cea mai tate ridicată a muncii. In ca­ O experienţă valoroasă în considerată ca satisfăcătoare, mai ales în condiţiile acestei
dere de la comune şi din co­ un număr de 13 comunişti. enţă, activitatea organelor mare cantitate de substanţe dru! fermei din Lăpuşnic a legătură cu strîngerea nutre­ pînă acum prima coasă fiind decade cu precipitaţii abun­
operativele agricole, acţiunile Pentru această perioadă s-a locale de partid şi de stat, a nutritive la hectar. Care este I.A.S. Mintia acţiunea de ţurilor oferă şi cooperativele realizată pe mai puţin de 40 dente — să fie făcută semi­
întreprinse, măsurile luate organizat o tabără de vară conducerilor unităţilor agri­ însă stadiul de realizare a a- strîngere a trifolienelor s-a agricole din Dobra şi Sîntan­ ia sută din suprafaţa existen­ siloz.
desfăşurat
în
flux
continuu.
pentru ca toate sarcinile pentru vacile mulgătoare. De cole socialiste, va fi aprecia­ cestei importante lucrări ? Tractoriştii Ion Hociolă — la drei, unităţi unde consiliile tă. Dacă în unităţile din ca­ Fireşte, asigurarea bazei
tă în strînsă legătură cu re­
să-şi găsească cit mai grab­ asemenea, junincile. vlţelele zultatele obţinute în dezvol­ In primul rând este demn cosit, Vasile Horşa — la gre­ de conducere şi şefii ferme­ drul consiliilor intercoopera- furajere este o acţiune care
nic materializarea In practi­ de reproducţie şi oile sînt tarea zootehniei. Trebuie să de reliefat că în unităţile a- blat, Nicolae Ţurcas — la ba­ lor zootehnice s-au preocupat tiste Deva, Dobra şi Orăştie trebuie să se găsească perma­
că. Analizîndu-se ce s-a fă­ păşunate separat. Buna în­ se treacă neîntîrziat în toa­ gricole unde munca s-a or­ lotat cu presa, Sabin Negrilă cu răspundere de organiza­ recoltatul lucernei este aproa­ nent — în lumina sarcinilor
cut şi ce mai este de reali­ grijire şi hrănire a animale­ te comunele şi unităţile a- ganizat temeinic rezultatele rea temeinică a recoltării şi pe terminat, în C.A.P. din stabilite la schimbul de ex­
zat, s-au constatat atît fap­ lor se reflectă In rezultatele gricole de la bunele intenţii bpne nu au întîrziat să se — la însilozat şi Teodor Mai- însilozării furajelor. Folosind zonele Brad, Călan şi Haţeg perienţă organizat în zooteh­
lat şi Lucian .Tosan— la trans­
te pozitive cit şi unele nea­ obţinute. Sarcinile de plan pe la înfăptuirea sarcinilor, asi- materializeze în fapte. Sub port, au muncit cu multă tra­ din plin mijloacele mecanice acţiunea respectivă se desfă­ nie de către biroul Oomite-I
junsuri care trebuie grab­ primele 5 luni la producţia gurînd în fapt creşterea efec­ acest aspect un exemplu demn aflate la dispoziţie, coopera­ şoară inexplicabil de anevo­ tului judeţean de partid —
nic remediate. In rlndurile de lapte şi carne au fost în­ tivelor şi a producţiei ani­ de urmat oferă întreprinde­ gere de inimă, asigurînd evi­ torii din Dobra au reuşit să ios, Nici la strîngerea trifo­
de faţă prezentăm citeva din deplinite şi depăşite. De ase­ maliere. rile agricole de stat, unde tarea pierderilor din recoltă. asigure 500 tone semisiloz. iului nu se acţionează cu şi în atenţia comitetelor fie
partid şi a consiliilor popu­
Concomitent cu recoltatul
aspectele desprinse In urma menea, se prezintă bine şl iar cei din Sîntandrei — 250 forţe sporite, tărăgănarea re­
analizelor făcute In comunele efectivul de animale. O greu­ tone. coltatului ducînd la suprapu­ lare comunale, a căror prin­
cipală. sarcină economică esto
Veţel şi Brănlşca. tate este intîmpinată din ca­ Efectuarea primei coase la nerea unui volum mare de agricultura, cu problemele
Organele comunale de partid uză că T.C.I.L. Simeria nu ri­ lucernă s-a încheiat şi la lucrări în perioadele viitoare majore pe care le ridică.
şi de stat, care poartă în­ dică la timp laptele. In zile­
treaga răspundere pentru în­ le de 31 mai şi 1 Iunie, de
făptuirea politicii partidului exemplu, laptele a fost ridi­
în domeniul agriculturii, slnt cat numai după ora 13,00. Prin activitatea de contractări şi achiziţii
chemate să desfăşoare o Toate furajele — 58 ha trifo-
muncă concretă, strîns legată liene şl 305 ha fineţe natura­
de îndeplinirea sarcinilor de le — au fost repartizate pe
producţie în fiecare coopera­ cooperatori pentru recoltare.
tivă agricolă, să acorde un De asemenea, s-au cultivat 0 contribuţie sporite Se formarea fondului
ajutor efectiv fiecărei organi­ 5 ha sfeclă furajeră, s-au pus
zaţii de partid pentru tradu­ în cultură dublă dovleci pe
cerea în viaţă a sarcinilor, 30 ha şi se vor însămînţa,
să ajute, să sprijine condu­ după recoltarea păioaselor, de stat şi aprovizionarea populaţiei
cerile unităţilor şi să le con­ 35 ha cu porumb siloz.
troleze pentru ca acestea să In comuna Brănişca, unde
acţioneze cu toată răspunde­ sînt de asemenea numai 2 @ Comuniştii şi deputaţii — rinţei pe ţară a secretarilor Exemplu şi îndemn pentru
rea pentru ca posibilităţile cooperative, există, ca şi la exemplu şi îndemn pentru toţi comitetelor de partid şi a concetăţenii lor sînt comu­
de dezvoltare a zootehniei să Veţel, un program de dez­ cetăţenii preşedinţilor consiliilor popu­ niştii şi deputaţii: Constan­
fie fructificate cu maximum voltare a zootehniei pînă în © La fondul de stat şi pen­ lare comunale — pentru re­ tin Paveloni, secretarul orga­
de eficienţă. In comuna Ve­ 1975. Da C.A.P. Brănişca e- tru aprovizionarea populaţiei — alizarea sarcinilor de plan nizaţiei de partid din satul
ţel există două cooperative. fectivul de animale şi pro­ cantităţi sporite de carne şi privind producţia obţinută Vălioara, a contractat un
In prezent, C.A.P. Leşnic are ducţia de lapte şi carne pe B8g8| lapte si livrările la fondul de stat. porc şi 150 litri lapte dc va­
nevoie de sprijin şi ajutor cele 5 luni nu sînt realizate. Ele sînt chemate să acţione­ că ; Ion Zapa, secretarul orga­
pentru a depăşi situaţia ac­ Se preconizează ca din pră- Comitetele comunale de nizaţiei de partid din satul
secţiei,
şeful
Toan
Tovarăşul
meca­
Secţia
cu
de
tuală din sectorul zootehnic. silă proprie şi cumpărări să nizatori, lucrează mecanizare Ostrov. reparaţiilor la una Tlpurlţă, combinele do împreună cereale doi existente partid şi consiliile populare ze ca, prin valorificarea re­ Mesteacăn, a contractat un
recoltat
din
la
executarea
Se' acţionează Insă cu înceti­ se asigure 20 vaci. Nu este In dotarea secţiei. poartă răspunderea — cum surselor şi posibilităţilor porc şi 30 kg brînză şi lină ;
nitorul. Aici lipsesc 5 îngri­ găsită soluţia pentru procu­ se arată în Rezoluţia Confe- mari existente în gospodării­
le personale ale cetăţenilor, Eleonora Petrescu, deputată,
——8——Mmm——ima să asigure o creştere tot mai a contractat un porc, doi vi­
însemnată a aportului aces­ ţei şi 150 litri lapte : Siminic
tora la formarea fondului de Petri.ş şi Ion Crăciunescu,
Una din pîrghiile de mare prevăzute în proiecte. Această stat şi ia aprovizionarea deputaţi, au contractat fieca­
eficienţă pentru ridicarea po­ 0 necesitate ce se impæte cu acuitate în perioada de vară situaţie se datoreşte în bună populaţiei de la oraşe cu re oiţe un porc şi doi viţei;
tenţialului productiv al pă- parte neasigurării normei de produse animaliere. Ion Popa, a contractat un
mîntului şi creşterea pro­ udare. Datorită faptului că Conştienţi de răspunderile porc şi 150 1 lapte, iar Iulius
ducţiei agricole o consti­ de multe ori în practică se Mîndroni, Aron Tămăşloni şi
tuie lucrările de îmbu­ lucrează empiric, neglijîndu-se ce ne revin In îndeplinirea Aurora Farcaş, toţi deputaţi,
acestor sarcini, comitetul co­
nătăţiri funciare şi în mod unele elemente fundamentale au contractat cîte 150 1 lapte
deosebit irigaţiile. In concep­ Exploatarea ra orali şl eficienţi a ale tehnicii irigatului, cum munal de partid şi consiliul fiecare. Asemenea exemple
ţia partidului nostru, irigaţii­ sînt calcularea şi respecta­ popular comunal au iniţiat şi sînt multe. Comuniştii şi de­
organizat acţiuni pentru con­
le constituie o cale sigură de rea normei şi perioadei de vingerea şi lămurirea cetăţe­ putaţii au fost şi sînt în
trecere la o agricultură inten­ udare, prevenirea risipei de nilor să vîndă statului prin frunte. Toţi au încheiat con­
sivă, modernă, capabilă să a- sistem apă ca şi asigurarea unui re­ sistemul de contractări şi a- tracte.
sigure de pe aceeaşi suprafa­ gim hidric corespunzător, fac chiziţii surplusurile lor de Munca desfăşurată, exem­
ţă de pămînt cantităţi supli­ ca apa să nu ajungă la ră­ produse agricole vegetale şi plul personal al comuniştilor
mentare de produse agricole. dăcina plantelor. Ca urmare, animale. In această activita­ şi deputaţilor se concretizea­
Este firesc, deci, ca orga­ au rol dublu : irigarea cultu­ unităţile de producţie ce dis­ reţelele de canale nu sînt cesitatea luării de măsuri plantele nu se dezvoltă nor­ te au fost antrenate toate or­ ză In realizările obţinute.
nele de partid şi de stat să rilor in perioadele secetoase pun de terenuri irigate, tre­ dalate cu beton şi ea atare pentru recuperarea investiţii­ mal, iar producţiile obţinute ganizaţiile de masă şi ob­ Astfel cetăţeanul Ion Sandu
urmărească extinderea lucră­ şi eliminarea excesului de u- buie să arătăm însă că mai pentru o bună folosire a lor lor. In acest scop este nece­ sînt uneori chiar mai slabe şteşti. Sarcinile comunei au a contractat un porc, 75 kg
rilor de îmbunătăţiri funcia­ miditate în perioadele ploioa­ există încă multe sisteme de se cer lucrări de îndepărtarea sar ca organele locale de ca pe terenurile neirigate. fost defalcate pe fiecare sat brinză şi 30 kg lină, Gheor-
re cît şi asigurarea condiţii­ se. De asemenea, volumul to­ irigaţii care nu sînt folosite vegetaţiei, remedierea distruge­ partid şi de stat să acorde un In ultimă analiză, hotărîtor în parte. S-au format colec­ ghe Gavriloni, 1 000 litri lap­
lor de folosire raţională a tal al lucrărilor de desecări raţional. Se ştie că în proce­ rilor cauzate de rozătoare şi sprijin mai substanţial con­ pentru punerea în valoare şi tive în componenţa cărora te, iar Ştefan Dorel, un porc,
acestora. In lumina acestor a ajuns în cursul anului sul exploatării sistemelor de completarea ferasamentolor. ducerilor C.A.P. şi I.A.S. în exploatarea cu maximă efi­ au intrat: secretarul organi­ trei viţei, lapte şi lină. Pînă
imperative a fost elaborat un trecut la 2 800 ha, întrecînd irigaţie se întîlnesc şi se con­ Se constată însă că nu există exploatarea sistemelor de iri­ cienţă a amenajărilor pentru zaţiei de partid sătesti, sau în prezent s-au contractat în
program judeţean de îmbună­ cu mult realizările ultimilor fruntă probleme tehnice şi o preocupare susţinută pentru gaţii. irigaţii rămîne munca specia­ de la brigada de cîmp în total un număr de 282 cape­
tăţiri funciare care prevede ani. Au fost organizate în a- organizatorice complexe. In­ executarea acestor lucrări şi liştilor. a cadrelor care orga­ sadele cooperativizate, depu­ te bovine adulte şi tineret,
ca în actualul cincinal volu­ celaşi timp ample acţiuni pen­ suficienta lor stăpînire limi­ ca urmare nu se pot face O altă cerinţă care condi­ nizează şi îndrumă activita­ taţi, salariaţi de la consiliul 165 capete porcine, 199 cape­
mul acestor lucrări să ajun­ tru combaterea băltirilor şi a tează eficienţa lor tehnică, udările de alimentare. ţionează folosirea cu eficien­ tea colectivelor de exploata­ popular. Aceste colective — te ovine, 340 hl lapte de va­
gă la 3 000 ha irigaţii, 5 000 excesului de umiditate in posibilitatea realizării produc­ ţă a sistemelor de irigaţii o re. De modul în care specia­ sprijinite concret de către că, 6 400 litri lapte de oaie,
ha desecări şi 4 000 ha lu­ toate zonele judeţului. ţiilor scontate. Mai există, de asemenea, constituie alegerea culturilor liştii se preocupă de progno­ membrii comitetului comunal 21 000 buc. ouă şi alte produ­
crări de combatere a eroziu­ Extinderea irigaţiilor s-a Una din cerinţele de primă încă unele sisteme de iriga­ destinate acestor terenuri. Da­ de partid şi ai comitetului se.
nii solului. făcut în mod deosebit în u- necesitate pentru o folosiră ţii ca cele de la Burjuc, Ba- că în majoritatea unităţilor, za şi avertizarea udărilor, executiv al consiliului popu­ Avem, după cum se vede
Urmărind transpunerea în nităţile agricole de pe Valea eficientă a terenurilor iriga­ tiz, Sălciva, Strei şi Şoimuş aşa cum am mai arătat, pe dc exploatarea bună a uti­ lar — au stat de vorbă cu — rezultate bune. Dar noi
viaţă a acestui program, orga­ Mureşului şi a Streiului unde. te o constituie buna funcţio­ care au fost colmatate şi par­ suprafeţele irigate se cultivă lajelor precum şi de executa­ fiecare ceîăţean. Pe la unii depunem eforturi pentru ca
nele locale de partid şi de de fapt, s-a concentrat şi nare a întregului sistem. ţial distruse de inundaţiile legume, plante care răspund rea în condiţii corespunză­ au trecut de mai multe ori. nivelul realizărilor să creas­
stat, organizaţiile de partid Proasta întreţinere a reţelei din 1970 şi care practic nu cu sporuri însemnate de pro­ toare a udărilor depind In Tuturor li s-au explicat amă­ că şi mai mult. Colectivele
din unităţile agricole spriji­ cultura legumelor. S-a ajuns de canale, jgheaburi sau con­ au mai fost refăcute la în­ ducţie, trebuie să arătăm mare măsură producţiile care nunţit avantajele de care se formate şi care acţionează în
ca
nă comitetele oamenilor mun­ astfel suprafaţă aproape întrea­ ducte poate majora cu 25-50 treaga lor capacitate, cu că mai sînt cooperative agri­ se obţin de pe terenurile iri­ bucură contractanţii din par­ fiecare sat depun strădanii
ocupată
ga
cu
cii, consiliile de conducere în legume să fie irigată. Ex­ ia sută pierderile de apă ad­ toate că s-au acordat fondu­ cole de producţie ca cele de gate. Experienţa a demonstrat tea statului. pentru ca numărul contrac­
mobilizarea maselor la exe­ ploatarea raţională a sis­ misibile, duce la degradarea rile şi creditele necesare. Este la Toteşti, Strei, Geoagiu şi nu o dată că preocuparea Dar este ştiut că în desfă­ tanţilor să crească tot mai
cutarea şi finalizarea lucrări­ temelor de irigaţii. du­ reţelei şi chiar la scoaterea adevărat că unele din aceste I.A.S. Haţeg, care au ampla­ permanentă ca şi pregătirea şurarea muncii de lămurire, mult, pentru ca locuitorii
lor planificate, în asigurarea blată de aplicarea unei a- sisteme au fost în aşa mă­ sat pe aceste terenuri culturi şi iniţiativa personală a spe­ în convingerea oamenilor, comunei noastre să-şi aducă
condiţiilor optime de exploa­ grotehnici corespunzătoare, a ei din funcţiune. Un exemplu sură avariate, iar terenul ast­ cialiştilor antrenaţi în rezol­ faptele sînt cele care au cea o contribuţie sporită la for­
tare mai raţională a supra­ în acest sens ni-1 oferă sis­ fel distrus, îneît nu mai jus­ ce nu necesită irigaţii. Aşa, varea acestor probleme ho­ mai puternică înriurire. Şi marea fondului de stat, la a-
de exemplu, la C.A.P. Toteşti
feţelor amenajate. Ca urmare făcut ca la unele ferme legu­ temul de irigaţii de la C.A.P. tifică o nouă investiţie. Dar tărăsc reuşita acţiunii. Ţi- comuniştii şi deputaţii au provizionarea populaţiei cu
a acestor preocupări volumul micole cum sînt cele de la Geoagiu. Aici, datorită unor în aceste cazuri trebuiau în­ terenul amenajat pentru iri­ nîndu-se seama de învăţămin­ trecut ia fapte. Ei au fost produse agroaiimentare.
total al realizărilor a crescut Dobra, Simeria şi Papolt să soluţii greşite de proiectare şi tocmite formele de scoaterea gat este cultivat eu grîu şi tele din trecut, ca şi de ex­ primii care au încheiat con­
în ultimul an cu aproape 90 se obţină producţii şi venituri execuţie a canalului princi­ lor din evidenţă şi de redis­ secară. Or, în acest caz, in­ perienţa unităţilor fruntaşe, tracte pentru valorificarea ION DUMITRESCU
la sută. Semnificativ în a- tot mai mari In acelaşi timp pal, prin folosirea de dale tribuire a utilajului existent. vestiţiile făcute nu pot fi re­ trebuie luate toate măsurile surplusului lor de produse secretarul comitetului comunal
ceastă direcţie este faptul că s-a creat şi posibilitatea ex­ necorespunzătoare, cît şi a u- cuperate, iar costurile de pro­ pentru o exploatare cît mai agroniimentare prin sistemul de partid, primarul comunei
suprafaţa amenajată pentru tinderii culturilor succesive nei exploatări iraţionale, pier­ Dacă avem în vedere că ducţie cresc în mod nejusti­ eficientă a tuturor sistemelor de contractări şi achiziţii. Răchitova
irigat a ajuns în 1972 la 2 847 astfel îneît de pe aceeaşi su­ derile de apă au fost aşa de pentru un hectar de teren a- ficat. de irigaţii.
ha faţă de 2 160 ha cît era prafaţă de teren să se poată mari îneît sistemul este nu­ menajat pentru irigat s-au Datorită unor deficienţe în
în anul 1971. S-a trecut la obţine două culturi în ace­ mai parţial folosit. Astfel, cheltuit în medie 8 000 lei şi exploatarea sistemelor de iri­ Ing. ŞTEFAN CRĂCIUN
organizarea unoi sisteme laşi an. din 147 ha se pot iriga nu­ că în prezent mai există cir­ gaţii, producţiile agricole în activist al Comitetului Pagină realizată de :
complexe care cuprind supra­ Subliniind aceste rezultate mai 30. ca 460 ha amenajate şi nefo­ multe cazuri sin* nesa'tisfăcă- judeţean Hunedoara
feţe mari de terenuri şi care meritorii pentru multe din Sînt încă multe cazuri cînd losite, ne dăm seama de ne­ toare. mult sub nivelul celor al P.C.R. N. BADIU şi N. TiRCOB