Page 19 - Drumul_socialismului_1973_06

SSSESSHSEEBa
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 724 ® MIERCURI 6 IUNIE 1973

Un sfert de veac de la actul revoluţionar

al naţionalizării principalelor mijloace de producţie

FiSm 55 aripile vioiului 11 Pentru Spectacole
Chimiştii din Orăştie îşi pun in valoare dubla De mitologia filmului co­ mai adevărat sens al cuvîn- melomani ce armată“, a Teatrului Ar­
© Revista „Dragostea fa­
los „Pe aripile vîntului“ se
leagă, în primul rînd, unele tul'ui. dispariţiei unei © Benonc Sinulescu, Mia ! matei din Cluj, secţia es­
Drama
tradă, va fi oferită publi­
date statistice care uluiesc. lumi perimate, cu toate im­ Dan, Ioana Cristea, Dom- 1 cului la Orăştie (6 iunie)
niţa Sabadîş, Tiberiu Ceia ;
Iată doar cîteva dintre ele :
plicaţiile
sale
umane,
este
şi Călan (7 iunie).
producători şi beneficiari la Roma există un cinema­ aceeaşi forţă încorporeze colo­ — oferă un disc cu cinci ; genţia teatrală a sălii „Ar-
să
cu
capabilă
© Incepînd de joi, la A-'
tograf
„Pe
aripile
unde
asimilare
de
recitaluri de cîntece din •:
vîntului" rulează fără între­
pitorescul
tablourilor
rupere, cu săli arhipline, sale şi introspecţia în psi­ zone folclorice diferite. ; , ta“ din Deva se pun în
biletele
pentru
vînzare
de 34 de ani ; romanul hicul personajelor perinda­ © EC 0788 sau „Corn er- ' spectacolul cu interpreţi
Zilele trecute am vizitat cerii lor în mîna muncito­ cercetărilor întreprinse de ghindă. Şi am scos vreo 600 Margaretei Mitchell s-a vîn- te în faţa unui fundal isto­ tul pentru orchestră de | copii, membri ai cercului
întreprinderea chimică O- rilor, este primită cu mult la naţionalizare, în fabrică de litri, din două vagoane dut în 50 000 de exemplare ric recompus cu minuţiozi­ I dramatic al Casei pionieri­
răştie. Apropiata aniversare entuziasm de către lucrăto­ ia naştere o secţie de extras de ghindă. în ziua apariţiei, pe la ju­ tate de cineastul hiper- coarde" de Ion Dumitrescu lor clin Alba Iulia. Micii
scrupulos care a fost Victor
a 25 de ani de la naţionali­ rii întreprinderii din Orăş­ tanante şi alta de produs — Da, da... Şi prin iunie mătatea anului 1936, iar şi „Simfonia in Re“ dc oaspeţi vor prezenta publi­
zarea principalelor mijloace tie. Au loc manifestaţii de oxizi de fier. Acestea, îm­ ’49, a fost făcut proiectul pînă la sfîrşitul anului ci­ Fleming. Paul Constantinescu (sub cului devean (11 iunie, la
de producţie este aşteptată bucurie, spontane. In sala preună cu secţiile de colo- pentru instalaţia de tanin. fra s-a ridicat la două mi­ In ambianţa creată de bagheta dirijorilor Emanu- orele 17.00) spectacolul cu
aici, ca pretutindeni în u- cantinei, amenajată în gra­ foniu (sacîz de... vioară) şi In două zile şi două nopţi ! lioane ; versiunea cinemato­ instaurarea deseori brutală piesa „In şir’te mărgărite"
nităţile economice din judeţ bă sărbătoreşte, are loc o mecanică sînt principalele — Aşa era atunci. tre­ grafică a obţinut 11 premii a noilor relaţii sociale, po­ el Elenescu şi losif Conta). de Victor Eftimiu.
totalizînd
„Oscar",
vestea
mai
sentimentală
Scar-
a
cel
şi din ţară, cu mult entu­ adunare festivă cu întreg compartimente de muncă ale buia făcut... mare număr de premii ob­ lettei O'Hara se derulează
ziasm şi remarcabile succe­ colectivul, In care se comu­ unităţii. Dar, pentru taninul — Noi, turnătorii, nu prea ţinut vreodată de o pelicu­ sub semnul romantismului.
se în activitatea materială. nică oficial : „Incepînd de care începe să fie obţinut formam o secţie. Eram nu­ lă. Pendularea eroinei între
De 25 de ani proprietari şi azi, fabrica, cu tot ce exis­ aici, fabrica ia denumirea mai trei ! Pe urmă, ne-am Fără să impresioneze în Ashley — reprezentant al Editoriale
producători, chimiştii din tă in ea, este a noastră, a de „Tanantul“. dezvoltat mod deosebit critica de tradiţionalismului inadapta­
Orăştie ştiu azi mai bine ca muncitorilor 1“. Un vis îm­ 5. RECONSTITUIREA — Din noiembrie 1949, a- specialitate, „Pe aripile vîn­ bil, şi Rhett Butler — per­
oricînd să-şi pună în valoa­ plinit pentru cei peste 300 Iunie 1973. Oamenii enu­ veam şi o echipă de fotbal. tului“ a stîrnit şi stîrneş- fect integrat în noile cir­ © „Scriitori care au devenit amintiri", volum sem­
re această dublă calitate, pe de salariaţi ! Ieri încă erau meraţi în primele două Ii spunea „Tanantul“... te încă un nemărginit en­ cumstanţe sociale, reprezin­ nat de poetul Virgil Carianopol (Editura Minerva) es­
care masele populare din conduşi de patron şi fabri­ „secvenţe”, fiind prezenţi şi — Tot din ’49 am început tuziasm în rîndurile spec­ tă nu numai o expresie a te o culegere memorialistică cu reproduceri fidele din
•România au cucerit-o prin ca era a celor cu acţiuni la azi In întreprindere, au fost să facem pigmenţi de fier. tatorilor de cinema. Succe­ eternului capriciu feminin, dialogurile autorului cu Ion Pillat, Octavian Goga,
luptă dîrză sub conducerea ,,Astra“. Azi, Şuteu, Delmon­ invitaţi într-un birou şi ru­ — Prin '52, '53 produceam sul de excepţie al filmului ci şi evoluţia eroinei în di­ Nieolae Iorga, G.M. Vlădescu, Vasile Voiculescu, Io­
încercată a partidului comu­ do, Iancu, Tămătaş, Braia, gaţi să-şi depene amintirile diverse bunuri — crătiţi. este un autentic fenomen recţia acelui nonconformism nel Teodoreanu ş a.
nist. 25 de ani de construc­ Horia, Mihoc, Ileasă şi toţi legate de istoria celor 25 de trotinete, mulinete pentru şi se cuvine luat în seamă, care repudiază conservato­ @ „Cu tinerii scriitori în reportaj“ (Editura Emi-
ţie — un sfert de secol de ceilalţi Sînt proprietari ! De ani, de cînd sînt şi îşi exer­ pescari... chiar dacă opinia specialiş­ rismul osificat al sudului în nescu) reuneşte scrierile a zece poeţi şi prozatori por­
istorie nouă ! Cu ajutorul azi începe pentru ei o isto­ cită atribuţiile de proprie­ — Şi reductori de turaţie... tilor precizează cu severita­ baza înţelegerii noului su­ niţi să colinde ţara, să-i cunoască oamenii şi fapte­
arhivelor şi al unor oameni rie nouă, adevărată — viito­ tari ai respectivei unităţi. Cîte 4-5 pe săptămînă ! te că „Pe aripile vîntului" flu al timpurilor. le. Tot o carte de reportaj publică Paul Anghel în
care au trăit evenimentul, rul se întrezăreşte luminos Am înregistrat cît mai fidel — In 1954, s-a dat în fo­ nu este o capodoperă, dar Distribuţia cu totul extra­ Editura pentru turism — „Recitind o ţară” — o com­
am cules cîteva secvenţe şi fericit. cu putinţă acest interesant losinţă atelierul nou de tur­ recunoaşte, în schimb, că ordinară a filmului explică plexă imagine a patriei văzute de reporter.
din acest pătrar de veac 3. DUPĂ naţionalizare dialog al „memoriilor". nătorie. Aveam o macara este un film făcut eu mult şi ea fantasticul succes de ,—[
istoric al celor aproape 2 000 12 iunie 1948. începe o — Două săptămîni a durat de lemn — o grindă cu scri­ meşteşug, capabil, în ultimă public. Văzînd filmul, ne
de proprietari de la I.C. largă acţiune de inventarie­ peţi pentru ridicatul oale­ instanţă, să provoace mari putem da seama cît de in­
că
inventarierea.
Ştiu
Orăştie. re a tuturor bunurilor din cei de la contabilitate, noi, lor... satisfacţii estetice. Nu este spirată a fost distribuirea
a-
— Cu masele plastice am
1. ÎNAINTE de na­ fabrică. Se formează colec­ veam amenajat un dormitor început de prin ’56. Mai în- mai puţin adevărat că lec­ superbei Vivien Leigh în
ţionalizare tive dintre cei mai buni aici, lucram ziua şi noap­ tii făceam căpăcele pentru tura romanului Margaretei rolul Scarlett. Aidoma aces­
precedînd
vizio­
10 iunie 1948. Unitatea oameni, care trec în regis­ tea... flacoanele de medicamente... Mitchell, versiunii cinemato­ tei foarte mari actriţe,
Clark Gabie (Butler). Lesiie
narea
chimică din Orăştie aparţi­ tre toată averea lor comună. — Bine. dar la început a — In anul următor s-a grafice. contribuie substan­ I-îoward (Asley), Olivia de
ne unor acţionari ai socie­ Trei lucruri sînt memorabile fost şedinţa şi instaurarea înfiinţat şi sculăria ! ţial la succesul filmului. Havilland (Melanie) se su­
tăţii „Astra", este condusă din această zi. a) O între­ noului director: Ioan Ru- — In fiecare an' am con­ Pînă şi cea mai lucidă a- prapun total personajelor
de un patron. Cei peste 300 bare începe să fie pusă cît san, lăcătuş. struit ceva nou In ultimii naliză trebuie să recunoas­ Margaretei Mitchell în con­
de salariaţi de aici sînt mai des : „Ce facem în vii­ — Nu, strungar parcă ani însă întreprinderea că faptul că cel mai mare ştiinţa spectatorului.
meseriaşi buni, cu experien­ tor, cum acţionăm ?" Este era... noastră a cunoscut o largă succes de public din istoria După 34 de ani de In a-
ţă în activitate, însă nu pot vădit interesul oamenilor — Prima dată, s-a pus dezvoltare. cinematografului este un parîţie, „Pc aripile vîntu­
lua nici o decizie, fac ce li pentru luarea de decizii, a- problema construirii unei 0. „IERI" ŞI „AZI” exemplu de ec'ranizare a l u i " îneîntă, deci. la fel ca
se spune din partea consi­ doptarea de soluţii în sco­ noi hale de producţie pen­ unei opere literare, în sen­ ia debut. Există oare o ple­
liului de administraţie. Ia­ pul dezvoltării activităţii tru tanin. Am lucrat toţi Iunie 1973. Redăm mai sul fidelităţii de-a dreptul doarie mai convingătoare
tă cîţiva dintre ei: Ioan din unitate. b) Are loc la ea. Experienţele cu t.i- jos un tabel succint, dar paroxiste faţă de textul pentru perenitatea disponi­
Şuteu — lăcătuş, Ferdinand instaurarea unei expresii ninul abia începuseră. dar edificator, asupra a ceea ce inspirator. Fleming oferă, bilităţii romantice a sufle­
Delmondo — aşchietor, Ioan noi, nemaiîntîlnită pîfiă a- hala trebuia să fie gata... a însemnat sfertul de veac deci, nu un film inspirat tului omenesc ?
„Fabrica noastră !“
tunci :
do istorie nouă pentru chi­
Iancu — inginer chimist, — înainte de tanin, am miştii din Orăştie şi între­ de „Pe aripile vîntului“ ci
Maria Tămătaş (azi Oprea) Toate discuţiile dintre mun­ vrut să scoatem alcool din prinderea lor. o versiune filmică. în cel AL. COVACI
— muncitoare, Titus Braia citori încep cu aceste cu­ Scenă din filmul „Pe aripile vîntului“.
— funcţionar la cantină, vinte : „Fabrica noastră, to­
varăşi...“ c) Cînd se termi­
Vasile Horia — lăcătuş, Cor­ nă lucrul, oamenii mai po­ Indicatorul A n u i
nelia Mihoc — funcţionară posesc cîtva timp în curtea comparat 1949 1973 Caravană sanitară ia
la contabilitate, Traian „Cornul abundentei“
Ileasă — turnător, şi mulţi fabricii. Stau în grupuri şi Număr de salariaţi 380 2 000 Ghelar
alţii. Trudesc din greu şi, discută, aşteaptă — poate e Tanin 11 t 300 t
totuşi, nu au „siguranţa vi­ nevoie de pus mînă la ceva. Oxizi de fier 30 t 3 100 t Oln iniţiativa secţiei de pe­
Policlinicii
a
diatrie
itorului". Pentru că într-o Cîte unul dintre ei întreabă piului Hunedoara s-a munici­ nu se revarsă peste tot
conti­
zi patronul le poate spune, cu sinceritate : „Ascultă, fra­ 800 buc. 5 000 buc. nuat acţiunea tradiţională
cum a făcut-o şi-n alte te, dacă eu mă mut cu servi­ Reductori de turaţie (în 1955) „Caravana sanitară ia...“, ac­
medi­
în
daţi : ,.De mîine, eşti liber !“ ciul, pot să-mi iau partea 1 000 000 lei 20 000 000 lei ţiune pediatri cadrul căreia Jujescti, la fel de generos.
cii
Eugenia
Sinistră libertate ! Dar nu. mea de fabrică ?" Se aud, Matriţe (în 1957) Carmen Drago, Maria Toma,
acest lucru nu avea să se ca o explozie, hohote de rîs 80 t 4 800 t Agneta Wagner, Elena Dan
mai întîmple niciodată ! sănătos. Şi zile în şir nu se Maso plastice (în 1961) şi înger Zlber, însoţiţi de su­
discută decît despre... „bu­ rori de ocrotire, s-au depla­ Ce»!
2. NAŢIONALIZAREA căţica de fabrică” a lui cu­ 20 1 200 sat la Ghelar. Aici au con­ ■I împiedică ?
sultat 250 de copii de pe ra­
tare... Repere mase plastice (în 1961) za comunei iar în suburbiile
11 iunie 1948. Vestea na­ Cut şi Cîlnic au fost vizitaţi
ţionalizării principalelor mij­ 4. „TANANTUL" Cuvintele, în continuare, ni se par de prisos. la domiciliu părinţii cu copii (Urmare din oag. 1) Tabloul pieţei la această oră plus pentru a-şi face cumpă­
de
loace de producţie, a tre­ 7 noiembrie 1949. Tn urma MARIN NEGOIJA mici, indicîndu-li-so sfaturi su- 3 zare a puilor etc. Şi una cu supără ochiul. Grămezi de rături la Brad.
îngrijire
gunoi şi resturi de verdeţuri
a
alimentaţie
şi
:
gărilor. 3 implicaţii mai grave : se mai peste tot. După moda de aici, Cum arată piaţa minerilor
....................................................... v'înd pui bolnavi, pui care piaţa nu se mai mătură de din Gurabarza ? Ordinea şi
mor de la piaţă pînă acasă. sîmbătă dimineaţa pînă luni curăţenia suferă serios. şi Cinci
producători
Individuali
tot
Organele sanitar-veterinare dimineaţa. Locul unde se cam atîtea gospodine tîrgu-
Muncind cu spor în a- au intervenit. Au trimis ana­ vînduseră puii de la „Avico­ iau-' de la ei. Chioşcul ali­
dîncuri, minerii din cadrul Angajamentele asumate lize la laborator, dar n-au o- la" era murdar de nedescris, mentar nr. 33 era închis, de­
sectorului II Musariu de prit vînzarea puilor. iar unităţile comerciale din
la I.M. Barza au încheiat Piaţa din cartierul Dacia, piaţă deschid duminica după şi cu orar de deschidere, bu­
primele 5 luni din acest deşi... începătoare, este des­ orarul propriu al vînzătorilor. fetul din piaţă, asemenea, la
an cu realizări deosebite. tul de bine pusă la punct, Care deschid. Căci altele nu chioşcul de legume şi fructe
Depunînd eforturi susţinu­ se realizează exemplar deci căutată de gospodine. I fac nici atît favor. La unita­ nu se găseau fructe de nici
castraveţi,
fel,
un
nici
nici
te, harnicii mineri de Ia Numai că şi duminică a plo­ tea de legume şi fructe nr. morcovi, nici pătrunjel, nici...
raionul — 210 in, conduşi uat. Şi cum mesele au acope­ 4, vînzătoarea trage obloane­ Doar ceva salată verde, ceapă
de Traian Petros, Ilie Pu- rişuri... promise, nu însă în le la orele 6,40 fix. Orarul
(Urmare din pag. 1) izolante, 12 tone de cărămizi realitate, este' destul de greu şi gulii, pentru că la comenzile
glăsuieşte ora 6,00 de des­
refractare, 4 tone de prafuri să fiici tîrguieli aici... chidere. repetate făcute de gestiona­
de finisare, nu se mal execu­ exoterme, 8 tone de masă re­ PETROŞANI: Afluenţa de rul Ion Zamfir nu se răspun­
de prin a i se trimite marfa
„Curiozităţi" am
fractară In total — o pro­
Muică rodnică tă manual, ci mecanic. Preo­ ducţie globală suplimentară cumpărători şi vînzători, de multe în piaţa mai văzut solicitată. După ce să vină
Bradului.
comunistului
cupările
Bolea
mititei
în acest sens au dat roade. în valoare de 350 000 lei. duminică dimineaţa, rivali­ Chioşcul care nu desface deschis gospodinele la piaţa din Gu­
zează cu ziua de vineri cînd
rabarza ?
şi
s-a
cîrnăciori
Inginerul Petru Andraş, di­
produse­
calitatea
in abataje A crescut scurtat perioada de rectorul fabricii, ne-a pus la „e zi de tîrg". Dar abunden­ niici un minut, piaţa n-are *
s-a
lor,
fabricaţie. Matriţele metalice, curent cu unele probleme de ta de produse, calitatea aces­ nici indicatoare de raionare a Am văzut în raidul nostru
tora satisfac cerinţele şi gus­
vînzării, cartofii sc vînd lin­
de asemenea, au devenit un viitor : turile gospodinelor. Numai
sprijin real în munca „cără­ — Trebuie să insistăm în năravul unor lucrători din gă brînză şi caş, iar unde scrie pieţe şi unităţi abundent a-
j ia, Sabin Lean, şi-au de- midarilor". Şi apoi trebuie mod expres pe îmbunătăţirea comerţ (unitatea Avicola etc.) „fructe“ se află din abun­ provizionate, dar şi locuri
j păşit sarcinile de plan în amintită activitatea pe linie calităţii produselor. Siderur- de a nu deschide la timp sau denţă... boia. N-am văzut, în neglijate. Aceasta face ca
| medie cu 10—20 la sută. de organizaţie. Este un bun giştii solicită acest lucru. a părăsi unităţile ar trebui schimb, pe nimeni din facto­ multe gospodine să fie obli­
; De asemenea, la raionul — organizator, exigent în primul Ne-am gândit în special Ia „ajutat" să dispară cît mai rii dc răspundere prin piaţă. gate să pună în sacoşe, ală­
I 180 m, echipele conduse rînd cu sine, dar şi cu cei­ regularizarea parametrilor ter­ curînd. Totul e lăsat la voia întîm- turi de zarzavaturi şl legu­
j dc Vasile Tîmboi şi Ioan lalţi. mici ]a uscător şi cuptor. De Nici amplasarea unor pro­ plării. Aşa că nici nu ne mi­ me, şi multe nemulţumiri. A-
Groza şi-au depăşii zilnic Cuvinte de laudă se spun asemenea, trebuie să folosim ducători individuali cu pro­ răm de multele nereguli pe ceasta şi din cauză că nu în
planul cu 21 Ia sută. şi la adresa muncitorului Va­ mai bine timpul de lucru. dusele lor nu este, în unele care le-am văzut şi cu care toate oraşele consiliile popu­
de
lare,
factorii
răspundere
Faptele lor de muncă ier Costea, a controlorului de Prin lucrări de mică me­ cazuri, cea mai potrivită, în- gospodinele sînt confruntate acordă atenţia cuvenită acti­
zilnic, dar mai ales dumini­
sînt o expresie elocventă calitate Aurel Deatc, a celor canizare vom asigura la sec­ greunîndu-se procesul de ca dimineaţa. vităţii pieţelor. Aşa se expli­
a holărîrii minerilor de la de la prafuri exoterme, con­ ţia de praf o producţie de vînzare. Subliniind că şi a- că,^ în mare parte, neregulile
Musariu de a întîmpina duşi de Ioan Petre, precum 2 000 tone anual, de 4 ori mai provizionarea unor unităţi GURABARZA : In autobuz, întilnite, modul defectuos în
ziua de 23 August cu rea­ şi a membrilor echipei de mare ca în prezent. Linia de comerciale (carne, peşte, lap­ spre Crişcior, zeci de gospo­ care gospodinele sînt obli­
lizări de prestigiu, conti- încărcări-descăreări. Munca plăci va fi modernizată şi te etc.) nu se face la orele dine cu plasele încărcate de gate să-şi facă tîrguielile de
nuînd cu succese deosebite întregului colectiv al fabricii montată într-o hală nouă. In cele mai potrivite, ceea ce verdeţuri şi zarzavaturi se duminica dimineaţa. Este un
întorc de ia Brad. Asta ne
întrecerea socialistă ce se a făcut posibil ca de la în­ acest mod vom reuşi să în­ nemulţumeşte cumpărătorii, aspect asupra căruia consilii­
desfăşoară pentru realiza­ ceputul anului angajamentele tregim substanţial realizările sugerăm administraţiei pieţei dă un prim indiciu despre a- le populare au datoria să re­
rea cincinalului înainte de să fie îndeplinite exemplar, din acest an, să livrăm la Comunistul Aurel Bobora — unul dintre pricepuţii rectificatori o activitate de coordonare provizionarea pieţei din Gu- flecteze, să intervină prompt
termen. realizîndu-se peste prevederile timp şi de bună calitate pro­ din atelierul mecanic al C. 8. Hunedoara. „mai pe fază". rabarza. Altfel gospodinele şi eficace pentru îndreptarea
de plan 72 tone plăci termo- dusele noastre. BRAD : Duminică, ora 6,00. n-ar pierde timp şi bani în acestor stări de lucruri.
oaszata
(Urmare din pag. 1) trena bibliotecile să elaboreze,
In îndeplinirea sarcinilor ce NITIAT1VE SI F I ACTIVITATEA cu ajutorul specialiştilor, sinteze
documentare
bibliografii,
şi
le revin, comisiile pentru răs­ grupate pe teme care fac obi­
pândirea cunoştinţelor ştiinţifice ectul activităţii de popularizare
din municipiile Hunedoara şi a ştiinţei potrivit cerinţelor pro­
Petroşani, oraşele Orăştie, Ha­ prii fiecărei localităţi. In ce
ţeg şi Brad, comunele Dobra, priveşte conţinutul activităţii, a-
llia, Geoagiu, Sarmizegetusa şi vem in vedere ca intreaga mun­
altele, folosesc colective alcătu­ că să dobindească un caracter
ite din cadre didactice, oameni irai sistematic, să răspundă celor
de ştiinţă, specialişti — medici, mai importante cerinţe genera­
ingineri, jurişti, tehnicieni, eco­ le, precum şi preocupărilor
nomişti, muncitori şi ţărani co­ alte cadre, cu ajutorul cărora bane, sate cu o densitate a cării legilor, dezbateri pe pro­ onal pune sarcini sporite în a- August, in activitatea de răs- specifice diferitelor categorii so-
operatori cu înaltă calificare. se asigură pregătirea materialu­ populaţiei mai mare ori mai bleme ale politicii externe a cest sens tuturor organizaţiilor pindire a cunoştinţelor ştiinţifi­ tual şi va continua variante op­ cio-profesionale din fiecare lo­
Aceste comisii şi-au orientat ac­ lui documentar necesar desfă­ mică, sate cu populaţie majori­ P.C.R. şi R.S.R., seri cultural- de masă şi obşteşti. In măsura ce, s-a pus şi problema modu­ time de decizii în anumite- eta­ calitate.
pe.
tivitatea şi au conlucrat cu or­ şurării acţiunilor stabilite ; or­ tară in virstă, ori mai tînără educative. Rezultate bune au in care toţi factorii educaţionali lui cum acţionează Consiliul Acţiunile ce au avut şi au loc
ganizaţiile de masă şi obşteşti, Avînd în vedere eficienţa
ganizarea unor analize de con­ etc. — activitatea aşezămintelor obţinut şi caravanele muzeisti­ acţionează in mod unitar, prin- judeţean ol Frontului Unităţii pentru sărbătorirea a 125 de
cu toţi factorii educaţional^ ţinut şi metodice asupra mun­ culturale a fost şi este orienta­ ce cu profil educativ-patriotic. tr-o colaborare perfectă, por­ Socialiste şi comisia sa de spe­ metodelor modeme de sonda­ oni de la revoluţia din
pentru asigurarea unei activităţi cii de popularizare a ştiinţei şi tă în funcţie de astfel de fac­ Desigur, problemele pe care nind de la cunoaşterea cerinţe­ re a opiniei publice, în pianul 1848, cele prilejuite de aniver­
cu un bogat conţinut de idei şi culturii ; elaborarea de propu­ tori, pentru a deveni eficientă. le ridică satele judeţului în pri­ lor oamenilor în funcţie de pre­ cialitate pentru cunoaşterea ce­ de măsuri elaborat de Biroul sarea marelui nostru cărturar
cu o tematică diversificată. Avînd în vedere numărul mare vinţa răspîndirii ştiinţei şi cultu­ gătirea profesională, de intere­ rinţelor de ştiinţă şi cultură. executiv al Consiliului judeţean şi om politic Dimitrie Cantemir,
Intre iniţiativele dovedite efi­ neri şi măsuri pentru sporirea de intelectuali din judeţ, mulţi rii sint numeroase şi complexe, se, de virstă etc., -.folosind mai Fireşte — se sublinia in dis­ al Frontului Unităţii Socialiste împlinirea unui sfert de veac
ciente în activitatea de răspin- eficienţei educative a întregii dintre aceştia din toate profe­ ceea ce impune ca in viitor să ales formele şi mijloacele via­ cuţiile purtate de către mem­ s-a introdus ca în activitatea de la actul revoluţionar al na­
dire a cunoştinţelor ştiinţifice şi activităţi. Rezultate pozitive a siile poposesc zilnic in satele folosim mai eficient toate for­ bile ale muncii politice cultural- brii biroului executiv — sintem comisiilor judeţeană, municipale, ţionalizării principalelor mijloa­
culturale se pot evidenţia: con­ dat şi experimentarea in Valea indepărtate, la locurile de mun­ ţele ce le avem, să acţionăm educative, rezultatele sint cele adepţii părerii că o perspecti­ orăşeneşti să se permanentizeze ce de producţie şi întîmpinarea
stituirea brigăzilor ştiinţifice la Jiului şi la Hunedoara a folosi­ că ale ţăranilor, fie în C.A.P., mai intens şi permanent pentru pe care le aşteptăm. vă clară este terenul fertil pe testarea cunoştinţelor, a opţiu­ celei de-a 29-a aniversări a
nivelul unui număr însemnat de rii ca centre metodice pentru in ferme zootehnice, fie in că­ Intrucit organelor şi organi­ care se pot grefa organic ce­ nilor diferitelor categorii de oa­ măreţului August 23, au fost şi
comune ; constituirea caravane­ răspîndirea cunoştinţelor ştiinţi­ tune ori la aşezămintele cultu­ lărgirea sferei de cuprindere şi zaţiilor de partid le revine sar­ le mai moderne procese infor­ meni ai muncii, dar nu ca o sînt minunate prilejuri de afir­
răspîndirii
diversificare
de
a
lor medicale pe lingă majorita­ fice a universităţilor populare, rale şl unde au posibilitatea cunoştinţelor ştiinţifice-culturale. cina de a îndruma şi coordona maţionale. De aceea, prin Co­ simplă curiozitate, ci ca un ma­ mare a iniţiativelor şi acţiuni­
tea spitalelor din judeţ : orga­ precum şl folosirea în tot mai de-a purta un dialog viu cu In strînsă corelare cu întreg permanent activitatea tuturor mitetul judeţean de cultură şi terial de temelie pentru planu­ lor consiliilor Frontului Unităţii
mare măsură a cabinetelor de
nizarea caravanelor muzeistice ; oamenii — axat pe cele mai ansamblul obiectivelor proprii factorilor educaţionali, de a educaţie socialistă s-a organi­ rile şi programele noastre de Socialiste, ale comisiilor de răs-
organizarea cabinetelor de con­ ştiinţe sociale ca centre de do­ stringente probleme din toate actualei etape de făurire a so­ îndrepta conţinutul activităţii zat o cercetare sociologică viitor. In sprijinul lectorilor, co­ pindire a cunoştinţelor ştiinţifice
sultaţii juridice la nivelul case­ tare in sistemul de difuzare în domeniile de activitate. Numai cietăţii socialiste multilateral lor spre formarea şi dezvoltarea complexă privind dinamica fac­ misiile judeţeană, municipale şi şi culturale.
lor de cultură, al cluburilor şi mase a valorilor ştiinţifice. în ultimele luni s-au realizat conştiinţei socialiste a maselor torilor de conştientizare a ma­ Măsurile şi acţiunile viitoare
al unor cămine culturale şi ini­ Problema răspîndiril ştiinţei şi acţiuni interesante in această dezvoltate, o semnificaţie cu de oameni ai muncii din judeţ, selor într-o mare unitate indus­ orăşeneşti pentru răspîndirea stabilite de către Biroul execu­
ţiativa lansată în comuna Bu- culturii în mediul rural a consti­ privinţă în localităţi cum sint totul aparte capătă dezvoltarea munca ce se desfăşoară in a- trială, o cercetare de tip alea­ cunoştinţelor ştiinţifice vor asi­ tiv al Consiliului judeţean al
ceş : „Fiecare intelectual să tuit, în cadrul analizei şl al Visca, Nojag, Jeledinţi, Lunca, conştiinţei socialiste, lărgirea şi ceastă direcţie poate înregis­ toriu cu tehnici combinate şi cu gura, cu ajutorul specialiştilor Frontului Unităţii Socialiste pe
participe cel puţin la o activi­ măsurilor stabilite de către Muncelu Mic, Lunca Cernii, Va­ perfecţionarea activităţii de for­ tra în permanenţă noi şi noi folosirea celor mai moderne din institutele noastre de invă- linia îmbunătăţirii muncii comi­
tate politică, cultural-educativă Biroul executiv al Consi­ dul Dobrii, Căzăneşti, Cerbăl, mare a omului nou, temeinic succese, al căror final să se metode şi aparate. Se aprecia­ ţămint, cercetare şi proiectare, siilor pentru răspîndirea cunoş­
pe săptămînă". Eficiente sînt, liului judeţean al Fron­ pregătit din punct de vedere regăsească in principal în rea­ ză că această cercetare va da dezbaterea noutăţilor în ştiinţă tinţelor ştiinţifice vor asigura ca
la Deva, Hunedoara, Petroşani tului Unităţii Socialiste, u- Roşcani, Păucineşti şi altele, profesional, receptiv faţă de lizarea sarcinilor economice ce nu numai rezultatele muncii de şi tehnică, menţinerea lor la intreaga activitate să fie mai
şi cele citeva colective de lu­ na din problemele principale. unde de la nivelul judeţului marile valori ale culturii, cu o revin judeţului nostru pe acest pină acum, ci va fi un puter­ curent cu informaţia economică, strins legată de nevoile practi­
cru, permanente sau tempora­ Pornind de la specificul jude­ s-au trimis brigăzi ştiinţifice, ca­ înaltă ţinută etică şi cetăţe­ an, în realizarea cincinalului nic instrument de perspectivă social-politică şi filozofică, pre­ cii, de opţiunile reale ale oa­
re, formate din specialişti in ţului — comune cooperativiza- ravane de educaţie sanitară şi nească. Acesta este de fapt ţe­ înainte de termen. socio-dinamică, cu rezonanţe cum şi accesul la documenta­
diferite ramuri ale ştiinţei, din te şi necooperativizate, sate de lectori, cu ajutorul cărora du lul întregii munci politice şi Pentru obţinerea de noi suc­ multiple pentru activitatea rea de care au nevoie. De ase­ menilor. Este un deziderat ma­
cunoscători ai problemelor de munte şi de şes, sate apropiate fost organizate consultaţii pe cultural-educative pe care o noastră viitoare ; ea va pune o menea, comisiile judeţeană, jor al vieţii noastre contempo­
cultură de masă, pedagogi şi sau îndepărtate de centrele ur­ problemele cunoaşterii şi apli- desfăşurăm. Programul educaţi­ cese în întîmpinarea zilei de 23 diagnoză reală a stadiului ac­ municipale si orăşeneşti vor an­ rane, al viitorului.