Page 20 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 20
eVím^a
DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5 724 ® MIERCURI 6 IUNIE 1973
EJSJ5BS
Declaraţie solemna COMUNICAT COMUN Cinema jurnal ; 16,15 Cîntece de Cipri-
* an Porumbescu ; 16,30 Ştiinţa
16,35 Melodii de Petre
la zi ;
V "V /
DEVA : Vf’e aiSţrile vîntului, Mihăescu ; 16,50 Publicitate ra
dio ; 17,00 Arii din opera „An
privind vizita in Republica Socialistă România batică („Arta“): Simbria : a- drea Chenier" de Giordano ;
seriile I-II (ş;Fatriâjţ) ; Ţara săl
17,15 Fotbal „minut cu minut" ;
'(„Mureşul")
veneţian"
8 Socialiste România si nonimul („Siderurgistul“) anchetă Opiul ; melodii preferate ; 20,00 Zece Con
18.00 Orele serii ;
:
HUNEDOARA
O
di
20,45
;
ficilă
a Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Aryamehr LAN bîta : („Constructorul") ; emigrat semnări ; 20,50 Illuţă virtuoz al
Un
CA-
şi
Rudărea-
—
clarinetului
Krumos,
onest,
Republica Socialistă Româ I. Proclamă voinţa lor co unităţii naţionale sau inte In Australia („11 Iunie") ; TE- nu ; 21,00 Revista şlagărelor ;
nia şi Iranul, mună i grităţii teritorial« a altui stat LIUC : Antracit („Minerul") ; 21,25 Moment poetic ; 21,30 Bi
22,00 Radio
juterii muzicale ;
(„Minerul“);
Luînd In considerare rela de a dezvolta şi strînge constitui© o atingere adusă GHELAR : : Cermen umbra vio jurnal ; 22,30 Concert de seară ;
PETROŞANI
In
ţiile de prietenie şi de stimă relaţiile lor prieteneşti şi de păcii şi securităţii internaţio şi a Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi, ' lenţei („7 Noiembrie") ; Reîn 24.00 Buletin de ştiri ; 0,03—5,00
reciprocă statornicite Intre cooperare In domeniile poli nale. toarcerea pe pămînt („Republi Estrada nocturnă.
cele două ţări, tic, economic, ştiinţific, teh 10. Obligaţia statelor de a ca") ; LUPENI : Vara bărbaţi
Moartea
;
lor
(„Cultural")
re
Animate de dorinţa co nologic, cultural — artistic, se abţine în relaţiile lor in Sahbanu a Iranului gelui negru („Muncitoresc") ; Televiziune
mună de a răspunde aspira turistic şi uman ; ternaţionale <Ae a recurge la LONEA : A fost odată un poli
ţiilor de pace, de apropiere şi de a dezvolta, pe baze re orice fel de constrîngere de ţist („Minerul") capră PETRILA :
Cornul
(„Muncito
de
de înţelegere ale popoarelor ciproc avantajoase, colabora ordin militar, politic, econo resc") ; VULCAN : Cornul de 9,00 Curs de limba engleză.
român şi iranian şi de a dez rea economică în multiple mic sau de altă natură, de La invitaţia preşedintelui Efectuînd un schimb de claraţia Organizaţiei Naţiuni capră („Muncitoresc") ; URI- Lecţia a 56-a ;
(„7
CANI
:
volta şi mai mult relaţiile domenii şi de a mări schim la folosirea ameninţării cu Consiliului de Stat al Re vederi cu privire la princi lor Unite cu privire la acor Noiembrie") Dauria, seriile I-II Omul 9,30 De la Alfa la Omega —
;
ORĂŞTIE
:
enciclopedie pentru elevi ;
de prietenie şi de cooperare burile comerciale, favorizînd forţa sau a forţei împotriva publicii Socialiste România, palele probleme internaţiona darea independenţei tuturor nu e singur („Patria") ; Casa 10.00 Telex ;
intre cele două state, pe ba mijloacele de realizare a a- altui stat, sub orice pretext, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei le actuale, cei doi şefi de ţărilor şi popoarelor colonia de lingă calea ferată („Flacă 10.05 Publicitate ;
za trainică a principiilor şi cestui scop ; în orice circumstanţă şi sub sale, Elena Ceauşescu, Maies stat au evidenţiat că pentru le să fie în întregime puse în ra“) ; GEOAGIU-BAI : Trei paşi 10.15 Prim plan: Glieorghe Du
pe pămînt ; HAŢEG : Domnu
normelor justiţiei şi dreptu de a facilita dezvoltarea orice formă. tatea Sa Imperială Şahinşa asigurarea şi dezvoltarea unui aplicare. lui profesor, cu dragoste ma — Erou al Muncii So
cialiste ;
lui internaţional, hul Mohammad Reza Pahlavi climat stabil de pace, destin In legătură cu evoluţia si („Popular“) ; BRAD : Joe Hill 10,40 Film serial : „Oraşul ne
schimburilor şi a cooperării 11. Dreptul inerent al fie Aryamehr şi Maiestatea Sa dere, încredere, securitate şi tuaţiei din sud-estul Asiei, (..Steaua roşie“) ; GURABAR-
ro
Dorind să sporească contri în domeniile învăţâmîntului, cărui stat la apărarea indi colaborare internaţională, părţile au salutat cu satis ZA : Eu nu văd, tu nu vor gru“. Ecranizare după Kal-
lui
Mlkszath
buţia celor două ţări la cau ştiinţei, culturii şi artelor. viduală sau colectivă. Imperială Farah Pahlavi, este imperios necesară recu facţie încheierea acordului cu beşti, el nu aude („Minerul") ; manul Producţie a studiou
man.
za păcii şi securităţii inter II. Proclamă voinţa lor co 12. Reglementarea tuturor Şahbanu a Iranului, au făcut noaşterea şi aplicarea strictă privire la încetarea războiu ILIA : Binecuvîntaţi animalele rilor de televiziune din
o vizită oficială în Republica
R.
Ungară.
P.
naţionale, precum şi la dez mună de a fundamenta ra diferendelor dintre state nu de către toate statele a nor lui şi restabilirea păcii în şi copiii (..Lumina"). — „Bănuiala“ ; Episodul I
Socialistă România, între 2 şi.
voltarea cooperării Intre toa porturile dintre ele, precum mai prin mijloace paşnice. 5 iunie 1973. melor şi principiilor funda Vietnam, precum şi semna 11.45 La ordinea zilei. Azi, ju
te statele, şi cu toate celelalte state, pe I-n interpretarea şi aplica mentale universal valabile ale rea acordului privind resta MEEEBBMl deţul Mureş ;
Reafirmînd ataşamentul lor următoarele principii : rea lor, aceste principii fun In timpul şederii lor în dreptului internaţional cu bilirea păcii şi realizarea în 12.00 Revista literar-artlstlcă
T.V. ;
faţă de scopurile şi principi damentale ale dreptului in România, Maiestăţile Lor Im privire la relaţiile dintre sta- ţelegerii naţionale în Laos, 13.00 Telejurnal ;
ile Cartei Naţiunilor Unite, î. Dreptul inalienabil al ternaţional sînt legate între periale şi membrii suitei lor ' te: respectul reciproc al in şi au exprimat, totodată, spe PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 15.30 Campionatele europene de
de
finală
care proclamă voinţa popoa fiecărui popor de a-şi alege ele şi fiecare principiu trebuie au vizitat obiective indus dependenţei şi suveranităţii ranţa că aceste acorduri vor de ştiri ; 5,05 Melodii în zori box — sferturi Transmisiu
(gala
a
III-a).
relor de a trăi în pace unul sistemul său politic, economic să fie interpretat în contextul triale, social-culturale şi mo naţionale, deplina egalitate crea condiţiile necesare in de zi ; 5,20 Drag mi-e cîntecul ; ne directă de la Belgrad ;
şi
;
5,40
Jurnal
agrar
jocul
cu altul, într-un spirit de bu şi social, corespunzător voin.- ti celorlalte principii. Ele trebuie numente arhitectonice din în drepturi, neamestecul în staurării unei păci durabile 5,50 Muzică uşoară ; 6,00—8,06 17.30 Curs de limba germană.
nă vecinătate şi de deplină ţei şi intereselor proprii, în să fie respectate riguros de Bucureşti şi nordul Moldovei, treburile interne ale altor în această regiune, astfel ca Radioprogramul dimineţii : 8,08 Lecţia a 56-a ;
înţelegere şi de a dezvolta deplină libertate şi fără nici către toate statele, în relaţi bucurîndu-se pretutindeni de ţări şi avantajul reciproc, re popoarele din Indochina să-şi Matineu muzical ; 8,25 Moment 18.00 Telex ;
poetic ; 8,30 La microfon, melo
relaţii amicale Intre toate un amestec străin. ile lor reciproce, şi nici o o primire călduroasă şi prie nunţarea -la forţă şi la ame poată consacra forţele dez dia preferată ; 9,00 Buletin de 18.05 Tragerea Pronoexpres ;
naţiunile, 2. Dreptul sacru al fiecărui violare a unuia dintre aces tenească, expresie a senti ninţarea cu forţa, dreptul voltării economice şi sociale ştiri : 9,30 Viaţa cărţilor ; 9.50 18.15 Tebnic-club ;
Semnificaţii. 25 de ani de
18.30
stat la independenţă, liber mentelor de stimă şi priete Muzică uşoară ; 10,00 Buletin
Conştiente de răspunderea te principii nu ar putea fi nie pe care le nutresc reci inalienabil al fiecărui popor şi să-şi rezolve problemele de ştiri; 10,05 „Ca pe Mureş, pe Ia crearea Muzeului de is
partidului
comu
care incumbă tuturor sta tate, suveranitate naţională şi justificată niciodată şi In nici proc popoarele român şi ira de a fi stăpîn pe destinele conform voinţei şi hotăririi la noi" — muzică populară ; torie a a mişcării revoluţio
nist,
telor — mari sau mici — la pace şi obligaţia lui de a o împrejurare. nian. , sale. lor, fără nici un amestec 10.30 Vreau să ştiu ; 10,50 Mini nare şi democratice din
11.00 Bu
aturi instrumentale ;
pentru instaurarea unui cli întreţine relaţii de bună ve III. Proclamă voinţa lor Preşedintele Consiliului de din afară. letin de ştiri ; 11,05 Muzică u- România ;
mat de pace şi securitate în cinătate şi bună înţelegere comună i In cursul acestei vizite, în- Stat şi Şahinşahul Aryamehr Abordînd problema Orien şoară : 11,15 Litera şi spiritul 18,55 Salutări din Suedia — pro
de
studiourilor
lume şi pentru dezvoltarea cu celelalte state. de a dezvolta relaţii de tr-o atmosferă de cordialita au subliniat că tuturor sta tului Mijlociu, cele două legii • 11,30 Fragmente din sui ducţie a documentare din
filme
„Iberia"
Albeniz
(Orches
de
ta
relaţiilor de prietenie şi de 3. Dreptul suveran al fie prietenie şi cooperare cu te şi înţelegere ce caracteri telor, indiferent de mărime, părţi şi-au exprimat îngrijo tra Concertelor „Lamoureux“, Stockholm :
cooperare între toate. ţările, cărui stat de a dispune de toate statele, pe baza princi zează raporturile de priete sistem politic, economic sau rarea faţă de gravitatea si dirijor Eduardo Toidra) ; 12,00 19,20 1001 de seri ;
indiferent de sistemul lor resursele sale naturale con piilor mai sus enunţate; nie dintre cele două ţări, au social, le revine responsabili tuaţiei din această regiune şi Discul zilei ; 12.15 Recital de 19.30 Telejurnal ;
politic, economic şi social sau form intereselor naţionale, la avut loc convorbiri oficiale tatea pentru instaurarea unui au apreciat că pentru resta operă Nicolae Florei ; 12,30 In- 20.00 Cîntecul săptăminil ;
tîlnire
cu
populară
şi
melodia
de nivelul lor de dezvoltare, adăpost de orice constrînge- de a acţiona în scopul a- între preşedintele Consiliului climat de securitate şi coope bilirea păcii în această parte interpretul preferat ; 13.00 Ra 20.05 Teleobiectiv ;
Reafirmînd că toate state re sau presiune străină. doptării de măsuri efective de Stat şi Şahinşahul Arya rare în lume şi pentru dez a lumii trebuie să fie aplica diojurnal : 13.15 Avanpremieră 20.25 Telecinemateca. Ciclul
13.30 Concert de
le, fără nici o deosebire, au 4. Deplina egalitate în în domeniul dezarmării şi mehr, în cadrul cărora cei voltarea relaţiilor prieteneşti tă rezoluţia din 22 noiembrie cotidiană ; 14.00 Compozitorul săp- „Filme mari — genuri ci
prînz ;
doi şefi de stat s-au informat
dreptul şi obligaţia de a par drepturi a tuturor statelor, pentru promovarea destinde reciproc despre preocupările între toate ţările. 1967 a Consiliului, de Secu tămînii ; 14,35 Selecţiuni din o- nematografice diferite"
„Panică pe stradă" — pro
ticipa Ia soluţionarea proble indiferent de mărime, poten rii, păcii, înţelegerii şi coo actuale ale României şi Ira Cele două părţi au reafir ritate. pereta „Culegătorii de stele" de ducţie a studiourilor ame
melor internaţionale care le ţial, nivel de dezvoltare, de perării în Europa, în Asia şi nului, au procedat la un larg mat hotărîrea lor de a ac Cei doi şefi de stat au a- Florin Comişel ; 15,00 Buletin ricane. Premieră pe ţară ;
privesc, sistemul lor politic, economic în întreaga lume ; schimb de vederi privind dez ţiona în continuare în vede vut un schimb de vederi în de ştiri ; 15,05 Fişier editorial ; 22.05 Patru ani de la instaura
rea Guvernului Rcvoluţlo
Exprimînd convingerea lor şi social şi respectarea drep de a colabora între ele şi voltarea relaţiilor bilaterale, rea adoptării unor măsuri legătură cu situaţia actuală 15,15 Melodii populare dintre nar Provizoriu al Repu
profundă că pacea şi secu turilor inerente deplinei su cu celelalte state în vederea precum şi unele probleme in practice şi efective pentru în din Europa şi convocarea cele mai cunoscute ; 15,30 Mu 22.25 blicii Vietnamului de Sud;
Actualitatea
dc
„24
ore".
ritatea internaţională trebuie veranităţi. întăririi rolului Organizaţiei ternaţionale de interes co cetarea cursei înarmărilor, conferinţei general-europene zică de estradă ; 16,00 Radio- sportivă.
pentru
securitate
şi
coopera
să se bazeze pe respectarea 5. Dreptul inalienabil al Naţiunilor Unite în apărarea mun. înfăptuirea dezarmării gene re. Apreciind pozitiv rezul
dreptului sacru al fiecărei fiecărui stat de a partici independenţei şi suveranităţii La convorbirile oficiale au rale şi, în primul rînd, a ce tatele obţinute pînă în pre
ţări la existenţă, libertate, pa la examinarea şi rezolva tuturor statelor şi a dreptului participat: lei nucleare, care ar avea o zent în cadrul consultărilor
suveranitate şi independenţă, rea problemelor internaţio inalienabil al fiecărui popor Din partea română: Ion deosebită însemnătate pentru multilaterale de la Helsinki,
la pace şi securitate, ca şi nale de interes comun. de a-şi hotărî liber soarta, în Păţan, vicepreşedinte al Con realizarea şi consolidarea se ei şi-au exprimat speranţa că
dreptul fiecărui popor de a 6. Asigurarea avantajului consolidarea păcii şi securită siliului de Miniştri, ministrul curităţii mondiale. prin eforturi colective se va Combinsful de prelucrare a
dispune în mod liber de soar reciproc în cooperarea mutua ţii internaţionale şi în stimu comerţului exterior, George Preşedintele Consiliului de ajunge la convocarea i m e-
ta sa, fără nici un amestec lă dintre state. larea cooperării dintre state, Macovescu, ministrul aface Stat şi Şahinşahul Aryamehr d i a t ă a conferinţei general-
şi fără nici un fel de con- 7. Dreptul şi îndatorirea in conformitate cu principiile rilor externe. Vasile Pungan, au relevat că Republica So europene care să aşeze rela lemnului Sebeş, judeţul Alba
strîngere sau presiune exer statelor de a coopera între şi normele dreptului interna consilier al preşedintelui cialistă România şi Irânul ţiile dintre statele continen
citate de puteri străine, ţional ; Consiliului de Stat, Nicolae consideră că reducerea şi li tului pe principii noi, astfel
indiferent
Hotărî te să acţioneze în ele, social-politice, de în sistemele de a participa activ la exa Ecobescu, adjunct al minis chidarea decalajelor care se incit să se asigure fiecărui A N G A J E A Z A
diverse
lor
sensul eforturilor generale minarea şi rezolvarea proble trului afacerilor externe, Ale pară ţările în curs de dez popor, fiecărui stat, posibili-
caracter
interna
domenii
pentru promovarea condiţi ţional. în cu scopul menţinerii melor internaţionale în inte xandru Boabă, ambasadorul voltare de cele economic a- . tatea de a-şi concentra efor - muncitori necalificaţi, care vor lucra in regie
ilor de pace şi securitate în păcii şi securităţii în lume resul păcii şi securităţii in României în Iran, Lucian Pe- vansate constituie o proble turile spre dezvoltarea eco- sau acord.
Europa, în Asia şi în întreaga şi al promovării progresului ternaţionale şi al cooperării trescu, director în Ministerul mă de importanţă majoră a nomică-socială de sine stă
lume şi pentru dezvoltarea economic şi social al tuturor între toate statele lumii. Afacerilor Externe. cărei rezolvare corespunză tătoare, în concordanţă cu Se asigură cazare.
relaţiilor amicale între na naţiunilor şi dreptul necon IV. In vederea examinării Din partea iraniană: Abbas toare este de interes funda năzuinţele sale. Ei au fost (147)
ţiuni, problemelor ţinînd de aduce mental pentru întărirea pă
diţionat al tuturor statelor de Khalatbari, ministrul afaceri de acord că realizarea secu
Conştiente de necesitatea a participa la cooperarea in rea la îndeplinire a dispozi lor externe, Houshang An- cii şi securităţii internaţio rităţii şi consolidarea păcii în
sporirii eforturilor, la nivel ternaţională şi de a avea ac ţiilor prezentei Declaraţii, sari, ministrul economiei, Sa- nale, pentru asigurarea pro Europa vor exercita o influ
naţional şi internaţional, în ces nestingherit la cuceririle Republica Socialistă România degh Sadriegh, ambasadorul gresului întregii omeniri. Ei enţă pozitivă asupra păcii şi
vederea asigurării unui pro ştiinţei şi tehnicii moderne şi Iranul vor dezvolta con Maiestăţii Sale Imperiale Şa- au exprimat convingerea că, securităţii în lume, vor con
gres economic mai rapid al pe plan mondial. sultările dintre ele Ia toate hinşahui Aryamehr la Bucu pentru lichidarea fenomenu tribui la promovarea colabo
ţărilor în curs de dezvoltare 8. Neamestecul în treburile nivelurile, folosind intîlnirile reşti, Akbar Darai. ambasa lui subdezvoltării economice, rării internaţionale. Trusful Energoconstrucţia,
şi a reducerii şi eliminării interne sau externe ale altui periodice ale miniştrilor afa dor, director general în Mi sînt necesare eforturi susţi Preşedintele Consiliului de
marilor decalaje ce le sepa stat, sub nici o formă şi nici cerilor externe sau ale repre nisterul Afacerilor Externe, nute din partea fiecărei ţări Stat şi Şahinşahul Aryamehr
ră de ţările dezvoltate, zentanţilor lor, precum şi căi .Aii Reza Arouzi, director ge spre a pune în valoare — au subliniat importanţa pe Şantierul de construcţii
un motiv.
Afirmînd dreptul tuturor le diplomatice obişnuite. neral în Ministerul Econo conform voinţei şi intereselor care Republica Socialistă Ro
9. Inviolabilitatea frontie miei. Amir Arsalan Mofakham sale vitale — bogăţiile natu mânia şi Iranul o acordă
statelor de a participa la co relor şi integritatea teritoria întocmită la Bucureşti, la Sânii, ministru-consilier, di rale şi resursele umane de creşterii rolului Organizaţiei Deva-Mintia
operarea internaţională şi de lă a statelor şi, drept conse 4 iunie 1973, in două exem rectorul Direcţiei a Il-a po care dispune, asigurarea spri Naţiunilor Unite în. apărarea
plare, fiecare în limbile ro
a avea acces nestingherit la cinţă, recunoaşterea faptului mână şi persană, cele două litice din Ministerul Aface jinului material al ţărilor independenţei şi suveranităţii cu sediul în Mintia,
cuceririle ştiinţei şi tehnicii că orice tentativă din partea texte avînd aceeaşi valabili rilor Externe. Anoushirvan dezvoltate, precum şi reali tuturor statelor şi a dreptu
moderne, unui stat îndreptată împotriva tate. Sadigh. prim-secretar, secretar zarea unei largi cooperări in lui inalienabil al fiecărui po Angajează de urgenţă
particular al ministrului afa ternaţionale, prin înlăturarea por de a-şi hotărî liber soar
Pentru Pentru cerilor externe, Behnam Ba- oricăror bariere şi altor ob ta, în consolidarea păcii şi se 9 conducători auto categoriile C şi D
secretar
zarghani,
particular
stacole discriminatorii din re
în
Republica Socialistă România Imperiul Iranului ai ministrului economiei. laţiile economice interstatale, curităţii internaţionale şi dintre © 2 mecanici auto
stimularea
cooperării
' Constatînd cu satisfacţie că care afectează în special e- state, în conformitate cu © 1 strungar
MOHAMMAD REZA PAHLAVI relaţiile de prietenie şi cola conomia ţărilor în curs de principiile şi normele dreptu
NICOLAE CEAUŞESCU dezvoltare. Cei doi şefi de Condiţiile de angajare şi salarizare conform Le-
ARYAMEHR borare dintre cele două ţări lui internaţional. gii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
se dezvoltă în permanenţă în stat au subliniat necesitatea Cei doi şefi de stat şi-au
Preşedintele Consiliului de Stat Maiestatea Sa Imperială interesul ambelor popoare, al respectării neabătute a drep manifestat hotărîrea de a Pentru nelocalnici se acordă o indemnizaţie de
Şahinşahul Iranului cauzei păcii şi colaborării in tului suveran al fiecărui stat continua şi coordona efortu şantier în sumă de 6 sau 8 lei pe zi.
ternaţionale şi animaţi de de a dispune în mod liber de rile lor cu cele ale altor sta
dorinţa de a da expresie as bogăţiile naturale şi de toa te pentru atingerea acestui Relaţii suplimentare la telefon 13220-13221.
GEORGE MACOVESCU ABBAS AU KHALATBARI piraţiilor de pace şi înţelege te celelalte resurse, de a a- scop, în conformitate cu re
Ministrul Afacerilor Externe Ministrul Afacerilor Externe re ale popoarelor român şi vea acces nestingherit la cu zoluţia propusă de România
iranian şi de a lărgi şi adinei, ceririle ştiinţei şi tehnologiei şi adoptată la cea de-a
in continuare, raporturile ca moderne la nivel mondial, de XXVII-a sesiune a Adunării
re există între cele două sta a participa, în condiţii de e- Generale a Organizaţiei Na
te, preşedintele Consiliului de galitate, la examinarea şi re ţiunilor Unite.
Stat al Republicii Socialiste glementarea şi problemelor inter e- Cele două părţi au apreciat
conomice
monetare
Ceauşescu,
încheierea vizitei in ţara noastră România, Nicolae Mohammad naţionale. că convorbirile care au avut
Maiestatea
Sa
şi
timpul
în
acestei
vizite
loc
Aryamehr,
Şa
Cele două părţi au subli
Reza
Pahlavi
hinşahul Iranului, au semnat niat, de asemenea, necesita au contribuit în mod deose (155)
bit la strîngerea şi consolida
a Şahinşahului Iranului, Declaraţia solemnă a Repu tea creşterii rolului Organi rea relaţiilor de prietenie,
zaţiei Naţiunilor Unite în a-
blicii Socialiste România şi a
Iranului. plicarea programelor comple precum şi la dezvoltarea co
bilaterale
operării
economice
In timpul vizitei, a fost xe prevăzute în cadrul stra reciproc avantajoase dintre
Mohammaé Reza Pa h la vi A ry a mehr semnat Acordul intre guver tegiei doilea deceniu a pentru cele două ţări. Exploatarea minieră ]ebea
celui
internaţionale'
de-al
nul Republicii Socialiste Ro
Sa
Maiestatea
mânia şi guvernul imperial dezvoltare, în lărgirea şi di Şahinşahul Aryamehr Imperială (oraşul Brad) judeţul Hunedoara
ex
a
al Iranului pentru cooperare versificarea programelor de primat vii mulţumiri preşe
(Urmare din pag. 1) Şahinşahul Aryamehr mul gerea că rezultatele ei vor fi economică, tehnică şi ştiinţi cooperare tehnică şi a altor dintelui Consiliului de Stat ANGAJEAZA IMEDIAT
programe
de
tehni
asistenţă
ţumeşte călduros preşedintelui dintre cele mai fructuoase. fică pe termen lung, impor că, în intensificarea sprijinu al Republicii Socialiste Ro
Nicolae Ceauşescu pentru os Conducătorul României urea tant instrument pentru dez lui acordat tuturor ţărilor în mânia, Nicolae Ceauşescu, so următoarele categorii de muncitori pentru subteran :
Sînt prezenţi Abbas Aii pitalitatea manifestată In tot ză Şahinşahului Iranului suc voltarea şi adîncirea viitoare ţiei sale, Elena Ceauşescu. şi
Khalatbari, ministrul de ex timpul vizitei, pe care o con ces în înfăptuirea obiective a cooperării româno-iraniene. curs de dezvoltare, indiferent poporului român pentru pri © mineri
de orînduirea lor socială sau
terne al Iranului, Manzar sideră cu adevărat istorică lor propuse, multă fericire. Preşedintele Consiliului de de zona geografică din care mirea foarte cordială caro i-a © ajutori mineri
Khalatbari, doamna de onoa şi-i urează şefului statului ro Un grup de pionieri oferă Stat şi Şahinşahul Aryamehr fac parte, precum şi în pro fost rezervată lui şi împără ® vagonetari
re a împărătesei Farah, Sa- mân deplin succes In realiza buchete de flori preşedintelui au relevat cu satisfacţie creş movarea unei largi cooperări tesei, precum şi membrilor
degh Sadrieh, ambasadorul a- rea proiectelor sale, multă Nicolae Ceauşescu, tovarăşei terea, pe baza acordurilor în internaţionale industriale, suitei lor. Pentru muncitorii care vin cu familia se asigură
cestei ţări la Bucureşti, cele sănătate. Elena Ceauşescu. Şahinşahu cheiate. a colaborării cultura prin facilitarea transferului Maiestatea Sa Imperială apartament în decurs de un trimestru de la angajare,
lalte persoane oficiale din sui lui Aryamehr şi împărătesei le şi a celei tehnico-ştiintifi- Şahinşahul Iranului a invitat iar pentru nefamilişti cazarea în căminul exploatării.
ta Maiestăţilor Lor Imperiale. La rîndul său, preşedintele Farah. ce dintre cele două ţări, rod de tehnologie către aceste pe preşedintele Consiliului de
ţări, în vederea ajungerii din
Şahinşahul Mohammad Ra Consiliului de Stat, adresln- Din uşa avionului, suvera nicia schimburilor de vizite urmă a ţărilor avansate. Stat al Republicii Socialiste Salarizarea în acord.
za Pahlavi Aryamehr şi îm du-se suveranului iranian, nii Iranului răspund îndelung la diverse niveluri, în dome Cele două părţi au con România Nicolae Ceauşescu, Solicitanţii să se prezinte la biroul personal al
niile economic, social, cultu
subliniază că împărtăşeşte saluturilor celor prezenţi. şi pe soţia sa, Elena
părăteasa Farah îşi iau apoi ral şi ştiinţific şi au conve damnat cu hotărîre colonia exploatării, unde se primesc şl relaţii suplimentare.
Intru totul aprecierea că vizi La ora 10,15 avionul impe Ceauşescu, să facă o vizită o- . (154)
rămas bun cu deosebită cor rial a decolat de pe aeropor nit să intensifice aceste lismul şi discriminarea ra ficială în Iran. Invitaţia a
dialitate de la preşedintele ta Maiestăţii Sale Imperiale tul Otopeni. schimburi în scopul găsirii u- sială. sub toate formele lor, fost acceptată cu plăcere, da
în România are un caracter nor noi posibilităţi de coope
Nicolae Ceauşescu şi de la to şi au exprimat dorinţa ca ta vizitei urţnînd să fie fixată
varăşa Elena Ceauşescu. istoric şi îşi exprimă convin (Agerpres) rare reciproc avantajoasă. principiile enunţate în De ulterior. llie Wâsfgse—neînvins în nici un set
'îfZBd'fisj'i ¿km
Cempion intnrnaţicnal la Holland Karras
tßkegmm^ • imte ♦ informaţii MOSCOVA. — Ambasado Cuba, şi-a încheiat turneul de
rul României în U.R.S.S., vizite intr-o serie de ţări ale PARIS 5 (Agerpres). — Cam gioasa sa carieră sportivă şl
Gheorghe Badrus, a remis în continentului latino-american. pionatele internaţionale de tenis mult rîvnitul titlu (neoficial) de
încheiat
Franţei
ieri
ale
dar, Bibliotecii regionale din El a avut convorbiri cu pre dupâ-amiază eu s-an disputarea fina campion este mondial pe de zgură, cum
mai
denumit
specialişti
Lucrările celei de-a XXVII-a Reuniunea multilaterală terare, politice, ştiinţifice şi Campora, Argentinei, Hector lei probei dc simplu bărbaţi, Năs- învingătorul turneului de la Rol-
şedinţii
Novgorod, un lot de cărţi li
in
Iile
care
român
jucătorul
Republicii
land Garros.
Chile,
Acest
tehnice româneşti. Salvador Allende, şi Perului, tase a obţinut un strălucit suc zultatele nou succes confirmă re
ces, invingîndu-1 cu 6-3, 6-3, 6-0
hune
Ilie
obţinute
de
sesiuni a C. E. R. de la Helsinki Juan Velasco Alvarado. lav Nikola Pilici. tenisman iugos Năstase în în turneele de sezon Barcelo
pe
cunoscutul
(vic
actualul
tur
La
acest
la
torii
BONN. — Tribunalul din
a
prestigiu,
care
mare
na, Monte Carlo, Madrid şi Flo
Cadran Hamburg, R. F. Germania, a neu de întreaga elită a sportului renţa) şi-l consacră drept linul
reunit
condamnat, marţi, pe Ludwig alb, in frunte cu americanii Stan dintre cei mai mari tenismeui ai
nilor Unite să fia invitat ca
lumii.
australia
Arthur
şi
Smîth,
Ashc
PRAG A 5 (Agerpres). — La pă reprezentanţi ai R.PdD. HELSINKI 5 (Agerpres). — Hahn — fost şef al Gesta nul .John Newcombe, campionul Finala de ieri a atras în trl-
Coreene. Corespondenţă de la Dumitru oaspete de onoare la deschi PEKIN. — Agenţia China
Praga s-au deschis lucrările ţTînu : Reuniunea multilatera dere. De asemenea, s-a con Nouă informează că delega poului la Varşovia, în anii ce român a demonstrat un joc de bune'e terenului central al are
Delegaţia română este con lui de-al doilea război mon un excelent nivel tehnic, com nei Rolland Garros peste 1(1 600
sesiunii a XXVII-a a Consi lă de la Helsinki şi-a conti venit. ca organizaţiile inter ţia de partid şi guvernamen binai cu o sclipitoare fantezie. de spectatori. Aceştia au aplau
dusă de tovarăşul Ion Gheor- dial — la 12 ani închisoare De remarcat că în cele şapte Ilie
liului de Ajutor Economic Re ghe Maurer, preşedintele Con nuat activitatea în grupuri naţionale competente să poa tală a Republicii Democrate pentru complicitate la săvirşi- partide susţinute, în care i-a în dat din nou măiestria lui
Năstase, care a dominat net par
rînd
Pinio
pe
nciăsindu-i
nici
ciproc. siliului de Miniştri. d* lucru, în vederea defini tă fi consultate de către or Vietnam, care întreprinde o rea unor asasinate. Fostul vins pe cehoslovacul chilianul Hrcbec, tida, cîştig redutahiiului o său speranţă
vizită oficială de prietenie in
Bravo,
Jiri
de
ad
La lucrări participă dele In programul lucrărilor se tivării documentelor pentru ganele de lucru ale conferiri R. P. Chineză, a avut, la Pe SS-ist a ordonat sau a tole vest-germanul Jurgen Fassben- versar, După o oră şi jumătate
Jauffrcl.
de joc, Limp in care cei doi fi-
gaţii din R.P. Bulgaria, R.S. siunii a XXVII-a a C.A.E.R., conferinţă. In cadrul dezba ţei, în faza a doua a aces kin, o întilnire cu Dun Bi-u, rat — potrivit actului de a- der. francezul Fraocois america nalişti au practicat un tenis de
Taylnr.
Unger
englezul
şi
Nikola
cu
Cehoslovacă. Cuba. R.S.F. Iu care va dura pînă Ia 8 iunie, terilor cu privire la organi teia. asupra diferitelor pro Ciu De, Ciu En-lai şi alţi con cuzare — asasinarea unui nu nul Tom Gorman nu pe pierdut calitate, oficialii multe faze spectacu
măr nedeierminat de persoa
a
Pilici.
Ilie
Năstaso
consfinţit
au
vic
loase,
goslavia, R.P. Mongolă, sînt înscrise, în primul rînd, zarea lucrărilor conferinţei, bleme de pe ordinea de zi. ducători de partid şi de stat ne, la închisoarea de la Pa- nici măcar un set, fapt iar in- toria în trei seturi: 6-3, 6-3, G-(l
chinezi. Cu acest prilej, a a-
tilnit în marile concursuri.
R.D.G,. R.P. Polonă, Repu probleme ale planificării, ale grupul de lucru respectiv a In şedinţa de marţi, au fost vut loc o convorbire cordială, viak. El este, totodată, răs Ciştigător anul trecut al „Ma a campionului român. Ilie Năs
zilele
următoare,
In
de
va
blica Socialistă România, industriei constructoare de hotărit. Ia propunerea dele adoptate în formă definitivă prietenească. punzător de deportarea a relui Premiu FILT“ şi al turneu tase Foro evolua pe terenurile cam
la
lui
Hills,
finalist
Forest
de
5 000 de deţinuţi polonezi la
cadrul
în
la
Italico
Wimbledon
învingător
R.P. Ungară, U.R.S.S. In ca maşini şi industriei uşoare, gaţiei române, ca secretarul regulile de procedură pentru HAVANA. — Osvaldo Dor- Auschwitz şi în alte lagăre de numeroase alte şi concursuri inter în pionatelor internaţionale ale Ita
la
de
litate de observatori partici ale apărării mediului ambiant. general al Organizaţiei Naţiu desfăşurarea conferinţei. ticos, preşedintele Republicii concentrare. naţionale, Ilie Năstase a cucerit liei, o la altă care competiţie prezenţi anver
aşii
sînt
gură,
ieri pentru prima oară in prodi tenisului mondial.
Redacţia ţl administraţia sta rolul i Deva, «tr, D». Petra Gjom, nr. 35. Telefoane i T2138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe -scrisori), 12317 (cultură sport) _ Tiparul I.
P. Deva.