Page 21 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 21
Proîefarl dîn toate firile, unlfl-vă!
Tovarăşul NICOltf CiAliŞtSCU
a primit delegaţia Partidului
Comunist din Uruguay
. Miercuri la amiază, tova uruguayan, al unităţii mişcă
răşul Nicolae Ceauşescu, se rii comuniste şi muncitoreşti
cretar general al Partidului internaţionale, a tuturor for
Comunist Român, a primit ţelor antiimperialista.
delegaţia Partidului Comu In cursul convorbirii au
nist din Uruguay, formată fost evidenţiate schimbările
din tovarăşii Jose Luis Mas- pozitive din ultimul timp din
sera, membru al Comitetului viaţa internaţională, cursul
Executiv al C.C. al P.C. din spre destindere, de rezolvare
Uruguay, Juan Jose Orma- pe calea tratativelor a pro
ANUL XXV Nr. 5 725 JOI 7 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI echea, membru al C.C. al blemelor internaţionale. In
P.C.U., secretar al organiza legătură cu aceasta, s-a sub
ţiei P.C.U. din Montevideo, şi liniat ascensiunea în întreaga
Martha Valentini de Masse- lume a luptei maselor popu
ra, activistă a Comitetului lare pentru emancipare na
In marea întrecere iii cinstea :^3- Central al partidului. ţională şi socială, pentru
: La primire au participat to pace, libertate, independen
varăşii Miron Constantinescu, ţă naţională şi progres social,
membru supleant al Comite împotriva imperialismului, co
tului Executiv, secretar al lonialismului şi neocolonialis-
C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, mului. In acest cadru, s-a dat
secretar al C.C. al P.C.R., şi o înaltă apreciere avîntului
Constantin Vasiliu, adjunct de luptei antiimperialiste a po
şef de secţie la C.C. al P.C.R.
£ fxE Conducătorul delegaţiei P.C. poarelor latino-americana pen
as
ţe
bogăţiilor
na
preluarea
tru
din Uruguay a transmis un
î La fiecare beneficiar Succese de prestigiu ale oamenilor salut tovarăşului Nicolae ţionale în mîinlle proprii,
pentru o dezvoltare indepen
îî -.11.. IHJUJJ-. i j« I IIIII . wammmam mmm» i1 l mu I II iuitb II III II im mo» br Ceauşescu din partea tovară dentă pe calea progresului.
I § prim-secretar al Arismendi. Salutînd paşii pozitivi reali
Rodney
şului
Partidului
zaţi în Europa pe calea des
Comunist din Uruguay. Mul
i La fiecare constructor muncii hunedoreni in întrecere ţumind. secretarul general al tinderii şi colaborării, s-a e-
înfăp
însemnătatea
videnţiat
P.C.R. a adresat un salut to tuirii securităţii europene pen
varăşului Rodney Arismendi tru popoarele acestui conti
productivităţii muncii de peste şi, în numele conducerii parti
\ INVESTIŢIILE—în timp optim, tigul corespunzător mediu a dului nostru, a transmis con nent, pentru destinele păcii
3 000 Ici pe muncitor, iar cîş-
în întreaga lume.
In cursul convorbirilor, s-a
fost de 2 800 lei pe muncitor. ducerii P.C. din Uruguay, În exprimat hotărîrea de a se
salutări
partid
tovă
tregului
ia parametrii proiectaţi âr După cum ne-a relatat tova răşeşti. împreună cu cele acţiona pentru relaţiilor din
dezvoltarea
în
răşul loan Virlan, secretarul
mai bune urări de succes.
continuare
a
comitetului de partid al şan
11______ I tierului, acest colectiv este de schimb reciproc de informa tre Republica Socialis
a
Convorbirea
prilejuit
un
tă România şi Republica O-
cis ca în cinstea zilei de 23
lllilir- August să termine toate lu ţii şi de vederi referitor la rientală a Uruguayului, în in
crările inainte de termen. Muncitoarea Elena Spaflu activitatea celor două parti teresul celor două popoare, al
de la F.I.L. Haţeg este frun de, la dezvoltarea raporturi
Pe şantierul Fabricii de ciment şi var Deva Prin valorificarea taşă în exemplar Ea îşi reali lor bilaterale de colaborare cauzei păcii, colaborării şi
muncă.
securităţii internaţionale.
de
zează
sarcinile
plan. şi solidaritate, la unele pro A fost exprimată hotărirea
resurselor bleme ale vieţii politice con celor două partide de a mili
co
ale
mişcării
temporane,
Comuniştii, toţi salariaţii poartă 1 milion mc locale muniste şi muncitoreşti inter ta şi în viitor pentru întări
unităţii
rea
mişcării
comu
de oxigen naţionale. reafirmat dorinţa co niste şi muncitoreşti, a tutu
S-a
—
Interesul
BANPOTOC.
răspunderea pentru îndeplinirea integrală HUNEDOARA. — Colectivul manifestat de către organiza Un sfert de veac mună de a dezvolta în con ror forţelor muncitoreşti, de
mocratice,
progresiste,
în
a
relaţiile
prietenie
Fabricii de oxigen din cadrul ţia de partid şi consiliul de tinuare întrajutorare de tovărăşească tregului front antiimperialist.
şi
conducere al cooperativei a-
Primirea s-a desfăşurat în
şi la timp a hotărîrii recentei plenare a C. S. Hunedoara obţine, zil gricole de producţie din Ban- de la actul dintre P.C.R. şi P.C.U.. în fo tr-o atmosferă de caldă prie
nic, depăşiri substanţiale ale
potoc, pentru punerea in va
tenie tovărăşească.
losul popoarelor român şi
indicatorilor de plan. Circa un
milion metri cubi de oxigen loare a resurselor locale de
materii prime, se concretizea
Comitetului judeţean de partid privind produşi in plus pentru oţelării, ză in amenajarea a două cup revoluţionar al
laminoare şi ceilalţi benefi
toare de ars varul. Prin valo
ciari, creşterea productivităţii rificarea calcarului, unitatea
impulsionarea lucrărilor de investiţii muncii cu 1,2 la sută şi creş realizează importante venituri. Mutaţii în activitatea cuifural-
terea purităţii oxigenului —
sint doar citeva din rezultate Mărturie stau cele 45 855 lei
le deosebite obţinute de cei realizate din valorificarea a
In ziua de 21 mai a.c. a avut loc plenara gram de acţiune care trebuie transpus în care dau viaţă... oxigenului I peste 44 tone var produs de ©ducativâ de masă
Comitetului judeţean de partid care a ana viaţă cu maximă responsabilitate de fiecare la începutul anului şi pînă in
lizat preocuparea organelor, organizaţiilor factor răspunzător de soarta investiţiilor. prezent. In zilele de 29 şi 30 principalelor
de partid, consiliilor şi comitetelor oameni In cadrul plenarei s-a acordat o atenţie Mefode înaintafe moi aici s-au încărcat şi dat
lor muncii pentru îmbunătăţirea activităţii deosebită şi stadiului’ lucrărilor de pe cel focul din nou la cele două
de construcţii-montaj, în lumina programu mai tlnăr, dar cel mai mare şantier al jude de lucru cuptoare. La fiecare şarjă se mijloace Casa de cultură-o instituţie
lui aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. ţului — cel al Fabricii de ciment şi var de
in octombrie 1971 şi a măsurilor luate de la Deva (Chişcădaga) — date fiind ponderea PETROŞANI.— Aplicind me produc 7 000 kg de var.
Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — însemnată a investiţiilor de aici în planul toda de inaintore cu ajutorul
2 martie a.c., măsuri ce se impun pentru judeţului, amploarea şi complexitatea lucră scutului mecanic circular, co de producţie cu sediul in mijlocul tuturor
accelerarea ritmului de execuţie şi devan rilor ce se execută. Au fost stabilite măsuri lectivul şantierului 71 I.C.C.F. Calcar pentru
sarea termenelor de punere în funcţiune. concrete pentru Impulsionarea ritmului de Petroşani obţine rezultate fru stderurgişfi
Plenara Comitetului judeţean-de partid-a execuţie a lucrărilor. moase in muncă. Numai la lu La Întreprinderea
apreciat că, deşi s-aru obţinut succese în O analiză după două săptămini a modu crările de mărire a gabaritu
semnate, activitatea de investiţii desfăşurată lui cum se materializează, pe şantierul fa- lui tunelelor de pe linia Si- BĂIŢA-CRĂCIUNEŞTI. — Co colectivităţilor de muncă
nu s-a ridicat la nivelul posibilităţilor. In !LIE COJOCARI) meria-Petroşani, productivitatea lectivul de muncă din cadrul „Victoria“ Călan
urma analizei amănunţite a situaţiei fiecă muncii a crescut de 5 ori, carierei Crâciuneşti a reuşit
rui obiectiv, a fost adoptat un riguros pro (Continuare in pag. a 2-a) s-au realizat economii la ma ca de la începutul anului să Casa de cultură a oraşu
terialul lemnos de peste 10 000 exploateze peste prevederi in final, in găsirea celor
mc. 50 000 tone calcar. Aplicind Producţia lui Haţeg reprezintă, în te mai eficiente şi atractive
dintre
ritoriu.
princi
unul
acţiuni, care stimulează in
pe scară largă metode de ex
Proces" intentat prefabricatelor Printre succesele obţinute se ploatare de mare productivi palii factori organizatorici teresul cetăţenilor. Printr-o
JJ numără şi terminarea a două
tunele din cele 7 j astfel tu tate, ridicînd gradul de me anului 1948 şi de propagare in mase a colaborare sistematică, con
ora
cu
stantă
canizare
a
de
operaţiunilor
nelul „Virful Tătar" a fost ter extracţie, minerii de aici sint cunoştinţelor politico-eduea- şului, prin intelectualii opţiu
studierea
tive, ateist-ştiinţifice şi cul
Panourile mari, de calitate, să asigure minat cu 90 de zile mai de hotărîţi ca in cinstea zilei de se realizează turale. O agendă bogată, nilor şi preferinţelor, de
vreme,
„Mindul
iar
tunelul
Lung" — cu 10 zile mai de 23 August să realizeze exem diversificată şi bine susţi formă şi conţinut, ale pu
vreme. La aceste tunele, lu plar sarcinile de plan şi an astăzi nută de manifestări politi- blicului, casa de cultură a
realizarea la termen a locuinţelor crările de mărire a gabaritu In întrecerea ce se desfă co-ideoiogice ocupă în prin sesizat că sint eficiente ac
gajamentele.
tivităţile educative care vi
într-o
cipal,
lună,
spaţiul
lui — în vederea electrificării
liniei — au fost conduse de şoară s-au evidenţiat echipele numai 17 zile! preocupărilor activiştilor şi zează direct aspectele de
Şantierul ni. 4 al I.G.S. întreprinderii, avea să se des deseori zădărnicită munca din comunistul Bruno Kufner. Cei conduse de minerii Nicolae colaboratorilor casei de cul muncă şi economice din ca
Hunedoara. Aici — ca într-o făşoare normal, să rezolve o cauza calităţii panourilor peste 50 de mineri tunelişti, Stoia, loan Circo, Viorel Du- tură. Programul manifestă drul uneia sau altei între
imensă sală a unui tribunal— situaţie deosebită. Dată fiind mari pe care le execută sec ce formează echipa sa, exe- baru, precum şi mecanicii La- rilor de acest gen pe luna prinderi ori instituţii, acti
s-au intilnit in instanţă cele şi prezenţa celor mal autori ţia de producţie industrială, cutind lucrările m acord glo zăr Biriş, Marin Moise, Dumi (în pagina a ll-a) mai. de pildă, poate primi vităţi cu referinţe directe lâ
două părţi : montorii şantie zaţi martori, al căror cuvint respectiv poligonul de prefa bal, au realizat o depăşire a tru Bordean, Cornel Finşer. calificativul dat de tovară problemele din interior, la
rului 4, intr-o adevărată pos a cîntărit mult în pronunţa bricate al întreprinderii. Au şul Aristică Spătaru, direc conştiinţa oamenilor, la mo
tură de acuzatori şi colegii rea pe loc a sentinţei, proce apelat de mai multe ori la torul instituţiei : „Luna e- delarea acesteia. Astfel, la
lor de la poligonul de prefa sul, lesne de înţeles, s-a în I ducaţiei patriotice". Este a- ora actuală putem vorbi de
bricate reprezentînd partea a- cheiat cu un dublu cîştig. C. ILIESCU devărat, evenimentele lunii o adevărată transferare a
cuzată. Procedura, aleasă cu Dar despre ce este vorba ? mai, oglindite în totalitate casei de cultură în sinul
mult discernămînt de comite De la un timp, montorii Festivalul judeţean al brigăzilor în programul de activităţi, colectivelor de muncă: nu
tele de partid şi sindicat ale şantierului 4 îşi vedeau a- (Continuaro în pag. a J-a) au favorizat organizarea şi oamenii vin la casa de cul
temeinica susţinere a unor tură. ci aceasta vine în mij
artistice ddin scoli manifestări ample şi eficir locul lor! Această transfe
ente de consemnare şi popu
larizare a faptelor istorice rare se realizează pe mul
tiple planuri — de la sim
ce s-au aniversat în inter
Toate suprafeţele „Decebal“ de din Deva a a Liceului Hunedoara s-a reuşite satiri Iar siderurgic text cu adresă, valul de timp raportat: 1 pozioanele ateist-ştiinţifice,
prin-
Hunedoara,
prin
detaşat
festivităţi
Sala
reuşit
tr-un
mobilitate,
multă
găzduit
Festivalul Judeţean al brigăzi zări, într-o bună ţinută artisti profilat pe specificul şcolii, cu Mai, 8 Mai, 9 Mai, aniver serile de tineret cu tema
lor artistice de agitaţie din că. Rezultatul ? Locul Intii la o parlc şcolar muzicală adecvată. sarea revoluţiei paşoptiste, tică. organizate împreună
Grupul
destinate legumelor să fie faţa unui Juriu competent, cele aceste categorii de II de şl Criş peni a ocupat locul II, pe cînd comemorarea lui Al. I. Cu- cu brigăzile tineretului da
Lu-
profesional
intîlnire,
în
şcoli.
dat
şcoli.
Ur
Şi-au
pe
IU,
locurile
mează,
muncă şi educaţie, la popu
Bala
Călan,
generală
Şcoala
mult
distanţat
cel
diu
formaţii
bune
cu
selecţionate
mai
la fazele pe şcoli, oraşe, muni şl Şcoala generală nr. 5 Petrl- valoric, a obţinut doar o men za. Acţiunile organizate care larizarea legislaţiei prin ca
dintre
prilejuri,
aceste
m
cipii. brigăzile şcolilor gene la. La şcoli profesionale s-a de ţiune. privinţa liceelor de cultu amintim expunerea „P.C.R. binetul de consultaţie juri
grabnic însămînţate şl plantate! rale, cea a Şcolii generale nr. 2 taşat net echipa Grupului şco- ră generală, strlnsă. Apropiate fost — forţa politică conducă dică, popularizarea şi spri
In
Dintre
a
competiţia
va
mult
mal
loric, brigăzile Liceului „Dece toare în R.S.R.“, seara pen jinirea iniţiativelor colecti
bal“ din Deva şi Liceului pe tru tineret ..Figuri de eroi velor de muncă şi pînă la
dagogic din Deva au ocupat lo reuşitele seri ale fruntaşilor
@ Producţiile planificate nu se realizează cadrul fermei legumicole să curile I, respectiv II. S-a apre in istoria poporului român", din C.A.P. şi întreprinderi,
lucreze zilnic — la recupera ciat, atît de către juriu cît şl „Personalitatea lui Al. I.
către
comportamen
prin justificări rea întârzierilor, la întreţine de firesc al deţinătorilor locu Cuza" şi altele, prezentate sau la brigăzile ştiinţifice
public,
ce pătrund în inima mun
tul
© O cooperare mai susţinută între spe rea culturilor — un număr lui I, instantaneele din viaţa in mijlocul colectivelor de ţilor, la punctele de lucru
suficient de membri coope elevilor prinse In text, degaja muncă din întreprinderile şi
cialişti ratori. rea şl fondul muzical tineresc. de fele instituţiile oraşului, s-au forestiere
brigada
artistică
La
Rămineri în urmă la plan a Liceului industrial metalurgic bucurat de o largă audien In acest mod, casa de cul
Lucrările de plantare şi In- nu se datoreşte, desigur, nu tatul şi întreţinerea culturi din Hunedoara, clasată pe lo ţă, de o bună apreciere. tură reuşeşte să cuprindă
săminţare a zarzavaturilor, mai răsadurilor. Participarea lor legumicole se semnalea cul III, a fost apreciat aportul Dar activităţile politico- toate colectivităţile de mun
membrilor
propriu
al
după calendar, ar trebui să la muncă a membrilor coo ză şi în alte unităţi agricole la alcătuirea textului, Ia brigăzii educative nu se rezumă nu că din zonă. îndeplinindu-şi
mon
se încheie în fermele legu peratori se desfăşoară spora din cadrul consiliului inter- tarea brigăzii. Brigada Liceului mai la încadrarea şi reflec cu răspundere sarcinile sa
micole. Sint unităţi coopera dic. La grădină se lucrează cooperatist Simeria. Astfel, la „Avram Iancu“ din Brad a ob tarea evenimentelor istori le din programul politic e-
tiste însă unde această acţi doar cu 30—35 braţe de C.A.P. Sintandrei mai tre ţinut menţiune. ce. Dimpotrivă, acţiuni de ducaţiona! al partidului.
festivalul
In
une se desfăşoară intr-un muncă. Cam puţine pentru buie să se planteze varză de zilor ansamblu, de agitaţie brigă acest gen susţin permanent Experienţa casei de cultură
de
artistice
ritm nesatisfăcător. Motivele volumul mare de lucrări ce vară pe o suprafaţă de 3 ha r simbătă s-a constituit drept o stagiunea ca.sei de cultură, din Haţeg, în acest sens
pentru care in cooperativele trebuie executate în fermă. ardei pe 5 ha, culturi care pledoarie In plus pentru acest evidenţiind u-se preocuparea major al activităţii cultu
atunci
vioi.
agricole respective răsadurile Fără nici o discuţie, dacă se s-au întirziat pînă acum, să gen artistic abordat care parame ral-educative, se impune ca
la
cind
este
mai stau încă neplantate nu organiza judicios munca, da se transfere în cîmp, moti- trii artei şi inspirat din vinţa instituţiei pentru împlinirea un punct de referinţă, pu
trebuie căutate decît în orga că se stabileau planuri de vindu-se lipsa de apă. Acum, Plinl de vervă şi dinamism, evoluînd eu degajare şi siguran colectivităţilor cărora 11 se a- dezideratului său cît mai ţind fi urmată cu încredere
bineme
generale
nizarea defectuoasă* a muncii măsuri realiste, chibzuite, după ploile căzute, sperăm ţă, mesagerii Şcolii publicului, nr. 2 şi Hunedoara şt-au atras ale Ju dresează, are un succes de pu concret şi ritmic. Această şi de alte instituţii similare.
deosebit,
acţionlnd
blic
ener
a
simpatie
ca
unanime
aprecierile
ritata
ce tronează în cadrul unită dacă exista o unitate de pă că nu se mai pune problema riului. gic în sensul eradicării unor preocupare s-a materializat,
ţilor respective. Iată cîteva reri între membrii consiliului apei ! Foto : I. I.EHOCZK1 neajunsuri. U Haţeg, în tatonarea şi, N. STANCIU
exemple. de conducere, între specia
C.A.P. Rapoltu Mare are în lişti, nu se ajungea la un N. PALTIN
plan să cultive legume şi astfel de decalaj. Din neferi
zarzavaturi pe o suprafaţă de cire intre cei doi specialişti
90 hectare. Dar să vedem ce s-au purtat îndelungate dis
s-a făcut. Ajutorul şefului de cuţii asupra modului cum O NOUA MKRO- BAZA NAUTICA torită ca un la fapt deosebit. nerile privind schiţa d« ză a fi dat în folosinţă în VREMEA
secţia
curînd,
De
fur
cinstea zilei de Î3 August.
sistematizare a oraşului.
fermă, cooperatorul Ion Dan- trebuie să se planteze varza A TINERETULUI nale 2-6 din C.S.H. a avut Expoziţia se deschide
ciu, afirma că s-au plantat timpurie. Unul a optat ca (NTREPRINDERE CU LA SOIMUS loc o festivitate prilejuită DELA luni 11 iunie şi va sta la Penlru 24 ora
în -cîmp salată, sfeclă roşie lucrarea să se facă manual, CATEDRA OBŞTEASCA de ieşirea la pensie a mais dispoziţia publicului timp PENTRU AMENAJAREA Vreme călduroasă, cu
care
Păpuşoi,
de 10 zile. In final se va
trului
Ion
şi fasole păstăi, restul de le celălalt — mecanic. Discuţii Incepînd de astăzi, ba a lucrat 25 de ani în ace organiza o dezbatere pu CASTELULUI cerul temporar noros, mai
cînd
gume şi zarzavaturi urmează le în contradictoriii, care au za nautică pentru tineret eaşi secţie şl pe pieptul blică privind propunerea ales după-amlaza, locale vor
de
cădea
averse
aparţinătoa
strălucesc
să se termine săptămîna a- durat cîtva timp, n-au făcut La şcoala generală nr. 7 de la Şoimuş, B.T.T. Deva, căruia de fruntaş acum în 7 de schiţă de sistematiza Cunoscute pentru talen ploaie. Vlntul va sufla
în
Agenţiei
re
steluţe
ceasta. altceva decît să întîrzie din Hunedoara a luat fi şi-a deschis porţile pentru trecerea socialistă. In în O ZI re. tul şl hărnicia pe care le slab, pînă la potrivit, din
microlntreprindere
o
inţă
— De ce aşa de tîrziu ? plantarea verzei timpurii. organizată sub conducerea toţi amatorii de sporturi cheierea festivităţii, pio dovedesc în împletirea co- nord-vest. Temperatura
din
ţesătoarele
posi
— Nu au crescut răsadu Planul de venituri al fer unei catedre obşteşti de nautice. de cazare în căsu nierii Şcolii generale nr. 5 NOUTĂŢI EDILITARE voarelor, secţiei de covoare minimă va fi cuprinsă în
oferă
Baza
tre 11 şl 15 grade, iar ma
cadrul
bilităţi
rile. mei legumicole este mobili pregătire tehnlco-produc- ţe, este dotată cu o serie din Hunedoara i-au urat din Hunedoara, a Fabricii xima între 20 şi 24 grade.
multă sănătate şl l-au de
— Da, acesta e un motiv! zator şi pentru realizarea lui tivă a elevilor, cu secţiile: de amenajări de agrement clarat pionier de onoare In satul Hărţăganl, co „Vidra“ Orăştie, s-au an
Pentru că patul germinativ este nevoie să se depună e- lăeătuşcrie, confecţii me şi unitate de alimentaţie, al unităţii lor. LA muna Bâiţa, se execută gajat să efectueze, In tim n-
diverse
liber,
lor
pul
vaporaşul,
nu s-a pregătit corespunză iorturi stăruitoare atît la talice, forjă-sudură, crol- iar pe şi Mureş hidrobicicletele in prezent lucrările de fi menajări la Castelul ■ Cor- Pentru următoarele
bărcile
tor, răsadurile s-au dezvoltat plantarea cit şi la întreţine torlc-artlzanat şi broderie. oferă plăcute -momente de SCHIŢA DE SISTEMATI nisaj la noul edificiu al vlneştilor din Hunedoara. două iile
anemic. Plantele sint firave, rea culturilor pe întreaga Această catedră obştească, destindere prin sport. ZARE IN DEZBATERE căminului cultural, urmlnd Cele 450 ore de muncă
ofilite, cu puţine şanse de suprafaţă. Va trebui deci ca patronată de I.C.S.H., nu PUBLICA ca la sfîrşltul lunii Iunie patriotică efectuate la Vremea se menţine căl
uşor
supravieţuire după plantare toţi membrii cooperativei din mără peste 500 membri şl ALTA acestea să fie terminate. castel se adaugă rezulta duroasă. dar va fi aver
Vor
Instabilă.
cădea
dacă nu se vor uda. această unitate agricolă să este condusă de elevul FESTIVITATE La Consiliul popular O- Tot in satul Hărţăganl s-a telor bune pe care ţesă se slabe de ploaie, însoţi
Faptul că nu s-au plantat se mobilizeze susţinut, să-şi Gheorghe Mura, din clasa In multe întreprinderi, răştie se pregăteşte o ex ridicat in roşu un maga toarele le înregistrează In te de descărcări electrice.
Vlntul
în cimp varza de vară (dacă a VI-*. ieşirea la pensie e sărbă- poziţie cuprinztnd propu- zin alimentar ţe urmea- activitatea productivă. nord-vest. va sufla slab din
se mai poate numi aşa), ar împartă cu chibzuinţă tim
deii, roşiile în timp optim, pul de lucru, pentru ca în
I