Page 23 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 725 O JOI 7 IUNIE 1973 3
111AMWP5

liigpil

S*»*««
Atitudini

Cînd nu găsim în magazine îmbrăcăminfe pe gustul şi măsura noastră
Recordul de viteză: 4 km in 14 zile!

Sâ nu câutâm vinovaţii prea departe Atîta i-a fost necesar u- Reea, în ziua de 3 mai a.c. P.T.T.R., spre a se interesa

nul mandat poştal, expediat Dintr-o eroare, pe manda­ de mandat şi a urgenta ex­
de către Ocolul silvic din tul poştal insă a fost trecut pedierea lui Ia Ocolul sil­
Ni s-a lntlmplat, desigur, brudean. In concluzie a mai organiza mai bine livrările, Deva comandase încălţămin­ „L urnea caută marfă scum­ Haţeg pe adresa unei mun­ numele de Sibişan Victoria vic. î s-au dat asigurări că
fiecăruia dintre noi să vedem cerut prin comandă 300 de se pot constitui loturi comer­ te. O comandase „global", de pă". Nu, lumea caută marfă citoare sezoniere din satul in loc de Sibişan Aurora. mandatul poştal a fpst re-
In raftul unui magazin ceva costume de culoare închisă. ciale mai ştiinţific dozate. la numărul... la numărul... bună. durabilă, frumoasă şi Reea, ca destinatara să a- Din această cauză, factorul turat expeditorului!
către care ne-ar trage inima Depozitul n-a putut să-i o- Intr-adevăr, acestea toate atîtea perechi. Lotul pentru ieftină. jungă, în fine, în posesia poştal nu i-a achitat suma Dar, după cum s-a dove­
şi să primim ca răspuns la noreze comanda. Dispune de sini dşiiguri pentru organi­ magazin era constituit. Revenim la rosturile co­ lui. respectivă şi a adus man­ dit, nici în 17 mai a.c„ deci
solicitare: „N-avem pe mă­ costume în culori mai paste­ zarea comerţului îatr-un sis­ — De unde ştiţi — l-am merţului cu ridicata. Nu i-a Iată, pe scurt, despre ce datul poştal înapoi la Ofi­ după 14 zile de Ia emiterea
sura dv.". Satisfacerea trebu­ late. Responsabilul insă are tem de relaţii mult îmbună­ întrebat pe şeful de depozit, fost onorat un volum destul este vorba : Aurora Sibişan, ciul P.T.T.R. Haţeg, urmînd lui, mandatul poştal nu a
inţelor şi gusturilor noastre lecţia lui, învăţată mai de­ tăţit între amănuntul şi ridi­ Viorel Costea — care e cere­ de mare de mărfuri de către domiciliată în satul Reea, ca acesta, la rîndul lui, să-l ajuns la Ocolul silvic, sta-
In materie de ţinută vesti­ mult : „Nu trec în Hunedoa­ cata. Dar aceasta cu o condi­ rea reală de mărimi a maga­ furnizori. Dar nici marfa nu localitate situată la circa restituie Ocolului silvic, bilindu-se, astfel, un nou
mentară este uneori handica­ ra culorile deschise“. Nu ţie formulată tot de tovară­ zinului ? vine aşa, „avem contractul 4 kilometri distanţă de ora­ pentru a-1 reface, scriind record al încetinelii, căci
pată de absenţa unui sorti­ trec ? şul director Lucea, şi anume — După punctaj. şi gata, sint obligaţi să-l res­ şul Haţeg, a lucrat ca mun­ numele corect al destinata­ distanţa de la Reea la Oco­
ment complet şi variat. Sau Ne-am purtat paşii şi pe la ca toată lumea să-şi sincro­ Adică atit la sută — numă­ pecte“. Contractele au limite citoare sezonieră la o pepi­ rei. Din păcate, însă, dato­ lul silvic Haţeg a fost par­
ni se impun indirect anumi­ magazinul de galanterie, tot nizeze mişcările. Or, sincro­ rul 40, atît la sută — 41 şi largi — de regulă pînă la nieră aparţinind Ocolului rită unei Încetineli de melc cursă cu o viteză de 285
te tonalităţi de culori, sau din Hunedoara. Vînzătoarea nizarea asta se pare că nu aşa mai departe — punctaj sfîrşitul lunii cutare sau al silvic din Haţeg. Drept ur­ cu care înţeleg să lucreze metri pe zi, deci, cu circa
dacă cerem măsura care ne Susana Pop, de la tricotaje, s-a produs în toate direcţiile. orientativ pentru raporturile trimestrului cutare — dar mare, era în drept să pri­ unii salariaţi ai acestui ofi­ 12 metri pe oră !! O adevă­
trebuie dintr-un obiect care a căutat într-o adevărată bo­ Cu clţi gestionari am stat. dintre industrie şi comerţul nevoile noastre sint zilnice. mească, pentru zilele cît a ciu. mandatul buclucaş nu
ne place rămlnem doar cu găţie de modele şi colorit o de vorbă, au dat neîncreză­ cu ridicata, dar foarte apro­ — Cft do strîns e contac­ a fost restituit Ocolului nici rată viteză de melc în re­
regretul de a vedea acel obi­ bluză tricotată de vară potrlvi- tori din umeri cînd i-am în- ximativ pejitru raporturile tul Intre merceologii dv. şi lucrat, o sumă de 239 lei. pînă în ziua de 16 mai a.c., laţia cu cetăţenii.
ect pe un alt norocos care a furnizori ? — l-am mai între­ Ocolul silvic i-a expediat deşi, între timp, un mem­
crescut mal Înalt ca noi sau bat pe tovarăşul Lucea. această sumă pe adresa un­ bru al familiei Sibişan a NICU SBUCHEA
poate a rămas mai mic. Fe­ — Aici e aici, că nu prea de domiciliază, adică la fost de trei ori la Oficiul Haţeg
nomenul are loc In condiţii­ Calitatea şi diversitatea servirii — putem asigura un contact
le In care magazinele noastre nemijlocit spunea dumnealui.
de confecţii, încălţăminte, Imperativ cotidian, al relaţiei cu publicul Şi pînă nu se face asta nu
tricotaje, galanterie etc. lasă se va putea aduce în judeţ
impresia unei copleşitoare marfă care. ne trebuie şi cînd Să se pună capăt obiceiului de
bogăţii. tă „cumpărătorului" care e- trebat clte ceva despre sala cumpărător-magazin, pentru ne trebuie. Vorba unui gesti­
Vinovaţii In acest caz nu tre­ ram. S-au găsit destule. de mostre. Această modalita­ că noi nu ne încălţăm în onar cu vechime în comerţ
buie căutaţi prea departe, a- — Către ce culori înclină te foarte bună de perfecţio­ procente ci numai cu panto­ „Comerţul nu se face la te­
dică nu trebuie să mergem preferinţele cumpărătorilor ? nare a raporturilor ridicatei ful care ni se potriveşte. Aici lefon" . fabricare şi vînzare a „apei colorate“!
la industria producătoare ne­ — Către combinaţiile de cu amănuntul nu poate să-şi era vorba de un lot de mo­ Am întins, după cîteva ja­
apărat. Vom oferi celor Inte­ culori vii. exercite toate funcţiunile, nu dele noi, ce intrau pentru loane, firul acestei anchete
resaţi, In a reduce la maxi­ Era — notaţi — tot la Hu­ în exclusivitate din cauza prima oară în magazin, dar de la cumpărător pînă 'aproa­ Ilia, care are a secţie de si- nico-sanitare să fie ignorate
mum dimensiunile fenomenu­ nedoara şi era vorba tot de unuia dintre cei doi parte­ procedeul de a comanda e pe de raporturile cu indus­ O dată cu apariţia sezonu­ fanărie şi răcoritoare. Cu o- in totalitate, Laurean Popa a
lui de care vorbim, clteva re­ preferinţe pentru culori. La neri, cum s-a. lăsat să se în­ acelaşi şi In alte cazuri. tria. Am oferit, credem noi, lui cald şi-au făcut simţită cazia controalelor efectuate introdus „citronada" respecti­
alităţi şi moduri de a glndi numărul 2, confecţii — ciu­ ţeleagă de către unii interlo­ Revenim la sala de mostre. argumente lămuritoare pen­ prezenţa şi „specialiştii" în vă în sticle nespălate, pe ca­
aprovizionarea In ton cu ce­ dat — dacă ne luăm după cutori in ancheta noastră. Sint în depozit peste 100 de tru concluzia că dacă nu gă­ fabricarea „apei colorate", la unităţile de desfacere din re le-a capsulat cu capsule
Ilia şi Zam s-a găsit în vîn­
rinţele cumpărătorilor. Am verificat la sala de sim întotdeauna pantoful, care se mai vinde prin unită­
rochiile existente în magazin, modele de încălţăminte de haina, cămaşa pe gustul şi ţile comerciale, în special, zare o băutură de calitate adunate de la berea vîndută
Stntem la magazinul de femeile hunedorene poartă mostre şi în depozite cîteva vară pentru femei. Multe măsura noastră, vinovaţii nu sub denumirea şi cu preţul dubioasă, colorată în roşu in­ prin restaurant.
confecţii pentru femei, bâr- toate talia I. acuzaţii formulate de unii dintre ele slnt de un bun trebuie căutaţi prea departe. tradiţionalei citronada tens şi care se vindea sub Să presupunem că Laurean
„ baţi şi copii nr. 2 din Hune­ La depozitele de textile — gestionari de la amănuntul. gust desăvîrşit şi foarte ac­ Trebuie căutaţi, cum am mai denumirea şi cu preţul citro­ Popa a comis aceste fapte i-
Pe lîngă faptul că se pun
doara. E o oră „calmă", a- Încălţăminte din Deva ale Una dintre ele, aceea că de­ ceptabile ca preţ — 120—140 spus şi altă dată, în imper­ In vînzare răcoritoare de ca­ nadei. responsabile datorită slabei
proape de 12, dar puţinii I.C.R.T.I. s-a înfiinţat o sală pozitele nu alcătuiesc sorti­ lei perechea. Un gestionar de fecţiunea (încă) a relaţiilor Fiind extins controlul la pregătiri în munca pe care o
cumpărători „masaţi" în spe­ de mostre. mente de mărimi, modele şi magazin însă se lamentează dintre comerţul cu amănun­ litate îndoielnică; „specialiş­ secţia de răcoritoare în cau­ practică. Nu putem însă să
cial In faţa raionului de că­ culori, formulată de Ion Ar­ într-una : „Cum am să-mi tul şi cel cu ridicata, în apre­ tii“' rotunjindu-şi buzuna­ ză s-a- constatat că şeful a- fim de acord cu poziţia con­
măşi slnt impacientaţi. A ve­ — Care este raţiunea ei, delean, nu s-a confirmat nici fac eu planul dacă nu-mi cierea deseori cu mari erori rele, în multe cazuri folo­ cestei secţii, Laurean Popa, ducerii cooperativei din Ilia
nit marfă şi pe ei nimeni tovarăşe director ? — l-am la încălţăminte femei, nici daţi şi mie un pantof mai a cererii de consum, în gre­ sesc coloranţi neadmişi de o fabrica numai din apă cu care nu a intervenit pentru
nu-i bagă In seamă. Dintr-o întrebat pe Pavel Lucea, di­ la confecţii femei, nici la în­ scump ?“ Adică întreaga şita înţelegere a unor feno­ normele sanitare, dăunători zahăr şi colorant, întrucît suc a pune capăt acestor practici
privire Iţi dai seama că ma­ rectorul I.C.R.T.I. călţăminte bărbaţi, S-a con­ noastră industrie se strădu­ mene şi necesităţi şi chiar în sănătăţii, constituind un pe­ dăunătoare sănătăţii publice
gazinul te copleşeşte cu to­ — Sala de mostre ne per­ firmat insă altceva, că de ieşte să producă ieftin şi ele­ nepriceperea, unora — puţini ricol deosebit în special pen­ concentrat de lămîie nu avea (mai ales că. secţia funcţio­
mite să vedem mai uşor ce efectele propriei comodităţi tru sănătatea copiilor care — sucul de lămîie concentrat
nalităţi de culori închise. „E gant, aceasta face parte, de­ la număr în reţeaua noastră consumă aceste răcoritoare. nează chiar în curtea coope­
lipseşte şi să intervenim la sau nepriceperi, unii gestio­ fiind materia primă de bază
specific Hunedoarei, asta cer altfel, din ridicarea nivelului — de a face comerţ In ton pentru fabricarea citronadei. rativei !). Dealtfel, din pro­
furnizor. Se poate face o mai nari încearcă să învinuiască Un astfel de caz cu totul ie­
oamenii" — ne lămureşte bună repartizare a fondului pe alţii. Magazinul de încăl­ de trai, dar gestionarul vrea cu cerinţele zilei. şit din comun s-a constatat In ziua de 25 mai a.c., cînd cesul verbal încheiat în anul
responsabilul unităţii, Ion A- de marfă pe magazine, se pot ţăminte pentru bărbaţi din să ne vlndă „adevărul" lui. ION CiOCLEI la cooperativa de consum din s-a efectuat controlul, se fa­ 1972, cînd s-a pregătit răZă-
bricaseră 80 litri „citronadă“, tura de lămîie pentru citro­
la care trebuiau să se introdu­ nadă, comisia din care făcea
că 7,200 kg. suc concentrat de parte organizatorul cu pres­
tările ‘ de servicii din cadrul
In obiectivul criticii— Propunerile noastre amenajări foarte sumare. In Pînă cînd fi vrut să bea şi o bere. lămîie şi nu se introdusese cooperativei, Dut Traian, a
nici o picătură. Nu s-a in­
plus, noul gestionar de la
Mai ales că la bufetul din
nu se iau în seamă ? magazinul din Săeărîmb ne vor mai amina ? sat era bere la sticlă bere­ trodus nici cantitatea de 200 consemnat că lâmiile intro­
(nu-i ştim numele că nu şi chet. Aici, însă, stupoare. grame sare de lămîie, prevă­ duse în fabricaţie nu au fost
condamnabila practică de a purta Un grup însemnat de ce­ l-a afişat) ciupeşte de la Este pentru a treia oară zută de reţetă. Conform nor­ proaspete in proporţie de
— Vă rugăm, o sticlă de
tăţeni din Simeria, din stră­ fiecare cumpărător 10. 15, cînd mă adresez redacţiei, bere — s-au adresat devenii melor în vigoare, colorantul 30—40 la sulă, deşi reţeta de
zile Plevna şi Griviţa, fa­ 20, 30, 50, 75 de bani şi în ultimele luni. Despre ce admis nu putea depăşi 0,07 g fabricaţie şj norma internă
oamenii pe drumuri cem un apel la redacţie chiar şi mai mult. După este vorba ? In apartamen­ lucrătorului de la bufet. la 10 litri produs finit. interzic a se prelucra astfel
poate vom ii ascultaţi şi cum i se pare lui. Unitatea tul în care locuim avem — Bere ? — s-a mirat a- Acest colorant a fost intro­ de lămîi — fiind admise nu­
ajutaţi, deoarece, la consi­ de legume şi fructe nu se mai multe defecţiuni la in­ cesta. Nu se poate! Nu vă dus din pungă direct, fără a mai fructe sănătoase.
TREBUIE O LEGE SPECIALĂ liul popular al oraşului de­ mai deschide de mult, iar stalaţia de apă, cu deose­ servesc că nu vă cunosc. mai fi cîntârit. A fost folo­ Am mai putea scrie şi de­
geaba ne-am dus, căci tot brinză. carne şi alte produ- bire în baie. Din' cauza vi­ Precis nu sînteţi din Strei­ sit colorant roşu contrar pre­ spre alte cazuri de vînzare a
PENTRU DUMNEALOR ? aşa a rămas. De mai mulţi sîngeorgiu. Cum să vă ser­ vederilor şi, aşa cum rezultă unor răcoritoare strident co­
vesc ?
ani de zile toată scurgerea din buletinul de analiză nr. lorate, cum ar fi de exemplu
Am mai subliniat şi cu alte După ce a venit la Daya, apei din Şoseaua naţională In zadar au mai insistat 930, elaborat de Inspectoratul îngheţata de culoare roşu a-
ocazii că legislaţia privind a- soţia militarului a aflat că şi str. Gh. Doja a fost diri­ oamenii. Bere au băut doar sanitar judeţean, modul în prjns, verde, violet etc., care
cordarea alocaţiei de stat a făcut drumul degeaba. S-a jată în direcţia cartierului sătenii, localnici din sat. care a fost folosit este nead- se vinde la aparatele instala­
pentru copii are asemenea înapoiat ia Barza, a consul­ nostru. Deoarece nu are nici „Metoda“ e de-a dreptul in­ mis de către normele sanita­ te pe bulevardul Dr. Petru
prevederi Incit e practic im­ tat şi pe juristul unităţii. O o scurgere în altă parte, toa­ teresantă. Dacă se va extin­ re, fiind dăunător sănătăţii. Groza Deva, dar ne oprim
posibil ca părintelui unui co­ mină, care n-a avut curajul tă, această apă se răspîn- de şi In alte localităţi vom Din buletinul de analiză re­ aici, considerînd că am spus
pil care are drept la alocaţie să şi semneze, a scris pe ce­ deşte prin grădini şi curţi, avea prilejul să facem tîr- zultă clar că „citronada" res­
de stat să nu I se poată a- rerea femeii: „potrivit pre­ prin fîntînile ce noi le a- se alimentare ni se aduc nei conducte sparte, apa a guielj cu buletinul în mină. pectivă nu corespundea nor­ suficient pentru ca organele
chita acest drept. Cu toate vederilor Decretului 285/1960 vem în curte. foarte rar. udat pereţii, a căror tencu­ melor igienico-sanitare pen­ competente să ia măsuri de
acestea, ne întîlnlm In conti­ referitor la alocaţiile de stat Nimeni nu ne ajută în a- Oare de ce ne neglijează ială a început să cadă. Am IULIU CALANEAN tru consum şi totuşi a fost stăvilire a acestei activităţi,
nuare cu regretabile cazuri pentru copii — n.n.) art. 5, semenea problemă. Am fost conducerea 1JECOOP în fe­ sesizat în repetate rînduri Blocul C 7, Deva îndreptată împotriva sănătă­
de purtare a oamenilor pe lit. g, combinat cu art. 10, In nenumărate rînduri la lul acesta ? acest lucru la Exploatarea găsită în vînzare la unităţile ţii publice I
drumuri din cauză că oamenii al. 3, alocaţia de stat se plă­ consiliul popular pentru a de gospodărie comunală şi de alimentaţie publică din
datori să cunoască aceste pre­ teşte de către Centrul mili­ schimba direcţia canalului. Un grup de mineri de la locativă din Hunedoara. Au Unde găsim pluguri ? Ilia şi Zam. SILVIU NEAG
vederi şi să le aplice corect tar“. Redăm textul articolului Am cerut să facă scurgere Săeărîmb venit la faţa locului, au Şi pentru ca normele igie­ Inspector comercial
nu le cunosc, fac grave con­ 5 din Decretul amintit. Mai pe străzile noastre, dar tot Mai mulţi locuitori din
fuzii, nu pun destul suflet în Intîi, articolul nu e împărţit degeaba. constatat, au încercat să fa­ satele aparţinătoare comu­
rezolvarea cererii unui om — pe. litere. Enunţul lui referi­ Un acoperiş stricat că ceva şi au plecat. Doar nei Buceş doresc să-şi cum­
atitudine la care-i obligă sa­ tor la plata alocaţiei In ast­ Mai mulţi cetăţeni din străzile şi multe neplăceri defecţiunea a rămas şi se pere pluguri de şes cu un
lariul pe care-1 primesc. fel de cazuri e acesta : „pla­ Plevna şi Griviţa, din Simeria agravează mereu. brăzdar, dar nu se găsesc«
Oameni de acest fel au a- ta alocaţiei se face prin or­ Clădirea în care funcţio­ de vînzare în nici o unita­ Modernizări şi dotări
vut nenorocul să intîlnească ganizaţia socialistă de stat la O slabă aprovizionare, nează Banca Agricolă din IULIANA EDROl te a cooperaţiei de consum.
şi soţia lui Lucian Petruţ, care au lucrat înainte de In­ Haţeg are scocul pentru blocul C 44, ap. 4, Hunedoara De asemenea, am dori să
fost salariat la I. M. Barza, corporare militarii In ter­ „completată“ scurgerea apei de ploaie de­ ne cumpărăm semănători şi la spitaiu! din Petroşani
în prezent militar în ter­ men" ; iar articolul 10, ali­ cu ciupeli fect de mai mulţi ani. Din Nu sînteţi prăşitori pentru porumb,
men. neatul 3 (de fapt alineatul c), această cauză apa pătrunde dar nu se află în comerţ. întrebăm Secţiile pediatrie, T.B.C., neurologie-dermatologie, of­
Am
să
vrea
La trei luni după ce soţul apune că plata alocaţiei de Sîntem nevoiţi să cerem prin acoperiş şi distruge, în­ din Streisîngeorgiu ! conducerea cooperaţiei de talmologie, maternitate, laboratorul de epidemiologie şi
a fost încorporat, soţia a dat stat încetează „în cazul că sprijinul redacţiei în rezol­ cet dar sigur, clădirea. Deşi consum de ce nu procură laboratorul spitalului, precum şi pavilionul cabinetelor
naştere unui copil. Bucurie copilul beneficiarului depă­ varea unor probleme legate acest inconvenient este bine Duminică foarte mulţi de­ asemenea unelte pentru noi, medicale de specialitate ale Spitalului unificat din Pe­
în casă, cum era şi firesc. şeşte vîrsta prevăzută la ar­ de aprovizionarea noastră, cunoscut, nu de azi, de ieri. veni s-au deplasat la Strei­ troşani au fost renovate şi modernizate. In prezent se lu­
Copilului i s-au întocmit ac­ ticolul 2“. Ce să mai spunem a minerilor de la Săeărîmb. nu se ia nici o măsură sîngeorgiu. La căminul cul­ sătenii, care ne ocupăm cu crează intens Ia renovarea sediului central al spitalului.
tele de identitate, apoi la în faţa acestei dovezi de in­ Pîine se aduce rar şi puţi­ pentru a-1 remedia. tural din sat a fost prezen­ munca cimpului In satele
timpul potrivit i s-a întocmit dolenţă dacă nu de rea cre­ nă, şi nu este nici de cea necooperativizate ? De asemenea, spitalul a fost dotat cu un autocamion
dosarul pentru alocaţie de dinţă ? Din această cauză so­ mai bună calitate. In afară, MIRCEA HAJEGANU tat un program artistic, oa­ nou şi o autosanitară antişoc. Toate acestea înlesnesc asi­
stat. Cînd s-a prezentat pen­ ţia lui Lucian Petruţ n-a prii de aceasta, plinea se trans­ tehnician la Banca agricolă, menii s-au distrat şi s-au ŞTEFAN NICOLAE gurarea unei mai bune asistenţe medicale populaţiei din
tru alocaţie la I. M. Barza, mit alocaţia pentru copil vre­ portă vrac în camioane cu Haţeg veselit. Ceva mai tîrziu ar sat Mihâileni, nr. 140 Valea Jiului.
i s-a spus de către contabilul me de 6 luni. Ni s-au mai o-
şef al unităţii că alocaţia tre­ ferit de la I. M. Barza ast­
buie s-o plătească Centrul fel de dovezi de ignorare a
militar. Crasă dovadă de ne­ legislaţiei privind drepturile
cunoaştere a legislaţiei în salariaţilor. Am solicitat pu­
cauză, pentru că prin Insti­ blic conducerii întreprinderii
tuţia respectivă se plătesc a- să comunice măsurile de Reflecţii pentru o vreme cînd
locaţii de stat soţiilor de mi­ sancţionarea celor vinovaţi de Bâiatul mamei“
litari în termen ai căror soţi purtarea oamenilor pe dru­
nu au fost încadraţi In mun­ muri. O facem şi de data a- regretele vor fi prea tîrzii
ceasta şi sperăm să nu ră- Pînă mai ieri era licean. aibă băiatul, că de aia se pentru a începe un ncru e-
că. Dar dovada aceasta nu A dorit şi doreşte încă să pregăteşte pentru a doua fort.
era singura. mînă fără răspuns. devină economist. La pri­ oară să intre „la economie". Cine ştie de ce trebuia Uneori pe peroanele gă­ consemnate numele unor mi­ V. S., un puşti plin de vioi­
Mama însă, prin fante­
DUPĂ CARE LOGICA? mul examen nu a reuşit. zie, a întrecut orice închi­ să meargă pentru asta toc­ rilor sau în sălile lor de nori şi motivele pentru ca­ ciune şi pe deasupra şi dră­
In şcoală nu ştia să... eco­
mai la cabană. Cine ştie
întilnim
cîte
aşteptare
nomisească timpul. puire. Şi-a amintit că bă­ de ce trebuia să se dea în floare a vieţii crescută fă­ o re au venit acolo. (Deşi guţ, de loc din Alba lulia.
pensionară, după o îndelun­
După ce părinţii l-au pără­
Tot despre necunoaşterea te) prin care solicitaţi garan­ Pînă la următorul exa­ iatul fiind singur ar putea spectacol în faţa elevilor ră îngrijire. Cu pantalonii gată activitate la catedră — sit lăsîndu-l în grija unei
legilor este vorba şi în cazul ţia reţinută pentru perioada men, tatăl i-a găsit o sluj­ să se plictisească şi a a- de aici, aflaţi în tabără în scurţi ori cu codiţele des­ mai mult de 38 de ani in vecine, a rătăcit prin multe
lui Andrei Puiţ din Veţel. iulie-octombrie 1971, vă fa­ bă. Asta şi în speranţa că ranjat să fie ocrotit de timpul vacanţei. Probabil pletite de neodihnă, rătăcesc învăţămînt —, profesoara localităţi din ţară. Deşi e
In calitate de pensionar de cem cunoscut că nu aveţi odrasla se va înarma din două tinere. Şi astfel, bă­ voia să arate acestora ce prin holurile gărilor ori pe pensionară Veronica Cosma abia în clasa a IV-a, ştie
limită de vîrstă, a lucrat, aşa dreptul la această garanţie. practică cu termenii din iatul mamei pleacă la e viaţa. străzi, la ora cind moş Ene mai are încă răbdarea şi cum să călătorească fără bi­
cum îi dă dreptul legea, pa­ Pentru lunile mai şi iunie nu economie şi planificare. munte însoţit de două fe­ Nu credem că a reuşit. îi caută. îşi apleacă capul bunăvoinţa de a se ocupa lei in trenurile rapide, cum
tru luni din anul 1971, res­ s-a plătit garanţie pentru ne- Eli, dar a venit vacanţa. te. Se descurcă ei. Fetele de educaţia copiilor care să se ascundă de ochii lui
pectiv din iulie pînă în oc­ predarea în termen a lucră­ Băiatul mamei şi-a adus a- sint ingenioase. Ei, dar nici din motive ncimputabile lor „nenea miliţianu“. Dar pe
tombrie. la întreprinderea de rii Luncuţa II. Pentru lunile minte că a fost elev, a po­ el nu va fi mai prejos. plutesc in derivă). lingă aceste deprinderi ne­
construcţii forestiere, la ame­ iulie şi august nu aţi primit vestit ce era şi ce este a- Va depune mult suflet, se Motivele plecării de aca­ gative, puştiul cunoaşte is­
najarea drumului Luncuţa II garanţia deoarece aţi părăsit cum, şi mămicăi i-au dat va strădui cu patimă să le să a minorilor consemnaţi toricul tuturor lăcaşurilor
şi cel spi’e cabana Căprioara, lucrarea înainte de termina­ lacrimile. A intervenit în­ arate ce ştie. în registru se datorcsc nu­ despre care el a învăţat la
întreprinderea reţinea sala­ rea ei". Semnează şeful şan­ să tatăl şi vacanţa de iarnă Dar ca toate să meargă Sînt puţini cei care-şi bat pe o bancă şi dorm somn mai şi numai celor care şcoală „de la tovarăşă în­
riaţilor săi — flotanţi sau cu tierului, inginer Nicolae Dă- a fost sacrificată. In cea bine. ca cele ce urmează joc de banii părinţilor şi-şi de copii, visind un pat moa­ le-au dat viaţă — părinţi­ văţătoare“ i\
contract de muncă pe durată măcuş şi responsabilul cu de primăvară s-au pus in să fie cît mai antrenante, irosesc cu astfel de preo­ le, cald şi un braţ de ma­ lor. M.N.. de loc din Işalni- Fără nici o discuţie co­
nedeterminată — o garanţie planul şi organizarea muncii, bătaie toate forţele şi ce­ mai avea nevoie de ceva. cupări timpul. Puţini sînt mă încolăcit după gît. Evi­ ţa, a fost găsit in Iaşi. A piii sînt recuperabili. Prin
de 10 la sută din salariu pen­ Dominic Chirca. le mai năstruşnice argu­ Şi-a adus aminte că are şi părinţii care admit a- dent, aceşti călători fără venit la Ilia după ce mai grija statului, fiecăruia în
tru predarea în termen a lu­ Că pe două luni nu i se mente şi băiatul mamei a un prieten — „chitaristul“. II cest mod de viaţă copiilor destinaţie sint opriţi la iutii a rătăcit mai bine de o parte i se stabileşte un loc
crărilor. poate restitui garanţia pentru plecat în vacanţă la caba­ ia cu el să vibreze totul lor. Poate pînă nu va fi timp din drumul lOr fără săptămînă pe străzile unor sigur sub soare, pentru a
Cînd au expirat cele patru că nu s-a predat în termen nă. Să schieze ? Să se bată ca strunele chitarei. Apoi prea tîrziu şi părinţii tî- rost. înainte de a se reîn­ oraşe din ţară A plecat de creşte, pentru a visa, pentru
luni de muncă prevăzute de nu ştiu care lucrare, asta a cu zăpadă ? Să escaladeze nu-1 putea uita pe bunul nărului W. H. (care dealt­ toarce la un mod de viaţă acasă pentru că tatăl său, a se maturiza, pentru a se
lege, pensionarul n-a mai înţeles-o oarecum Andrei culmi şi vîrfuri ? O, nu! său prieten care de ani de fel se bucură de stimă şi organizat, aceste rare flori singurul lui protector — împlini ca om. Se naşte în­
continuat munca. Şi-a cerut Puiţ şi am încercat s-o înţe­ E mult prea demodat. Bă­ zile îi prezice viitorul în preţuire în societate) îşi neîngrijite iau cunoştinţă mama i-a decedat intr-un să o întrebare firească. Cei
drepturile băneşti, printre ca­ legem şi noi. Dar să nu-i res­ iatul va petrece timpul du­ ceaşca de cafea. Acesta a- vor aminti şi-i vor spune cu centrele de primire a accident — l-a neglijat în- care le-au dat viaţă cum se
re şi garanţia reţinută. Ga­ tituie unui om un drept al pă principii noi, moderne. vea şi el o prietenă şi aşa şi fiului cum s-au pregătit minorilor, instituţii înfiinţa­ tr-atît incit nu i-a asigurat simt cînd ştiu că o parte
ranţia n-a mai văzut-o nici său, o reţinere din salariu la Nu se ştie dacă părinţii se face că au ajuns la ca­ ei pentru a ajunge unde te special pentru astfel de nici piinea zilnică. Sperînd djn_ întregul lor rătăceşte
pînă astăzi. Maistrul respon­ urma urmelor fără prea mare i-au spus cît de greu se bana Pietrele din Retezat sînt azi. copii, ca o expresie a grijii să găsească înţelegere in fără nici un rost, înfruntă
sabil de lucrare l-a trimis la bază legală, pe motive că nu absolvea altădată o facul­ trei ..crai" cu trei „zîne“. ■ pe care partidul o acordă "Pă parte, copilul a fugit necazuri, lipsa de mingîiere,
întreprindere. De aici j s-a a stat să lucreze pînă la pre­ tate. Dacă tatăl i-a poves­ S-au instalat la microcaba- GEORGE BOJANU oamenilor. 'de acasă O fetiţă cu trăsă­ de protecţie, la o vîrstă
spus să facă cerere către şan­ darea lucrării atunci cînd în­ tit prin cîte a trecut pînă nă şi... Un astfel de lăcaş func­ turi frumoase. Deşi se află prematură ? E desigur tim­
tierul Teliuc, de care au a- săşi legea nu-i permitea ca, a dobîndit profesia dorită. După dejun — cafea, ţi­ P.S. Deşi cele relatate ţionează şi în comuna Ilia. la vîrsta păpuşilor, pe chi­ pul ca. ei să reflecteze. Pen­
parţinut lucrările respective. în calitate de pensionar, să S-au pregătit însă după gări Kent, manifestări dră­ sînt autentice, nu am dat situat într-o casă aspectuoa­ pul ei şi-a statornicit am­ tru că va veni o vreme
A făcut o cerere, a mai făcut lucreze mai mult, asta între­ toate dorinţele lui, că aşa găstoase, ghicitul în ca­ numele pentru că şi aşa să; dotată cu tot ceea ce prenta prea devreme o un­ cînd, visurile cu aripile
una. a mai făcut cîteva dru­ ce orice arbitrariu. Adică da­ e ..modern“ azi. Băiatul fea, acordurile chitarei La W. H se va vedea în a- est,e necesar pentru a găzdui dă ele oboseală. Părinţii fe­ frînte din ochii copiilor lor
muri pe la Deva, dar banii că pensionarul vrea garanţia face expunerea de motive, prinz — la fel. Seara — la cesle rînduri. Am făcut pu­ astfel de musafiri. tiţei, de loc din Orăştie. ii vor urmări ca propria
reţinuţi ca garanţie tot nu i-a n-avea decît o soluţie : să lu­ părinţii clntărcsc. verifică, blice aceste fapte ca ele Am răsfoit zilele trecute, s-au despărţit, lăsiml-o pe umbră. Dar atunci va fi
primit. A primit _ în schimb creze cu salariu pînă la ter­ dar pînă la urmă tot apro­ fel, plus dans. Şi aşa zil­ să dea de gîndit şi altora împreună cu profesoara minoră în grija unor bunici prea tîrziu!
de la şantierul din Teliuc... minarea lucrării şi să renun­ bă. I s-au dat bani calcu­ nic. timp de o săptămînă care din păcate mai sînt pensionară Veronica Cosma, neputincioşi.
în 17 aprilie 1973 acest răs­ ţe la pensie. După care lo­ laţi pe ore şi minute. Să băiatul mamei s-a „recreat" în această ipostază. un registru în care sînt Am stat de vorbă cu
puns fără răspundere : „Refe­ gică ? N. PANAITESCU
ritor la cererile (deci se re­
cunoaşte că au fost mai mul­ TH. MARCUŞ