Page 24 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 5 725 JOI 7 IUNIE 1973
4
CZXBaCSSXSSSBŒS
•' í ' ' * ' ‘> • " i- ' , î *• •; „ » \ 1'; . , . 0 preocupare de seamă a I.C.l.S.
BREVIAR INTERNAŢIONAL tu ■ egrame • note informaţii Radio
i
pentru alimentaţia publică din Petroşani
PROGRAMUL I : 5,00 Buletin
de ştiri ; 5,05 Melodii in zori
r- PRAQA Convorbiri între de zi ; 5,20 Drag mi-e cîntecul Sondarea gusturilor şi preferinţelor
şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar ;
5,50
6,00—8,08
Muzică
uşoară
;
In Hi. Germania şi Austria a apărut Mao Tzedun Radioprogramul dimineţii ; La 8,08
muzical;
mi
Matineu
8,30
Sesiunea Consiliului de crofon, melodia preferată ; 9,00 clientelei, satisfacerea lor deplină
Buletin de ştiri ; 9,30 Odă lim
si Le Bisan bii române ; 9,50 Muzică uşoa
ră ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10,05
JICOUE CEMŞESE'II — Ajutor Economic Reciproc * Melodii populare din Munte Unităţile reţelei de ali se desfac pentru consumul
nia ; 10.30 Patria mea, coloană
loc,
pentru
sau
acasă,
pe
PEKIN 6 (Agerpres). — fără sfirşlt ; de 10,45 Piese in ; mentaţie publică din Va precum şi prin unităţile ali
lea Jiului s-au primenit mult
strumentale
virtuozitate
preşedintele
Mao
Tzedun,
ştiinţa conducerii PRAGA 6 (Agerpres). — La problemele colaborării în do Comitetului Central al Parti U.oo Buletin de ştiri ; 11,15 Din ţă în ultima perioadă. Sînt vi mentara.
11,05
Muzică uşoară ;
lucrările celei de-a XXVII-a meniul planificării ; K. Po- dului Comunist Chinez, a pri rile socialiste ; 11,30 Miniaturi zibili şi incontestabili, paşii De asemenea, la unităţile
sesiuni a Consiliului de Aju lacek, preşedintele Comisiei mit, la 5 iunie, pe Le Duan, corale ; 12,00 Discul zilei ; 12,15 mari făcuţi în modernizarea reprezentative, care au ba
((
Recital de operă ; 12,30 Intllni-
proprie,
pentru o Românie modernă tor Economic Reciproc, ce se permanente a CAER pentru prim-secretar al C.C. al Parti re cu melodia populară şl In unităţilor, diversificarea pro ză de introdus meniuri-pen-
producţie
s-au
construcţia de maşini, a pre
desfăşoară
filului acestora, a meniurilor,
la
Praga,
partici
terpretul preferat ; 13,00 Radio
panţii au ascultat raportul zentat un raport despre dez dului celor ce muncesc din jurnal ; 13,15 Avanpremieră co mai buna aprovizionare, pri siune, la preţuri deosebit
Vietnam,
Fam
Dong,
Van
13,30 Concert de
O nouă lucrare consacrată cialiste, pentru întărirea u- Comitetului Executiv cu pri voltarea colaborării ţărilor tidiană ; ; 14,00 Compozitorul săp- mire şi servire a consuma de avantajoase, a fost ex
prînz
personalităţii conducătoru nităţii şi frăţiei tuturor oa vire la activitatea CAER în membre ale CAER şi R.S.F. membru al Biroului Politic al tăminii ; 14,40 Cîntece şi jo torilor. Conducerea între tins mult comerţul mobil şi
lui partidului şi statului menilor muncii, români, ma perioada care a trecut de la Iugoslavia în principalele ra C.C. al Partidului celor ce curi populare ; 15,00 Buletin de prinderii, şefii de localuri, stradal, înfiinţîndu-se nu
nostru, „Nicolae Ceauşescu ghiari, germani şi de alte sesiunea precedentă, prezen muri ale. construcţiei de ma muncesc din Vietnam, pre ştiri ; 15,05 Tribuna radio. Pro salariaţii, în general, sub mai în ultima vreme 12 noi
paşoptist
gramul
revoluţionar
— ştiinţa conducerii pentru naţionalităţi, angajaţi în tat de Frantisek Humouz, şini ; I. Kopca, preşedintele mier al guvernului R.D. Viet in perspectiva istoriei ; 15,15 îndrumarea permanentă a asemenea unităţi, care oferă
o Românie modernă", sem construcţia noii orînduri. preşedintele Comitetului E- Comisiei permanente a CAER nam, şi pe be Thanh Nghi, Muzică de estradă ; 13,40 Cin- organizaţiei de partid, a ce îngheţată, răcoritoare, pro
nată de cunoscutul publicist Publicistul austriac se o- xecutiv al CAER, reprezen pentru industria uşoară, a in membru al Biroului Politic al tare patriei ; 16.00 Radiojurnal ; : lor peste 150 de comunişti duse de cofetărie ; se va or
virtuozi
instrumentişti
16,15
austriac Heinz Siegert, a să cupă în mod special de tantul permanent a! R. S. Ce format despre principalele C.C. al Partidului celor ce Vasile Petrică şi Ştefan Stroe ; care muncesc în alimentaţia ganiza servirea mesei pen
din
muncesc
Vietnam,
vice-
rut in aceste zile lumina preocuparea conducătorului hoslovace în CAER. Vaclav probleme ale colaborării in premier al guvernului R.D. 16,30 Ştiinţa la zi ; 16,35 Forma publică a Văii Jiului, au tru elevi ; secţii cu prepara
tiparului. partidului şi statului nostru Hula, vicepreşedinte al Gu domeniul industriei uşoare ; Vietnam, cu prilejul vizitei ţia „Savoy“ ; 16,50 Publicitate acţionat pe cele mai diverse te dietetice pentru consu
radio ; 17,00 Antena tineretului;
Apărută în condiţii grafi pentru cunoaşterea temeini vernului federal al R. S. Ce L. Supka, preşedintele Comi 17.25 Cantata festivă pentru cor planuri pentru a veni zi de matorii suferinzi; se vor
ce de o înaltă ţinută, la e- că a realităţii şi pentru ac hoslovace, preşedintele Comi tetului CAER pentru colabo oficiale de prietenie pe care şi orchestră de George Draga ; zi In întimpinarea satisfa extinde bucătăriile de bloc ;
o efectuează la Pekin dele
ditura Bcrlelsmann-Miin- ţiunea ştiinţifică asupra siei de Stat a Planificării, a rare .tehnico-ştiinţifică, a in 17,45 Melodii populare ; 18,00 cerii depline a cerinţelor au fost înfiinţate 8 noi bu
Orele serii ;
20,00 Zece melo
chen şi GutersloU-Viena, lu realităţii. In această lumi prezentat, apoi. un raport re format despre măsurile de gaţia de partid şi” guverna dii preferate ; 20,45 Consem miilor de consumatori. fete de incintă, pentru a a-
crarea răspunde interesului nă, unul din subcapitolele. feritor la stadiu! îndeplinirii lărgire a colaborării statelor mentală vietnameză — infor- * nări ; 20,50 Cîntă Marja Cornes- In fiecare localitate din sigura salariaţilor din în
larg manifestat în rîndul o- cărţii, intitulat ..Ştiinţa în membre ale CAER şi R.S.F. mează agenţia China Nouă. cu ; 21.00 Revista şlagărelor ; Vale. consumatorii găsesc treprinderi. instituţii, şcoli
21.25
Moment poetic ; 21,30 Bi
piniei publice din Republi seamnă putere", pune in e- programului complex al inte Iugoslavia în domeniul pro Cu acest prilej, a avut loc juterii muzicale ; 22,00 Radio In prezent localuri frumoa etc diferite gustări în pau
ca Federală Germania şi videnţă profundul proces de grării economice socialiste şi tecţiei şi asanării mediului o convorbire extrem de cor jurnal ; 22,30 Concert de sea se, moderne, în care îi aş za de masă şi altele.
Austria faţă de România dezvoltare a ştiinţei şi cul a rezoluţiilor celei de-a ambiant şi, în legătură cu a- dială şi prietenească, eviden- ră ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03 teaptă o diversitate de pre Toate aceste măsuri au
—5 00 Estrada nocturnă.
socialistă şi conducătorul turii în ţara noastră. XXVI-a sesiuni a CAER in ceasta, al folosirii raţionale a ţiindu-se sentimentele fră parate culinare, băuturi ale fost bine primite de publi
său, faţă de realizările şi Autorul cărţii evidenţiază resurselor naturale. ţeşti care există între popoa se, alături de unităţi cu pro cul consumator; procentul
preocupările partidului, sta dialogul viu şi permanent pe Conducătorii delegaţiilor ţă rele vietnamez şi chinez. Cinema fil expres, care oferă gus desfacerii producţiei proprii
tului şi poporului român în care îl poartă secretarul ge rilor socialiste care participă Au fost de faţă, la întreve tări şi minuturi, servite a crescut cu 21,8 la sută,
construcţia vieţii noi, faţă neral al partidului cu ma la cea de-a XXVII-a sesiune dere, Ciu En-lai, membru al prompt şi de calitate supe faţă de perioada corespun
de prezenţa României pe n- sele largi de oameni ai Ma SahinsaWui Comitetului Permanent al DEVA : Pe aripile virilului, rioară. zătoare a anului trecut, a-
a Consiliului de Ajutor Eco
rena internaţională. muncii, cu poporul. „O ca Biroului Politic al C.C. al seriile I-XI („Patria") ; ; Căldura tingînd un procent ridicat
miinilor
tale
SIME-
(„Arta“)
Cartea, însumînd 300 de racteristică importantă a > •> nomic Reciproc au fost pri P.C. Chinez, premier al Con RIA : Anonimul veneţian („Mu Pentru prima dată, în la nivelul întregii reţele.
pagini, prezintă pe larg bio preşedintelui României — miţi, miercuri, de Gustav Hu- siliului de Stat, şi Ie Cien-in, reşul") ; HUNEDOARA : Alfred Petroşani a fost pusă la dis Toate aceste măsuri s-au
cel Mare („Siderurgistul”) ; CA-
grafia conducătorului Româ scrie Heinz Siegert — o Iranului in R. P. sak, secretar Eeneral al C.C. membru al Biroului Politic LAN : Frumos, onest, emigrat poziţia consumatorilor o u- luat şi aplicat în urma son
niei socialiste, proiectată pe constituie legătura sa con al P. C. din Cehoslovacia, cu al C.C. al P.C. Chinez, vice în Australia („11 Iunie") ; GHE- nitate cu profil lacto-vege- dării opiniilor şi preferinţe
fondul istoriei contempora tinuă cu masele. La aceste LAR : Cermen („Minerul") ; tarian ; Ta unităţile repre lor publicului consumator şi
ne a ţării noastre, contri întilniri, şeful statului in Bulgaria care au avut o convorbire preşedinte al Comisiei mili PETROŞANI : Veronica („7 No zentative. care au bază de în numele satisfacerii depli
buţia sa remarcabilă la c- formează despre scopurile prietenească. tare a C.C. al P.C. Chinez. iembrie") ; Nu te întoarce („Re producţie proprie, s-a intro ne şi zilnice a cerinţelor tu
Drumul
publica")
LUPENI
;
;
laborarea şl înfăptuirea po şi intenţiile partidului şi spre vest („Cultural") ; LO- dus „plinea casei“, pregătită turor clienţilor ce trec pra
liticii interne şi externe a guvernului. Vizitele în (ară 1 NEA : A fosl odată un poliţist după o reţetă inedită, cali gul unităţilor de alimenta
ţării noastre, la întreaga oferă, pe lingă aceasta, pre SOFIA 6 (Agerpres). — Cadran * Cadran ■ Cadran („Minerul") ; ANINOASA : Po tatea acestei plini fiind mult ţie 'publică din Valea Jiu
de
Oghinski
(„Munci
loneza
activitate a partidului şi şedintelui şi posibilitatea de Şahinşahul Iranului, Moham toresc") ; PETRILA : Cornul de apreciată de consumatori ; lui.
statului. „Nicolae Ceauşescu a se sfătui la faţa locului mad Reza Pahlavi Aryamehr, capră („Muncitoresc“) ; VUL a sporit mult numărul pro
—scrie autorul lucrării —• cu muncitorii, ţăranii, inte aflat în vizită oficială' la So PNOM PENH. — Baza lon- CAN : Poliţia mulţumeşte : duselor, semipreparatelor şi (Material publicat, la ce
URICANI
(„Muncitoresc")
;
©flt? una din acele puţine per lectualii, tineretul, cu acti fia, a avut o primă rundă de nollstă de la Lar Tchoung, a- fi continuate, in acelaşi ca Dauria, seriile l-II (,.7 Noiem preparatelor gospodina care rerea I.C.L.S.A.P. Petroşani) J
dru, la 18 şi 19 iunie.
sonalităţi a căror importan viştii de partid locali şi cu convorbiri cu Todor Jivkov, brie“) ; ORAŞTIE : Filiera („Pa
(„Flacăra")
ţă Istorică se relevă fără a organele locale de stat. In preşedintele Consiliului de flată intr-o zonă în core avi TUNIS. — Preşedintele Tu tria") ; Preria. Trei paşi pe ;
:
GF.OAGIU-BAI
oane americane au efectuai,
mai aştepta evaluarea a- cadrul acestor vizite de lu Stat al R.P. Bulgaria, în pro timp de şase zile consecutiv, nisiei, Habib Bourguiba, a a- pămint ; HAŢEG ; Domnului
cestui fapt din perspectiva cru se discută numeroase bleme privind evoluţia rela bombardamente masive in vut o întrevedere cu primul profesor, cu dragoste („Popu
istoriei". propuneri şi idei". ţiilor bilaterale, posibilităţile sprijinul regimului de la Pnom ministru al Libiei, Abdel Sa lar“) ; BRAD : Războiul lui GU-
roşie“)
Murphy
;
(„Steaua
iniţierii unei cooperări indus
Lucrarea este o prezenta Ocupîndu-se de domeniul triale şi realizării în comun Penh, a fost ocupată, marţi, lam Jaltoud, care participă ia RABARZA : Eu nu văd. tu nu
re plină de dinamism a is politicii externe a României a unor construcţii industria de detaşamente ale forţelor lucrările celei de-a doua se vorbeşti, el nu aude (..Mine Vind casă, cu grădină. Sime Vînd casă ocupabilă. Simeria,
rul") ; ILIA : Binecuvîntati ani
toriei contemporane a socialiste, lucrarea reliefea le. patriotice cambodgiene. siuni a Comitetului mixt tuni- malele şi copiii („Lumina"). ria, Şoseaua Naţională, 65. Gh. Doja. 34. Informaţii, strada
României, a împletirii per ză contribuţia de seamă a to In cuvîntul rostit la dineul Atacul patrioţilor khmeri a siano-libian. Agenţia tunisiană Vînd Renault 10, Orăştie, te Traian, 66.
5
camere,
Vînd
grădină
casă
manente a vieţii tovară varăşului Nicolae Ceauşescu oferit în cinstea înaltului oas debutat cu un puternic bom de presă informează că, in lefon 160. 2 000 mp, comuna Crişcior, 316,
apartament
şului Nicolae Ceauşescu cu la elaborarea şl afirmarea pete iranian, Todor Jivkov a bardament de artilerie, efec cadrul întrevederii, au fost a- rit Vînd (garaj). Deva, confort spo Gruber.
Minerului,
lupta şi viaţa poporului ro obiectivelor şi principiilor relevat concordanţa sau a- tuat imediat în urma unui bom bordate probleme privind ex bloc LI, ap. 13. Caut femeie îngrijire copil 3
mân. înfăţişînd, pe baza u- ce călăuzesc politica inter propierea poziţiilor celor două bardament aerian american. tinderea şi diversificarea rela Vînd Dacia 1300. Bălolu E„ ani. Deva. telefon 73790. Dacia,
de
Curs
nui bogat material docu naţională a ţării noastre, ţări în probleme majore in Presiunea exercitată în conti ţiilor dintre cele două ţâri. 9,09 Lecţia a 56-a ; limba franceză. Subcetate, 45. bloc 33, scara A, ap. 20.
Factura
mentar, activitatea îndelun activitatea sa neobosită con ternaţionale. subliniind. tot nuare de patrioţi a silit tru 9,30 Prietenii lui Aşchiuţă. „A- Vînd Skoda S100 nouă, roda 29 mal 1973 (8 000 mc cărămidă
D.
63509'
Pierdut
nr.
gată desfăşurată de condu sacrată instaurării unor noi odată, că vizita Şahinşahului pele lonnoliste, cu efective de LA VALLETTA. — Cancela venturile lui Chiţ-Miţ" — tă. Hunedoara, str. Bariţiu, 21 A. roşie 70 la sută uzură în va
a
cinte-
cătorul partidului şi statu relaţii între state, promo are loc într-un moment în un batalion, să evacueze in rul Austriei, Bruno Kreisky, a partea copiilor Il-a. Din „Poar Vind Moskvici 408. Hunedoa loare de 1 500 lei), eliberată de
ccle
slovaci
lui nostru în slujba împli vării destinderii, păcii şi care „tendinţele favorabile şi derută baza. început miercuri o vizită ofi ta de aur“ ; ra telefon 11196. C. S. Hunedoara, pe numele
„Samblm“
Vînd
autoturism
nirii idealurilor de liberta colaborării. Subliniind pa transformările pe planul re cială de două zile in Malta. 10.00 Telex ; tip englez 1969 (40 000 km), De Badiu Trufin. O declar nulă.
Pierdut
macaragiu
autorizaţie
te şi dreptate socială ale triotismul înflăcărat şi înal laţiilor internaţionale inspiră WELLINGTON. — Noul am El a avut, în aceeaşi zi, o pri 10,03 Publicitate ; va, str. Barbu Delavrancea, 22. şenile, eliberată de ISCIR Si
10.10 Tehnic-club ;
poporului român, participa tul spirit internaţionalist mai mult ca oriclnd spe basador al Republicii Socia mă rundă de convorbiri cu 10.40 Bueureştiul necunoscut. Vind casă. Informaţii. Şo biu. nr. 1 587, pe numele PA-
rea sa activă la luptele care animă viaţa şi activita ranţa Intr-un viitor mai liste România in Noua Ze- primul ministru Dom Mintoff. „Primăvara bucurcşteană"; seaua Naţională, 29, Simeria. NATI IOSIF. O declar nulă.
pentru răsturnarea regimu tea conducătorului poporu bun". In context, el a relevat elandă, Nicolae Finanţu, şi-a Au fost abordate, potrivit a- 11.00 Telecinemateca. Ciclul
„Filme mari — genuri ci
lui de exploatare şl asupri lui român, autorul lucrării eforturile Bulgariei in direc prezentat scrisorile de acredi genţiei Reuter, aspecte pri nematografice diferite“.
re, pentru eliberarea ţării, scrie: „Concepţia politică a ţia întăririi păcii in lume, tare guvernatorului general, vind relaţiile bilaterale, con „Panică pe stradă“ — pro
instaurarea şi consolidarea Iui Nicolae Ceauşescu este care îşi găsesc expresia con sir Den is Blundell. După ce vorbirile multilaterale de la ducţie a studiourilor ame Combinatul de prelucrare a
ricane ;
puterii populare, pentru con pătrunsă de marxism-leni cretă în activitatea ţării sale remonie, guvernatorul general Helsinki consacrate pregătirii 12.40 Teleobiectiv ;
strucţia societăţii socialiste nism şi el nutreşte credin pe arena internaţională. în a oferit un dejun in onoarea conferinţei general-europene 13.00 Telejurnal ;
în România. Este puternic ţa fermă că numai mar- special în Balcani. „Putem a- ambasadorului român. Au par pentru securitate şi cooperare, 14.30 Tcleşcoală ; europene de lemnului Sebeş, judeful Alba
Campionatele
15.30
relevat rolul esenţial al to xism-leninismul ponte asi firma cu satisfacţie că rela ticipat Joseph Walding, mi relaţiile est-vest în general. box — semifinale (gala I).
varăşului Nicolae Ceauşescu gura ţării progresul şi bu ţiile Bulgariei cu toate ţări nistrul comerţului exterior şi DELHI.— In continuarea vi Transmisiune directă de ia A N G A J E A Z A
în dezvoltarea multilaterală năstarea". le vecine se dezvoltă foarte ministru asociat al afacerilor zitei oficiale pe care o între 17.30 Belgrad ; în limba ma
Emisiune
a societăţii româneşti, în Lucrarea este însoţită de bine“ — a spus Todor Jivkov. externe, alte persoane oficia prinde la Delhi, premierul ghiară ; — muncitori necalificaţi, care vor lucra in regie
promovarea spiritului în o prezentare succintă a Ro Răspunzînd, Şahinşahul Ira le. australian, Gough Whitlam, a 18.30 Telex ; sau acord.
18.35 Publicitate ;
noitor in toate domeniile mâniei sub raport Istoric, nului a relevat eforturile ţă conferit cu ministrul indian de 18.40 Omul şi muzica Iul Cl-
vieţii soclal-politicc a Româ geografic şi al organizării rii sale în vederea asigurării LUXEMBURG. — La Luxem externe, Swaran Singh, asupra prian Porumbescu ; Se asigură cazare,
niei. social-administrative. Sint unei dezvoltări economice burg s-a încheiat, marţi sea unor aspecte ale relaţiilor bi 19,20 1001 de seri ; (147)
ra, reuniunea miniştrilor agri
19.30 Telejurnal ;
O marc importanţă este inserate, totodată, date pri susţinute. El a exprimat, tot culturii din ţările membre ale laterale şi a unor probleme 20.00 Cîntecul săptăminii ;
acordată preocupării con vind dezvoltarea economici, odată, satisfacţia faţă de po CEE, fără a se putea ajunge privind cooperarea in diferite 20,05 Drumuri în istorie : Nico
stante a tovarăşului Nicolae ştiinţei şi literaturii. sibilitatea abordării proble la stabilirea unei poziţii co domenii dintre naţiunile sud- lae Bălcescu. Ulm docu
mentar ;
Ceauşescu pentru- perfecţio Apariţia acestei cărţi do- melor printr-un limbaj co mune asupra tratamentului estului asiatic. După cum re 20.10 Tinerii despre ei înşişi ;
narea continuă a organizării bindeşte semnificaţia unui mun, pe baza coexistenţei levă agenţia Associated Press, 21.10 Pagini de umor : Aventuri Exploatarea minieră Jebea
şi conducerii societăţii, pen adevărat eveniment edito paşnice şi realismului. în di căruia ii vor fi supuse, pe pie in cursul convorbirilor s-a de în epoca de piatră ;
Steaua fără nume. Emislu-
tru continuarea tradiţiilor rial, marrînd o nouă con recţia reducerii încordării in ţele comunităţii, produsele — gajat un consens în ce pri 21.35 ne-concurs pentru _ tineri (oraşul Brad) judeţul Hunedoara
înaintate ale trecutului şi a- tribuţie la cunoaşterea per ternaţionale, pe plan mon în special fructe, citrice şi vi veşte dezvoltarea relaţiilor e- interpreţi de muzică uşoa
firmarea valorilor naţionale sonalităţii conducătorului dial şi regional. Şahinşahul nuri — provenind din unele conomice dintre India şi Aus ră ; ANGAJEAZA IMEDIAT
în ştiinţă, literatură şi artă, României socialiste, a poli a relevat că Iranul depune e- tralia, precum şi intr-o serie de 22.30 „24 de ore“. Din ţările so
cialiste ;
pentru impunerea şi conso ticii promovate de partidul forturi în vederea creării u- ţări nord-africane. Dezbaterile alte chestiuni de interes re 23.00 Campionatele europene de următoarele categorii de muncitori pentru subteran :
lidarea valorilor etice so- şl statul nostru. nui climat de destindere şi asupra acestei probleme vor ciproc. box — semifinale (gala a
golaborare internaţională. Il-a). Selecţiuni înregistra © mineri
te de la Belgrad.
® ajutori mineri
WIE 'C-KE3E33mSSaTZl«G 13JM- MWUI <© vagonetari
Pentru muncitorii care vin cu familia se asigură
apartament în decurs de un trimestru de la angajare,
iar pentru nefamilişti cazarea în căminul exploatării.
Salarizarea în acord.
Gomentariile presei franceze Note... nesportive nuri de fotbal ga. o. „te. unul Solicitanţii să se prezinte la biroul personal al
de zgură, terenuri de hand
ia victoria lui llie Năstase bal etc Dar tot ce este foar exploatării, unde se primesc şi relaţii suplimentare.
(154)
te frumos aici păleşte în fa
PARIS 6 (Agerpres). — Co- ediţia 1972, după ce contribuise turilor sale, care a stirnit ad Victorie „prin tuş“ a vreo explicaţie, dar sigur es ţa bălăriilor şi gunoaielor de
mentind finala turneului de la din plin ca eebipa ţării sale să miraţie în rindul celor 10 000 de te că nici organele şi facto pe platforma de lingă sera de
Rolland Garros, in care llie se califice în finala „Cupei Da- spectatori prezenţi în tribune. birocraţiei. Aşteptăm... rii cu competenţe în împie flori a E.G.C.L... vecina sta
Năstase l-a Învins pe iugosla vis“. Victoria lui Năstase în După finală, Năstase a decla dicarea acestor spectatori
vul Nikola Pillci, coresponden turneul de la Rolland Garros rat ziariştilor : „Rolland Garros revanşa dionului. platformă, care da Combinatul siderurgic
tul agenţiei France Presse este o consacrare deplină, pen este a doua victorie importan frauduloşi nu întreprind ni că ar fi în proprietatea sta
acrie : „După ce a ciştigat in tru că prima oară din 1968 tă pentru mine după Forest Luptătorii de la Construc mic pentru închiderea cimpu- dionului ar primi sigur o u-
1972 turneul de la Forest Hills, (cînd a început activitatea pro Hills. Sînt desigur foarte mul lui vizual asupra terenului
românul llie Năstase şi-a adău fesionistă în tenis) concursul ţumit că am cîştigat la Paris, torul Hunedoara se află, pro tilizare mai eficientă, amena Hunedoara
gat în palmares un al doilea de la Paris a reunit întreaga deşi mă aşteptam la aceasta babil. în faţa c-elci mai difi de joc, de la înălţimea alei jată ca noi terenuri de sport.
titlu major, prin sclipitoarea elită mondială a sportului alb. deoarece terenurile de zgură cila îptîlniri, care nu se des lor. Ar fi de dorit să se gă Peisajul apare cu atit mai
victorie repurtată în campiona Dacă marii favoriţi au fost e- îmi convin. Poate că niciodată sească o formă oarecare pen cu sediul în Hunedoara, str. Dr. Petru Groza nr. 8-
tele internaţionale de tenis ale liminaţi rînd pe rînd, Năstase nu am jucat atit de bine ca făşoară regulamentar, pe sal sumbru duminica, chiar în
Franţei. Este pentru prima a fost singurul dintre ei care în acest turneu. Cred că am tea. ci în hăţişul birocraţiei. tru desfiinţarea „tribunei" de zilele de meci. -ţînd aici sînt ANGAJEAZA
oară cînd un tenlsman român a rezistat, salvind prestigiul a- progresat şi pe plan tehnic, Adică, potrivit normelor in pe Cetate. garate autoutilitarele E.G.C.L.
îşi înscrie numele printre cîş- şilor prin acest succes rar ln- dar mai ales din punct de ve vigoare, sportivii de perfor Muncitori calificaţi în meseriile :
ttgătorii acestui ' turneu de tîlntt în analele tenisului; per dere al condiţiei fizice şi al re Apropo de... Păcat de aceste asocieri de
prestigiu, in care Năstase îl formanţa de a nu pierde nici zistenţei nervoase mă simt su manţă beneficiază de scoate - strungari
urmează pe spaniolul Andres un set într-o confruntare eu perior în raport cu anii tre re din producţie — lcga'ă ! decor ! La stadion nu vin nu
Glmeno. încă din 1971, talenta cel mai valoroşi jucători. De cuţi. Am ajuns la un echilibru Prin grija C.J.E.F.S., sta mai deveni, ci şi oaspeţi din - turnători formatori
tul jucător român se calificase sigur nimeni nu se aştepta ca care îmi dă speranţa să mă — pentru susţinerea meciuri
în finala acestui turneu. Ince- Pilici să ajungă în finală, dar comport la înălţime şi în vi lor oficiale. Dar. cum luptăto dionul „Cetate" din Deva a alte oraşe. Cu ce impresie - macaragii
pînd din anul 1972, Năstase, îm iugoslavul nu esle un necunos itoarele turnee". rii Constructorului sînt sala devenit o cochetă şi atractivă - zidari şamotori
preună cu americanul Stan cut. Semifinalist în 1967 la Ro pleacă ei de la stadionul „Ce
Smlth, domină tenisul mondial. ma, Paris şl Wimbledon, el a riaţi ai Combinatului side bază sportivă, cu două tere- tate" ? - sudori
In afară de Forest Htlls, jucă continuat In ultimii ani să fie In. clasamentul „Marelui pre rurgic Hunedoara, aceştia în-
torul român s-a afirmat şi pe printre protagon : ' *ii multor tur miu — F.l.L.T.“ pe primul loc tîmpină dese dificultăţi în - lăcătuşi
un alt „gazon" celebru, acela nee internaţionale. In faţa lui se află jucătorul român llie susţinerea intilnirilor din precum şi muncitori necalificaţi cu posibilităţi de ca
de la Wimbledon, unde a ajuns Năstase, experienţa iul Pillci Năstase, ru 130 Se puncte, ur Programul etapei judeţene a „Cupei României“
în finală, fiind întrecut de nu mal putea conta, pentru că mat de italianul Adriano Pi- cauză că serviciile de resort lificare în diferite meserii specifice siderurgiei, pen
Smlth. El s-a revanşat in schimb românul se afla într-o aseme natta — 90 puncte şi australia ale combinatului nu aprobă Duminică 10 iunie a.c., Răsăritul Itîu de Mori —
prin victoria în faza finală a nea vervă de joc, înclt l-a reu nul John Ncwcombe — 77 punc scoaterea din producţie. Mai tru care se asigură cazare la căminele muncitoreşti
„Marelui Premiu F.l.L.T.“ — şit totul, întreaga gamă a lovi te. începînd cu orele 11 se va — Victoria Călan ; Oţelul
mult, le „taie“ zilele absen desfăşura etapa judeţeană a C.S.H. — Constructorul Hu şi masă la cantină cu deservire exemplară contra
tate pentru susţinerea meciu noii ediţii a „Cupei Româ nedoara ; E.G.C.L. Hune cost.
rilor oficiale ale campionatu
Ieri, în divizia A punctînd de patru ori prin lui diviziei A de lupte. Dacă niei" la fotbal, după ur doara — Baza I Peştiş ; Salarizarea se asigură pe reţea siderurgică in
Mărculescu (min. 57 şi 75),
mătorul program : Viitorul
C.F.R. Petroşani — Utilajul
I. Constantinescu (min. 68), pînă acum luptătorii au fost Valea Brad — Aurul Brad ; Petroşani : Minerul Paro- condiţiile prevederilor Legii nr. 12/1971.
S.C. Bacău — Jiul 4—1. ţii au deschis scorul, din penalti şi Caraman (min. învinşi prin „tuş birocratic" Voinţa Ilia — Aurul Cer- şeni — Minerul Uricani ;
Infrîngere categorică, care ri dar speranţele lor s-au năruit 82). aşteptăm să se găsească cine tej ; Victoria Dobra — Da Strciul Baru — Preparato- -
dică serioase probleme echi în repriza secundă, cînd lo Meciul Dinamo — C.F.R. se va să-i... culce la saltea şi pe cia Deva : Minerul Ghclar rul Petrila; Preparatorul
pei Jiul. Au înscris Enescu calnicii s-au impus autoritar, va juca la 24 iunie. cei ce încurcă lucrurile, cine — Minerul Teliuc ; Secţia C'oroeşti — Minerul Vul
(2 goluri), Băluţă şi Pană, res va care să aplice corect pre mecanică a întreprinderii can ; Preparatorul Lupeni
pectiv Multescu, din lovitură vederile H.C.M. nr. 852/1952 chimice Orăştie — Dacia O- — Minerul Aninoasa ; E-
de la 11 metri. CLASAMENTUL şi Instrucţiunilor C.N.E.F.S. răştie; C.F.R Simeria —
Universitatea Cralova — 1. Universitatea Cv. 26 13 8 5 46—81 34 şi U.G.S.R. nr. 1590/1956. Prefabricate Cristur ; Recol nergia Paroşeni — Parin-
Steagul roşu 0—1. Surpriza e- 2. Dinamo 25 13 4 8 37- ■29 30 ta Unirea — Gloria Haţeg ; gul Lonea
tapei! A marcat Mateescu 3. C.F.R. Cluj 25 10 1(1 5 28- •22 30 '„Tribuna“ de pe Cetaie *
(min. 13). 4. F.C. Argeş 2« 11 7 8 38- •24 29
5. S.C, Bacău
2« 11 7 8 30- ■31 29
A.S.A. — U.T.A. 2—1. In- 6. Steaua 26 9 11) 7 33— •25 28 Revenim asupra mult-dis- IN PRIMA MANŞA A BARAJULUI PENTRU TITLUL DE
frîngere în ultimul minut 7. Petrolul 26 9 8 9 18- •26 26 cutatei şi nerezolvatei pro CAMPIOANĂ JUDEŢEANĂ
prin autogolul lui Petescu. 8. Steagul roşu 26 9 7 10 31- -19 25 bleme a „tribunei" ad-hoc de
pe aleile Cetăţii din Deva, pe
Celelalte 2 goluri au fost în 9. Jiul 26 10 5 11 33- -36 25 care se înfiripă la fiecare Minerul Vulcan — Dacia Orăştie 0—0
scrise de Naghi (min. 47) şi 10. Rapid 26 7 10 9 25- -23 24 meci, oficial sau amical, ai tic, cîştigătoarelc seriilor. Meciul
disputat
din
jocul
Ieri
Domide (min. 78). 11. C.S.M. Reşiţa 26 7 10 9 29- •32 24 Mureşului, galeria... neplatni barajul s-a pentru desemnarea tur cam s-a încheiat nedecis : 0-0. Dumi
Rapid — C.S.M. Reşiţa 0—0. 12. F.C. Constanţa 26 8 7 11 29—30 23 cilor. îndrăgostiţi de fotbal, pioanei judeţene dc fotbal, între nică, la Simeria. se va disputa
returul.
Reşiţenii confirmă. 13. U.T.A. 26 7 9 10 29—33 23 unii spectatori nu rezistă is Minerul Vulcan şi Dacia Oiăş-
„U" Cluj — Petrolul 0—0. 14. A.S.A. 26 11 1 14 32- -39 23 pitei de a vedea meciurile,
Situaţia clujenilor devine a- 15. „U“ Cluj 26 7 8 11 21- -39 22 dar o fac... neşportiv, fără a- Pronosxpres
larmantă prin acest semi- 16. Sportul studenţesc 26 4 11 11 26—46 19 devărată dragoste faţă de *e-
eşec. Rapid — Sportul stu- chipa favorită, urmărind par Rezul lalele concursului Fond de premii; 1 200 379
F.C. Argeş — Steaua 1—1. denţesc; C.S.M. Reşiţa — „U“ Cluj; Jiul — F.C. Ar tidele, într-un număr aprecia din 6 iunie 1973 : lei.
geş ; Steagul roşu — A.S.A. Tg. Mureş : U.T.A. — F.C. bil, în mod cu totul nepo Extragerea a Il-a : 26, 33,
A doua surpriză a etapei. Constanţa ; Petrolul — Univ. Craiova ; Steaua — Dinamo ; trivit. Dacă le place fotba 17. 45, 28.
F.C. Constanţa — Sportul C.F.R. Cluj — S.C. Bacău. lul, de ce nu plătesc biletul Extragerea I : 20, 32, 24, Fond de premii : 567 528 (149)
studenţesc 4—1. Oaspe de intrare ? O fi existînd 36, 34, 14. lei.
Redacţia d administraţia darului t Deva, «ti, Dr. Petra firoza, na. 35, Telefoane i 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe scrisori), 12317 (cultură sport) — Tiparul L P. Deva.