Page 25 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate farlle, unffl-vă f
Adunarea omagială consacrată aniversării

Comitetului National Antifascist din Rumania

Cu prilejul împlinirii a 40 secretar al C.C. al U.T.C., Ni­ comitete regionale şi locale
de ani de la constituirea Co­ colae Matei, secretar al Co­ in toate judeţele, precum şi
mitetului National Antifascist mitetului municipal de partid a unui comitet al tinerilor şi
din România, organizaţie de Bucureşti, Ladislau Banyai, al femeilor, alături de repre­
masă a cărei activitate se în­ vicepreşedinte al Academiei zentanţi ai tuturor categori­
scrie ca un moment remar­ de ştiinţe sociale şi politice, ilor sociale.
cabil în şirul acţiunilor ini­ acad. Petre Constantinescu- In cadrul comitetului, s-a
ţiate şi conduse de partidul îaşi, acad. Iorgu Iordan, prof. făcut remarcat, prin combati­
comunist pentru mobilizarea univ. Tudor Bugnariu. mem­ vitatea sa revoluţionară, prin
celor mai largi mase de oa­ bru corespondent al Acade­ patriotismul său fierbinte, şi
meni în lupta împotriva fas­ miei, Scarlat Calimachi, Ma­ tînărul muncitor în vîrstă de
cismului, pentru apărarea de­ tei Socor, Cicerone Teodores- 16 ani, Nicolae Ceauşescu, de­
mocraţiei şi independenţei cu, Maria Ţiulescu, foşti semnat de conducerea P.C.R.
naţionale, joi a avut loc la în calitate de reprezentant al
înraifiifljiffifflMuiJi Muzeul de istorie a partidu­ membri ai Comitetului Naţio­ tineretului muncitor bucureş-
nal Antifascist.
lui comunist, a mişcării re­ tean. Vorbitorul s-a referit,
ANUL XXV Nr. 5 72« VINERI 8 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI voluţionare şi democratice Au participat reprezentanţi in continuare, la marile de­
din România o adunare o- ai unor instituţii centrale, oa­ monstraţii în care masele
magială. meni de artă, ştiinţă şi cul­ populare, în frunte cu comu­
tură, activişti de partid şi de
In prezidiul adunării au niştii, au dat expresie stării
luat loc prof. dr. doc. Mihnea stat, oameni ai şi muncii din de spirit antifasciste, precum
instituţiile
întreprinderile
Sarcinile anâii 187Î Gheorghiu, preşedintele Aca­ bucureştene. şi la o serie de acţiuni Ia
demiei de ştiinţe sociale şi care a participat, atit pe
♦ politice. Ion Popescu-Puţuri, Luînd cuvintul, Petre Con- plan intern, cit şi extern, a-
ac­
stantinescu-Iaşi
a
de
Institutului
directorul
Míate Megral ! înainte de k studii istorice şi social-politi- ţiunile întreprinse evocat con­ lături de alţi antifascişti ro­
sub
mâni.
ce, Nicolae Guină, preşedin­ ducerea partidului comunist La rîndu! său, acad. Iorgu
tele Comitetului foştilor pentru bararea drumului fas­ Iordan a vorbit despre acti­
cismului în România. Deşi
luptători antifascişti, Gheor­ in adîncă ilegalitate, partidul vitatea antifascistă desfăşu­
Succese de prestigiu ale oamenilor ghe Petrescu, vicepreşedinte a organizat o vastă acţiune rată de cadrele universităţi)
al Consiliului Central al pentru crearea unui Comitet
U.G.S.R., Gheorghe Stoica, Naţional Antifascist, a unor (Continuare in pag. o 4-a)
muncii hunedoreni în întrecere
Constituirea Comisiei de planificare
i
Pentru creşterea producţiei de cărbune TELIUC. De la începutul ci­ teritorială a judeţului Hunedoara
nului, colectivul întreprinderii
miniere Hunedoara a obţinut Ieri, Ia Deva a avut loc torială are ca sarcină să ela­ fost prezentat programul-ca-
Vom asigura minerilor din succese de seamă in între­ constituirea Comisiei de pla­ boreze proiectele planurilor dru de activitate, s-a adoptat
cincinale şi anuale de dez­
planul-cadru
semes­
pentru
teritorială
nificare
judeţu­
a
cerea socialistă pentru reali­
zarea sarcinilor de plan ţi a lui Hunedoara. voltare economico-socială ac­ a trul II şi au fost constituite
secţiile de lucru ale comisiei.
cuprinzînd
atit
judeţului,
In lumina hotărârilor Con­
Preşedinte
de
Comisiei
al
| HUNEDOARA. In insufleţi- angajamentelor asumate în ferinţei Naţionale a partidu­ tivităţile de interes republi­ planificare teritorială a ju­
can cit şi cele locale, urmă­
lui, pe baza Legii cu privire
j toareo intracere ce se des- abataje utilaje noi, moderne, la dezvoltarea economico-so- rind folosirea cu eficienţă deţului Hunedoara a fost nu­
: foşoară in cinstea zilei de cială planificată a României, maximă a resurselor materia­ mit tovarăşul Ştefan Almă-
; 23 August, pentru infâptui- adoptată în noiembrie 1972 şi le şi umane, a întregului po­ şan, secretar al Comitetului
; rea exemplară a sarcinilor a Decretului 121/1973 privind tenţial economic, şi să parti­ judeţean de partid, vicepre­
i de plan ţi a angajamentelor de înalt randament Peste 8000 organizarea Comitetului de cipe la lucrările necesare e- şedinte al Comitetului exe­
i asumate in acest an, lamina- Stat al Planificării, comisia laborării prognozelor. cutiv al Consiliului popular
; torii hunedoreni obţin rezul- judeţeană de planificare teri- In cadrul şedinţei de ieri a judeţean.
• tate de prestigiu. tone minereu
■v, Colectivele laminoarelar de — Este ştiut, desigur, că nelui Petroşani, un complex Cum se acţionează în între­
f 50, 1 000 ţi 1 300 mm au întreprinderea de utilaj mi­ mecanizat pentru abatajele prinderea dumneavoastră ?
j expediat beneficiarilor de la nier Petroşani s-a dezvoltat cu front lung, care va asigu­ — In întîmpinarea marii extras
şi modernizat considerabil in ra o productivitate sporită, sărbători a eliberării, preo­
ultimii ani, că ati diversificat va uşura considerabil munca cuparea noastră principală Acţionind pentru înfrumuseţarea şi curăţenia
mult gama sortimentală a oamenilor în subteran. El es­ rămîne tot abatajul. împreu­ suplimentar
utilajului minier fabricat şi te deja în posesia minerilor nă cu conducerea minei Dîl­
a pieselor de schimb, că al­ de la Petrila, care-i învaţă ja, luna aceasta ne străduim
cătuiţi un colectiv puternic, deocamdată la suprafaţă să realizăm un abataj model
bine pregătit, angajat plenar „biografia" şi modul de „via­ (abatajul 10), să-l dotăm cu oraşului—acţionăm împotriva poluării !
in marea întrecere de reali­ ţă", urmînd ca din 16 iunie grinzi păşiţoare şi transpor­ cinstea zilei de 23 August,
zare a cincinalului înainte de să-l supună exigenţelor prac­ toare T.R. II (cu noul sistem pentru înfăptuirea cincinalu­
începutul anului, mai mult de termen. Cu ce probleme deo­ tice de extracţie a cărbune­ de plug de care aminteam), revin sarcini de mare importanţă. In
4 600 tone de laminate, pe­ sebite se confruntă în pre­ lui. Avem certitudinea că va să vedem ce productivitate lui înainte de termen. Au Pentru aplicarea întocmai a prevede­
fost extrase 8 089 tone de
ste prevederile de plan. In zent acest harnic colectiv ? trece cu succes examenul. va da un asemenea abataj, rilor Legii privind protecţia mediului în­ raidul intreprins la Petroşani am urmă­
acelaţi timp — ne informea­ In ce direcţii îi sînt orientate Amintesc, de asemenea, grin­ urmînd să facem acest lucru minereu in plus faţă de sar­ 7 conjurător, organelor locale ale admi­ rit cum sint respectate igiena şi curăţe­
ză corespondentul nostru, Va- preocupările in cinstea marii da prăşitoare — un utilaj şi la alte abataje de la alte cinile de plan, din care 87 nistraţiei de stat, organizaţiilor coope­ nia, cum se acţionează împotriva aces­
tone numai in luna mai, can­
sile Grigoraţ —productivi­ sărbători de Ia 23 August ? exploatări. De asemenea, titatea de fier în minereu tei poluări a solului şi localităţii.
tatea muncii a marcat o creţ- Ne răspunde inginerul şef modern şi uşor — experi­ pentru ca în comun cu mine­ marfă a fost de 5 712 tone ratiste şi obşteşti, fiecărui cetăţean le
tere de 72,34 tone de lami­ al I.U.M. Petroşani — Dumi­ mentată cu foarte bune re­ rii să putem raporta rezulta­ (354 tone in luna mai), iar — Cum vi se parej cartie­ depozităm acolo, în spate. noiul menajer se ridică la
nate pe muncitor, faţă de a- tru Crăciun : zultate în abatajul 10 al mi­ te dintre cele mai bune, la conţinutul în minereul extras rul Aeroport. In privinţa Sîmbăta şi duminica nu vin două-trei zile o dată. La
ceeaţi perioadă a anului tre­ După vizita tovarăşului nei Dîlja. mina Paroşeni experimentăm a înregistrat în luna mai — curăţeniei, a bunei gospo­ să-l ridice. Lunea vin tir- periferie străzile nu se mă­
cut, iar economiile înregistra­ Nicolae Ceauşescu. din toamna — In marea întrecere soci­ un nou sistem de stîlpi hi- dăriri ? ziu. Vă Închipuiţi ce se a- tură, nu se stropesc nicio­
te însumează 1,8 milioane lei. anului trecut, în Valea Jiului, alistă re se desfăşoară în în- drauliei (cu ventilul protejat) ..Luna calităţii minereului de dună acolo ? Mai dăm tele­ dată sau foarte, foarte rar.
Printre participanţii cei mai colectivul nostru are în cen­ tîmpinarea zilei de 23 August — realizaţi la F.S.H. Vulcan fier“ — un procent de 104 — Uitaţi, vă şi dumnea­ foane şi atunci se prezintă Şi e un praf... (Estera Za-
activi la obţinerea acestor trul atenţiei abatajul de căr­ — moment crucial în istoria —, adecvaţi zăcămîntului de la sută. voastră. La intrarea dinspre harie, maistru instructor la
frumoase rezultate se numă­ bune. Mai exact spus, are in poporului român —, pentru la Paroşeni. iar la mina Vul­ Minerii din Poiana Ruscăi oraşul vechi na „întâmpină" Şcoala profesională comer­
ră comuniţtii loan Şerban, atenţie asigurarea minerilor realizarea integrală a sarci­ can se află tot în fază de iţi sporesc eforturile pentru trei grămezi mari de pă- cială)
Teodor Vaidasegan, Visirin din abataje cu utilaje noi, nilor de plan pe acest an, a experiment, dar cu bune re­ mînt şi moloz, zeci de po­ Anchetă în
Hie, loan Lonianu, Vosile Go­ moderne, uşoare, de mare cincinalului înainte de ter­ zultate, un . aparat de tractat ca în intimpinarea zilei de teci se încrucişează şi taie — Avem contract încheiat
nea, Nicolae Andronache, complexitate tehnică şi ran­ men, colectivele de muncă îşi şi manipulat sarcinile în a- 23 August să obţină noi ţi zonele verzi, deşi există tro­ municipiul cu E.G.C. ca să ne ridice gu­
Gheorghe Băcanu ţi alţii. amplifică preocupările, iniţia­ importante realizări in extrac­ tuare, peste tot, faţa car­ noiul zi de zi. Dar numai
Pină la marea sărbătoare dament ridicat, realizarea tu­ ză acţiuni menite să sporeas­ DUMITRU GHEONEA ţia minereului de fier. tierului e pătată de hîrtii Petroşani bine că vin la 3 zile o dată.
a eliberării patriei, lamina- turor pieselor de schimb ne­ că necontenit producţia ma­ aruncate, duse de vânt, iar­ Uitaţi-vă şi la curtea aceas­
torii hunedoreni sint hotăriţi cesar»' utilajului minier. terială, eficienţa economică. (Continuare in pag. a 3-a) ba nu-i cosită uniform ci in ta. Aici se depozitează măr­
să obţină noi ţi importante — Vreţi să exemplificaţi ? petece, ici, colo, terenurile furi alimentare şi ambalaje
succese in marea întrecere — Pentru prima dată s-a de joacă pentru copii sînt ci te o maşină să-l ridice. in valoare de zeci de mii
de realizare a cincinalului realizat în întreprinderea murdare şi fără nisip proas­ (Dumitru Ghiţan, gestiona­ de lei. Dar cînd plouă se
înainte de termen. noastră, cu sprijinul I.P.C.M.H. păt, ţevi aruncate, rămase rul restaurantului „Parân­ face un noroi de neînchi­
din cadrul Centralei eărbu- gul", din cartierul Aero­ puit. Punem scinduri ca să
Productivitatea muncii— cine ştie de cînd etc. — port). scoatem lăzile cu marfă din
vorbesc
toate
de
sine
la
despre absenţa străduinţe­ — La blocurile 3, 5. 9 şi noroi. De ani de zile sc
11 din cartierul V. Roaită
Conştiinţe şi brăţări de aur bază solidă a succeselor lor gospodarilor în a înfru­ am adus pămînt fertil, l-am promite asfaltarea curţii.
Dar promisiune s-a ales
unde locuiesc, noi, locatarii,
museţa cartierul. (Aron De-
cuseară, miner, pensionar).
— Aci. la complexul co­ nivelat, am pus flori. Ni GH. I. NEGREA
Bogăţiile din mintea ridicat grad de expresivitate ducţii suplimentare în valoa­ 5 zile, fapt care a determinat mercial din cartier, se adu­ s-au promis pomi şi sămin-
capitale la cuptorul vană cu
Ca indicator sintetic, cu un
ţă de iarbă. Dar n-a mai
nă zi de zi o mare canti­
re de peste 360 000 lei.
in eticienţa activităţii de ba­ Un efect direct al creşterii producerea în plus a 60 to­ tate de gunoi menajer. II venit nimeni pe la noi. Gu­ (Continuare In pag. a 3-a)
şi mîinile anonimilor ză, productivitatea muncii productivităţii muncii se re­ ne de vată minerală. Cu fie­
simte şi în reducerea cos­
antrenează din plin capaci
care zi cu care ne apropiem
taiea de acţiune a colectivu­ turilor. Diminuînd cu 1,4 lei de marea sărbătoare, colec­
Auzim deseori despre un apărat o presă hidraulică lui nostru, mobilizînd la re­ cheltuiala la 1 000 lei pro­ tivul nostru se afirmă tot O sarcină importantă in faţa legumicultorilor
bun meseriaş că „are mii- pentru presarea plăcilor la zolvarea operativă a tuturor ducţie marfă, secţia de ma­ mai puternic. Din dorinţa de
nile de aur“. Dar oare ciţi mobilierul comercial. Se. aspectelor legate de organi­ teriale de construcţii din ca­ a ne situa pe un loc fruntaş
lăcătuşi. strungari, electri­ putea comanda una la Uzi­ zarea raţională a locurilor de drul I.M.C. Deva a înregis­ în întrecere depunem efor­
cieni nu au această cal ¡ta­ nele 23 August din Bucu­ muncă, mai buna utilizare a trat o economie la preţul de turi stăruitoare pentru ca în
taie ? Sint numeroşi acei reşti. Costa 200 000 lei. Dar maşinilor, a utilajelor şi a cost in valoare de 21 500 iei, luna iunie să aducem ultime­ fermi narea urgentă a însăminţărilor
care execută o operaţie, cirul venea ? şi atunci, ca timpului de lucru, eliminarea ceea ce a dus în bună mă­ le perfecţiuni unei noi teh­
o piesă sau o altă lucra­ de alitca ori, Gabriel Mu­ timpilor neproductivi, intro­ sură la obţinerea unor be­ nologii de mare productivi­
re cu multă indeminare şi reşan şi-a pus întrebarea: ducerea unor tehnici şi teh­ neficii peste plan în valoare tate pentru fabricarea plăci­
precizie. Rîndurile acestea Dar noi, aici, nu o putem nologii care să asigure un de peste jumătate de milion. lor fenoliee. şi plantărilor, întreţinerea
dorim să le dedicăm unor realiza ? Şi nu s-a lăsat pi­ efect economic ridicat. Ac- De asemenea, un efect con­ Realizările noastre îşi au
meseriaşi de mina inlii ca­ uă ce nu a concepţii una. ţionind constant pentru în­ siderabil l-a avut menţinerea aşadar originea In continua
re pe lingă priceperea şi împreună cu lacob Irimuş, făptuirea acestor dezidera­ utilajelor în perfectă stare bătălie cu timpul, în pricepe­ ireproşabilă a culturilor
talentul lor sint şi inventivi Petru Bucur şi alţii a şi te. în marea întrecere în cin­ tehnică, efortul depus pentru rea şi hotărirea muncitorilor
oameni cu o înaltă conştiin­ construit-o. Acum funcţio­ stea zilei de 23 August, am scurtarea termenelor prevă­ noştri, dornici să amplifice
ţă muncitorească, continuu nează perfect şi realizează obţinut deja o productivitate zute pentru reparaţii. Astfel, succesele dobîndite ptnă
preocupaţi de introducerea o producţie anuală de peste mai mare decît cea planifi­ conform angajamentului luat acum. In perioada actuală, legumicultorii sint confruntaţi ţia C.A.P. din raza sa de ac­
noului, a perfecţionării şi 100 000 lei. întregul mobilier cată cu 817 iei pe salariat, în cinstea zilei de 23 August, NICOLAE JURCA cu sarcini multiple şi decisive pentru soarta recoltei de tivitate, dar nu s-au acoperit
uşurării muncii. realizat este. de bună cali­ fapt ce a permis realizarea, colectivul nostru a redus du­ ţef de secţie coordonator la integral cerinţele, existînd
întreprinderea de reparat tate, estetic. pină în prezent, a unei pro­ rata planificată a reparaţiei I.M.C. Deva legume a acestui an. Pe lingă acţiunile de valorificare încă un minus apreciabil la
utilaj comercial din Deva Secţia firme luminoase. a unor produse, de maximă însemnătate este îndeplini­ tomate. Şeful centrului, to­
ţl.R.U.C.) este una dintre u- Totul este nou pentru un rea exemplară a planului de insăminţare şi plantare a varăşul Aurel Gherman, ne-a
nităţile noi ale judeţului vizitator din afară. Impre­ .....t legumelor, respectarea cu stricteţe a sorturilor prevăzu­ relatat că se depun eforturi
nostru. Scopul întreprinde­ sionează munca tinerelor fe­ stăruitoare pentru ca pină Ia
rii : construirea de mobilier te (8 tinere care au termi­ Forestierii în competiţie te a se cultiva in fiecare unitate- sfîrşitul acestei săptămîni să
comercial, repararea celor nat liceul s-au calificat la tă pe mai mult de 50 de hec­ fie încheiat tnsăminţatul şi
aflate in folosinţă. Deci, un locul de muncă şi şi-au gă­ Stadiul actual al lucrărilor plantatul legumelor. Proble­
sprijin evident pentru co­ sit vocaţia intr-o meserie ORĂŞTIE. Revoluţia tehnică a pătruns cu păţi la faza pe unităţi, 18 dintre ei calificîndu-se in grădinile de legume nu tare. me mai deosebite se ridică
merţ, pentru îmbunătăţirea nouă. frumoasă, care reali­ repezi ţi în industria forestieră. Una din opera­ pentru faza pe judeţ, desfăţuratâ in parchetele poate fi considerat ca satis­ Sint meritorii eforturile ce în cazul C.A.P. Geoagiu, uni­
serviciilor către populaţie. zează firme luminoase de di­ ţiile de bază in exploatarea lemnului — faso­ U.F.E.T. Orăţtie. făcător, mai ales dacă se ţi­ s-au făcut în unităţi pentru tate pentru care mai trebuie
La I.R.U.C. Deva se execu­ ferite tipuri şi modele). Şi natul — se execută azi mecanizat in proporţie ne seama de faptul că, pină a reface culturile pe suprafe­ procurată sămînţa de mor­
Probele de concurs : lovirea la ţintă cu topo­
tă un modern şi complex, in acest loc de muncă facem de 98,9 la sută. Dar ferăstrăul mecanic nu lu­ rul, pregătirea ferăstrăului pentru lucru, secţio­ la realizarea prevederilor ţele compromise, însă nu se covi în vederea însămînţării
mobilier comercial, construc­ cunoştinţă cu noi aparaturi crează singur. El trebuie minuit de muncitori planului, a mai rămas de In- poate neglija sub nici un a 10 hectare şi răsad de to­
ţii şi reparaţii de aparate şi utilaje realizate de cadre­ bine pregătiţi profesional. In această direcţie, narea lemnului cu tăiere combinată, doborirea sămînţat şi plantat cu diferi­ motiv preocuparea pentru ca mate necesar plantării a cir­
diferite utilaje, firme lumi­ le tehnice şi muncitorii cu a pregătirii cadrelor — factor important de creţ- arborelui, curăţarea de crăci. Majoritatea concu­ te sortimente de legume o toate sortimentele cuprinse ca 2 hectare. Neajunsuri in
noase etc. Pentru toate a- înaltă calificare. tere a productivităţii muncii —, la I.F.E.T. Deva renţilor au dovedit o bună pregătire profesio­ suprafaţă de circa 300 hec­ în plan să fie cultivate in­ privinţa asigurării răsadului
cestea au fost necesare, do­ — Am conceput şi reali­ se depun eforturi lăudabile, organizindu-se nală ţi o condiţie fizică completă, întrecerea tare, din care o bună parte tr-un timp cit mai scurt po­ de tomate se semnalează şi
căpătind caracterul unei competiţii sportive.
taţii, instalaţii diverse. Co­ zat un aparat de sudură cursuri de calificare, de reciclare ţi de ridicare Dintre cei 18 concurenţi, cei mai pregătiţi s-au trebuiau să fie de mult cul­ sibil. Se constată însă că în la cooperativele agricole din
muniştii de aici — cadre prin puncte (care trebuia a- a pregătirii profesionale, concursuri pe meserii dovedit a fi : Petru Baiţăr (S.E.L. Hunedoara) — tivate în eîmp. Dacă la faso­ activitatea de producere a Ilia şi Dobra. In cazul pri­
tehnice, muncitori cu o dus din import), un ştand ţi gen „Cine ţtie, ciţtigă“. 464 puncte, Petru Avramoni (S.E.L. Haţeg) — le şi castraveţi — sortimente răsadurilor necesare şi-au fă­ mei unităţi amintite, cele 2
înaltă calificare profesiona­ de probe, al firmelor, o stan­ In cinstea zilei de 23 August, lucrătorii fores­ 457 puncte, Mircea Suciu (U.F.E.T. Petroţani) — cu pondere în structura cul­ cut loc o serie de neajunsuri, hectare destinate iniţial to­
lă — Gabriel Mureşan, Ia- ţă mecanică de pansat — ne. tieri din parchetele I.F.E.T. Deva au fost angre­ 451 puncte, calificaţi pentru etapa interjude­ turilor — nu se mai ridică 1 care acum afectează îndepli­ matelor se vor cultiva cu ar­
cob Irimuş. Mircea Bodea, relatează Gabriel Mureşan. naţi in pasionante concursuri profesionale. De ţeană, ce se va desfăşura in data de 24 iunie semne de întrebare, continuă nirea integrală a planului pe dei, dar la C.A.P. Dobra,
stabilit
s-a
deşi
prin
Vasile Pădurean, lacob Măr­ Toate acestea concură la ob­ mult succes s-a bucurat întrecerea fasonatorilor la Costeţti. să se afle în restanţă planta­ sortimentele stabilite. Prin tract, s-a ignorat asigurarea con­
ginean şi alţii, şi-au pus in ţinerea unei producţii anua­ mecanici. Peste 300 de muncitori au participat tul tomatelor şi ardeiului, C.L.F. Orăştie s-au adus
valoare toate cunoştinţele le de peste 800 000 lei. GEORGE BOJANU culturi la care acţiunea a- peste 160 000 fire de răsad
tehnice, experienţa profe­ O mîndrie a inovatorului mintită mai trebuie finaliza­ care au fost puse la dispozi­ (Continuare în pag. a 3-a)
sională de zeci de ani şi au G. Mureşan este şi staţia de
reuşit să realizeze prin e- compresoare. Din materiale, r
forturi proprii. instalaţii vechi, unele 'piese casate, el
şi
deosebit de utile care ou a montat o staţie de 3 com­ SESIUNE DE COMUNI­ noaştere, cu familiarizare speci­ x canalizare pe o lungime SECŢIE DE MECANIZARE bună pregătire teoretică au VREMEA
practică,
deveni
elevii
meserii
elevilor
de 450 ml. Constructorul —
sporit mult productivitatea presoare în valoare de 80 000 CĂRI ŞTIINŢIFICE fice jude(uiui şi munici­ E.G.C.L. Brad — urmează IN CONSTRUCŢIE obţinut două premii I, un Pentru 24 ore
cu
Vreme
instabilă
muncii, realizind însemnate lei. Staţia, ingenios construi­ Ieri, în cadrul Liceului piului, evidenţierea avan­ să efectueze apoi extinde­ DELA premiu II, două premii III rul schimbător. Local ce­ se
economii la preţul de cost, tă. funcţionează automat. „Decebal“ a avut loc se­ tajelor pe care le oferă rea pieţei de alimente pe In vederea asigurării tt- şi două menţiuni. Iată nu­ vor semnala ploi şi aver­
în
cîştigătorilor,
or­
mele
mo­
practicarea
acestora,
o suprafaţă de 2 000 mp,
valută etc. Oameni cu miini de aur. siunea de comunicări a dalităţile de calificare care va fi prevăzută cu nor condiţii cit mal bune dinea premiilor anunţate : se de ploaie insoţile de
împreună cu Gabriel Mu­ Dar mai însemnat este aurul Societăţii din ştiinţifice a De­ e- prin intermediul şcolilor mese, iluminat, apă curen­ de desfăşurare a activită­ Viorel Moraru (auul I) şi descărcări din electrice. şi Vînt
sud
municipiul
potrivit
sud-
levilor
Jeledinţi
la
de
Iosif Lazăr (anul II), Ioan
reşan — un om calm. reţi­ din mintea acestor meseriaşi va. După prezentarea in profesionale, sau llceejor locul tă şi alte dotări. ţii productive, construcţie o Alexa (anul I), Angustin vest. Temperaturile mini­
află
se
in
la
specialitate
nut. dar „neastâmpărat" in cu o înaltă conştiinţă pro­ plen a trei referate, lu­ de muncă. Din juriu vor PENTRU DESFACEREA O ZI secţie de mecanizare. Ea Bolojan (anul I) şi Pavel me vor fi cuprinse între
munca de concepţie şi rea­ fesională care. fără să vize­ crările sesiunii au conti­ face parte Invitaţi din u- va permite mecanizatori­ Şera (anul III), Dumitru » şi 15 grade, iar maxi­
nuat pe secţii : matemati­
mele Intre 21 şi 26 de gra­
lor să efectueze cu opera­
lizare a unor instalaţii de ze avantaje materiale, sînt că, ştiinţe sociale, fizică şl nităţlle economice devene. LEGUMELOR tivitate intervenţiile nece­ Van şi Mihalache Spîna- de.
randament foarte utile uni­ continuu preocupaţi de in­ chimie. In cadrul C.P.V.I.L.F. O- sare la utilajele unităţii. che (ambii anul III). Pri­ Pentru următoarele
mii 6 elevi urmează Şcoa­
tăţii. am vizitat secţiile în­ troducerea noului, de bucu­ MODERNIZĂRI IN răştle se acordă atenţie la profesională energetică două zile
treprinderii. Am făcut cu­ ria izbinzii in lupta perma­ „CUNOAŞTEJl COMUNA BAITA sporită îmbunătăţirii a- LA PREMIANŢII Deva In specialitatea lăcă- Vremea se menţine in­
populaţiei
provizionării
cu
cerul
noştinţă cu oamenii, am vă­ nentă in care s-au angajat MESERIILE ?" prin desfacerea unor can­ tuşi-mecanicl pentru tur­ stabilă Local se vor schimbă­
tor.
semna­
zut „la lucru" instalaţiile in faţa partidului: de a In prezent se desfăşoară tităţi cit mai mari de le­ După ce au trecut cu bine şi cazane cu abur, la ploi şi averse de ploaie
de
succes de faza pe şcoală a
realizate aici din eforturi spori productivitatea mun­ Azi, Ia Deva va avea loc o vastă acţiune de moder­ gume. In acest scop, Geoa- „Concursului pe meserii“, iar ultimul — specialitatea mai ales in cursul dimi­
curînd
în
staţiunea
nizare
centrului
a
comu­
la
proprii. cii, a reduce preţul de cost concursul pe tema „Cu­ nei Băiţa. S-au executat giu-băi s-a deschis o t ’.i- mai mulţi elevi de la electricieni pentru centra­ neţilor. Vînt slab pină sud-
şi
din
sud
potrivit
Secţia timplărie. Aici, fă­ al produselor şi realizarea li­ noaşteţi meseriile ?“ la ca­ pavaje pe jumătate din tate de desfacere, iar alta ALTA Şcoala profesională ener­ le, staţii şi leţele. vest. Temperaturile mini­
tlin
ur-
in
este
ră o presă hidraulică lu­ nei eficienţe maxime a pro­ re participă echipaje muni­ traseele ca planificate la — sfîrşitul ţie lingă curs de construc­ getică Deva au participat Nota 10 premianţilor e- me vor fi cuprinse intre
şcolile
generale
ale
restaurantul
pină
mind
„Iz­
de curînd ia taza pe Mi­
crul era greu, cu o produc­ ducţiei. cipiului. întrecerea are ca lunii iulie acestea să fie vorul iece“ din satul Au­ nisterul Energiei Electrice. nergeticieni din Deva, ca­ 10 şi 15 grade, iar maxi­
mele intre 22 şi 27 de gra­
tivitate slabă. Trebuia ne­ S. CERBU obiectiv o mal bună cu- terminate — şi lucrări de rel Vlaicu. % Dind dovadă de o foarte re au dominat concursul ! de.