Page 27 - Drumul_socialismului_1973_06

CTEia¡H es
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 726 • VINERI 8 IUNIE 1973 3

(Urmare din pag. 1)
Un sfert de veac de la actul revoluţionar
condiţiilor necesare cultivării
.a 3 hectare cu roşii şi felină.
Desigur, verificările ce se al naţionalizării principalelor mijloace de producţie
fac în aceste zile in coopera­
tivele agricole privind res­
De mai bine de o săptă- la anul III mine, grupa nar, lucrări de laborator, pectarea planului sortimental
mînă. viaţa universitară şi-a 1169, care, la examenul de proiect şi bineînţeles la e. vor evidenţia toate aspectele
acordat .din nou pulsul la ..Mecanica rocilor", alături xamen. De fapt, cei trei stu­ negative de felul celor sem­ minieră-în continuă
unui dintre evenimentele de 3 neprezentaţi la exar denţi neadmişi la .examen nalate. Un fapt este însă de
definitorii ale desfăşurării men a cules şi zece nepro- în sesiunea de vară au a- neînţeles: de ce preşedinţii,'
ei ciclice — sesiunea. movaţi. Deci un procent de juns în această situaţie da­ inginerii şefi şi şefii ferme­
Ce .concluzii se desprind abia de 40 la sută promo­ torită activităţii slabe din lor nu urmăresc cu întreaga
după primele examene la vaţi.' Şi nu e o disciplină timpul anului. Mircea Ţo- răspundere finalizarea în dezvoltare şi modernizare
Institutul de mine din Pe­ chiar atît de inaccesibilă. goe datorează calificativele condiţii ireproşabile a obliga­
troşani ? Deocamdată curba Pot să o argumenteze Traian insuficiente la lucrări şi la ţiilor asumate prin contrac­
rezultatelor îşi schimbă sim­ Tig, Cornel Ticula, Dumitru proiect şi absenţelor repeta­ te ? ducerii şi dezvoltării planifi­ extrase primele tone de căr­ zică se reduce continuu, pro­
Istoria mineritului din jude­
ţitor direcţiile de la o gru­ Victor Arad şi Constantin te. Pavel M.ureşan şi Vale- ţul Hunedoara, scrisă in cei cate a economiei. ductivitatea creşte, cantităţile
pă la alta. de la o disci­ Florian, cunoscutul rugbist ria Binţinţan au încă goluri bune din noua mină Paroşeni. de cărbune extras şi prelucrat
plină la alta, de la zi la de la „Ştiinţa“, cu toţii de­ fie la întocmirea proiectu­ mai mult de 100 de ani de e- Dinamica producţiei de căr­ In 1965 au început lucrările sporesc cu fiecare lună. Cele
xistenţă, este deosebit de bo­
zi. Se Înregistrează şi răs­ ţinători ai notei 9. lui, fie la prob<=- practice de 0 sarcină bune a Văii Jiului, din anul de deschidere a minei Live-
punsuri strălucite, dovadă La sediul ¿onsiliului A- laborator. Cei .nai buni din gată in evenimente. înainte 1948 încoace, de pildă, este zeni, iar în 1967 a minei Băr- trei preparaţii' de cărbune din
a pregătirii consecvente, de grupă, notaţi, dealtfel, cu 9. de 1948, evenimentele se nu­ deosebit de elocventă. In băteni, intrate în scurt timp Valea Jiului — Coroeşti, Lu­
meau
demonstraţii, .mişcări
zi cu zi, dar şi goluri ne- s.au dovedit a fi şi acum importantă muncitoreşti de masă, greve, 1948, cele cinci exploatări în producţie. peni şi Petrila —, flotaţia de
scuzabile, taxate pe loc cu Dorin Costa, Augustin Man- îmbolnăviri, accidente, închi­ miniere existente în activitate Azi, numai în Valea Jiului la mina Deva, Uzina de pre­
notele sub limita de tre­ ciu, Vasile Sziklai şi Iosif deri de mine, şomaj şi ex­ — Lonea, Petrila, Aninoasa, se extrage cărbune din 10 u- parare a minereurilor de ia
Lupeni şi Uricani — au cu­
cere corespunzătoare. Kiss. in fata ploatare. Şi minele, ca majo­ mulat o cantitate de cărbune nităţi miniere, producţia anu­ Teliuc — unde cărbunele şi
In 4 iunie, spre exemplu, La grupa J 167, anul IV, ritatea principalelor mijloace brut extras de 1 813 269 tone, ală fiind de aproape 6,5 mili­ minereul capătă o nouă faţă
— sînt dotate cu utilaje şi in­
la Facultatea de mine se secţia Exploatări miniere, -> de producţie industrială din cea mai mare parte — oane tone cărbune net, cu
înregistra următorul bilanţ : sociaţiei Studenţilor Comu­ sesiunea de vară a început ţară aparţineau unor acţionari 583 890 tone — realizind-o perspective de creştere în a- stalaţii moderne, de mare
complexitate tehnică, conduse
la ingineri, din 102 stu­ nişti din institut barometrul cu 10. Primele note maxi­ legumicultorilor mina Petrila. nul 1980 la 9 milioane to­
— români şi străini — care
denţi, 87 s-au prezentat la sesiunii e urmărit pînă la me le-au înscris ia exame­ storceau la maximum truda O dată cu trecerea la dez-. ne, după cum a recomandat de oameni cu o bună pregă­
tire profesională.
-
examene, promovînd doar cele mai fine amănunte. A- nul de „Săparea şi si aţine­ mjnerilor pentru viaţa lor de voltarea planificată a econo­ secretarul general al partidu­
59, iar la subingineri din 61 flăm, spre exemplu, că aşii rea lucrărilor miniere" stu­ lux şi desfrîu. S-au scris mul­ miei noastre naţionale, mine­ lui nostru, tovarăşul Nicolae Simţind aproape ziua cînd
prezentaţi au promovat 50. grupei J -'•>18, anul IV topo­ denţii Vasile Avram, Nicolae Tot în legumicultură, oda­ te pagini evocatoare despre Ceauşescu, în vizita efectuată minele aveau să devină pro­
Şi, mai concret, <*!teva re­ grafic, nu sînt o surpriză. Brăitaru, Iosif Erdely. Exi­ tă cu grăbirea semănatului aceste evenimente. Minerii ritul Văii Jiului, al întregului în toamna anului trecut în prietate socialistă, directorul
zultate. Aha Maria Wollner a în­ genţa profesorului examina­ şi plantatului, sînt necesare pensionari de azi le-au trăit judeţ, cunoaşte o dezvoltare Valea Jiului. Angajamentul de atunci al E.M. Aninoasa a-
continuă, fără precedent. în­
Anul II, şubinglneri, gru­ cheiat sesiunea de iarnă cu tor, prof. univ. dr. ing. Ni­ acţiuni energis la întreţine­ în toată cruzimea lor şi le cep ample lucrări de investiţii, minerilor Văii Jiului este ca firma cu emfază şi înjosire :
aceste cifre să fie atinse mai
pa 119. La examenul de media 10, iar pe cea actuală a colae Leţu, decanul Facul­ rea culturilor. Din suprafeţe­ povestesc ca pe triste aduceri de determinare a unor noi , repede. „Dacă plec eu, funicularul
„Săpare şi susţinere a lu­ inaugurat-o prin examenul tăţii de mine, nu făcea de- le existente în cultură, pe a- aminte. In anul 1919, la Brad rezerve de cărbune şi mine­ se va opri“. Şi a fost obligat
crărilor miniere“ din 20 de la „Maşini şi transport mi­ cît să descopere profunzi­ proape 600 hectare s-a efec­ a fost fondată Societatea reu, de redeschidere a mine­ Aceste realizări, multe alte­ să plece. Dar funicularul nu
studenţi doar cinci au ob­ nier“, tot cu 10. loan Gros mea şi soliditatea cunoş­ tuat prima praşilă mecanică, „Mica“, iar un an mai tîrziu lor închise în perioada crizei le nu ar fi fost posibile decît s-a oprit. Dimpotrivă, a mers
ţinut rezultatele dictate de o a făcut progrese: de la me­ tinţelor însuşite de studenţi. iar praşila a doua s-.a reali­ s-au pus ba'zele Societăţii economice din anii 1929— în condiţiile proprietăţii soci­ mai bine. De 25 de ani funi-
pregătire ireproşabilă: Pa- dia nouă în sesiunea prece­ De fapt, în preziua exame­ zat pe aproximativ 300 hec­ „Petroşani“, care a trecut 1933, de deschidere a unor aliste asupra mijloacelor de cularele merg mai bine şi duc
a
şi
producţie,
organizării
vel Mangyart şi Ileana Or- dentă, primul pas l-a făcut nului, o după amiază întrea­ tare. Intre lucrările mecanice printr-un mare număr de cîmpuri miniere noi, de dez­ conducerii ştiinţifice planifi­ mai mult cărbune spre prepa­
ban — 10 şi Ioan Molnar, cu 10. Trei de zece culesese gă îşi confruntaseră—cunoş­ şi cele manuale s-a creat un transformări, toate în folosul voltare a unităţilor miniere cate a economiei. Nu avem raţii. Directorii muncitori, care
Marius Măhascu şi Dionisie în sesiunea de iernă şi Ion tinţele, îşi lămuriseră unele decalaj de peste 200 ha la acţionarilor şi în detrimentul existente. acum suficient spaţiu pentru i-au schimbat pe acţionari, au
Surdei — 9. Restul, pe linia Tănase. neclarităţi, la consultaţia so­ prima praşilă şi tot 200 ha acelora cere munceau din In chiar anul naţionalizării, a vorbi detaliat despre dez­ învăţat repede să organizeze
mediocrităţii, dar şi cu La ora vizitei noastre licitată tovarăşului Emil la cea de-a doua. Deoarece greu la scoaterea cărbunelui. după istoricul act revoluţionar, voltarea şi modernizarea mi-‘ şi să conducă şl, sprijiniţi
„vlrfuri" în negativ: Nico­ grupa 2132 din anul IV, Marica. Şi notele frumoase în ultimele zile ploile abun­ Nici după 23 August 1944, a intrat în producţie noua permanent de partid, au ac­
lae Apostol, Mihai Gand.er, specialitate maşini şi utila­ obţinute la proiect vorbeau dente au creat condiţii favo­ pînă în 1948, nu s-au petre­ mină Uricani, şi tot atunci au neritului, despre condiţiile de celerat dezvoltarea, au dat
rabile
muncă şi de viaţă ale mineri­
creşterii
gradului
de
Eugen Petrov şi Nicolae je, se afla în plin examen, tot de seriozitate. In aştep­ Imburuienare a terenului, se cut mutaţii esenţiale în mine­ început lucrările de redeschi­ lor, despre devotamentul şi muncii oamenilor valoare a-
Rotam — nepromovaţi. la „Electrificări, acţionări şi tarea înfrigurată din faţa impune cu maximă acuitate rit, în viaţa minerilor. Minele dere a minei Vulcan (reintra­ abnegaţia cu care muncesc, devărată.
Anul I, grupa 1 175. La automatizări". Profesorul e- uşii se dădeau noi pronos­ intervenţia operativă, cu toa­ erau încă în mîna acţionari­ tă în exploatare în 1951), a despre hotărirea lor de a în­ Tocmai de aceea, actul na­
mineralogie cele trei note xaminator, dr. ing. Krüger ticuri. Spre exemplu, de la te forţele şi mijloacele meca­ lor, care păstrau aceeaşi au­ sectoarelor miniere Lonea I făptui neabătut politica parti­ ţionalizării principalelor mij­
de 10 obţinute de Ligia Ko- Sigfried, ne informa că, în Pavel Gruber, care încheia­ nice destinate efectuării lu­ toritate asupra muncitorilor. şi II, comasate, în scurt timp, dului nostru, de a-şi înde­ loace de producţie, de la 11
vacs, Vasile Patciulea şi ansamblu, e o grupă bună, se sesiunea de iarnă cu me- crărilor în legumicultură, la Şi a venit ziua aceea mare cu sectorul III, într-o singură plini exemplar sarcinile de iunie 1948, se înscrie printre
cele mai însemnate momente
Ionel Stanciu nu vin să dar nu sclipitoare, şi că no­ din 10, se aştepta un rezul­ aplicarea praşilelor pe toate de' 11 iunie 1948, care a mar­ exploatare. Directivele celor plan şi angajamentele asu­
•^■'compenseze şapte note de 4 tele obţinute de fiecare stu­ tat similar. Şi de la mulţi suprafeţele. Desfăşurarea în cat o nouă etapă istorică în de-al VllI-lea şi al IX-lea mate în marea întrecere soci­ revoluţionare din istoria po­
porului nostru, care a întors
şi şapte de 5 şi 6 înregis­ dent reprezintă media a 10 alţii... condiţii ireproşabile a acti­ viaţa clasei noastre muncitoa­ Congres al Partidului Comu­ alistă de realizare a cincina­ o pagină nouă pentru dezvol­
trate In aceeaşi grupă. calificative strînse de-a lun­ vităţii în grădinile de legume re, care a dat o nouă direcţie nist Român au recomandat lului înainte de termen. tarea industriei, a întregii
Un semnal de alarmă şi gul anului la orele de semi- ILEANA LASCU v* ** organele« :omunale de industrializării ţării. Trecerea creşterea continuă, mai vi­ Azi, evenimentele din mine­ economii naţionale — aflată
/ partid şi de stat să sprijine principalelor mijloace de pro­ guroasă a producţiei de căr­ rit sînt dezvoltare, moderniza­
conducerile unităţilor agrico­ ducţie in proprietatea socia­ bune, La începutul anului azi în marş viguros spre mo­
le în soluţionarea grabnică a re, mecanizare. In abataje se dernizare şi perfecţionare.
tuturor problemelor care listă, a poporului, a însemnat 1961 s-a redeschis mina Dil- lucrează cu maşini moderne,
condiţionează soarta produc­ o etapă determinantă a con­ ja, iar peste trei ani au fost de înalt randament, munca fi­ GH. DINU
ţiei de legume.
Astăzi despre: DIVERSE INFORMAŢII «IE REDUCŢIEI Acţionînd pentru înfrumuseţarea
Iile Blănării — Ghelar. U- Hunedoara. Răspunsul la cele au avut abateri de la disci­
nitatea nu este obligată să întrebate în scrisoare este plina în muncă sau alte a- şi curăţenia oraşului
suporte cheltuielile de trans­ negativ. bateri cu repercusiuni nega­
port. Nicolae Vinţan — Haţeg. tive asupra realizării sarcini­ (Urmare din pag. 1) dară. Deşi este prinsă în plan zarea oamenilor şi chiar O-
Elisabeta Căpraru — Hune­ Mamele care au 8 sau mai lor unităţii. pentru a fi măturată şi stro­ bligarea lor la menţinerea
doara. In cazuri excepţionale mulţi copii în îngrijire în Liviu Coste« — Hunedoa­ pită, nu se face aşa ceva. De unei curăţenii exemplare —
cînd, din motive tehnice sau vîrstă de pînă la 18 ani îm­ ra. Conform prevederilor art. (Victor Gabriş, gestionarul u- măturat nici vorbă iar stro­ adevărat factor de păstrare şi
din alte motive, procesul de pliniţi sau copii în incapaci­ 102 combinat cu art. 136, alin. nităţii alimentare cu autoser­ pitoarea deviază cîţiva metri întărire a stării generale de
producţie a fost întrerupt, tate de muncă indiferent de 2 din vechiul Cod al muncii, vire din Piaţa Victoria). din centru — de ochii lumii! sănătate ! (Dr. Iosif Eşanu,
persoanele încadrate în mun­ vîrstă beneficiază din partea conducerea unităţii este obli­ — Eu consider că se face — şi se întoarce. Nici strada directorul Spitalului unificat
că vor fi retribuite cu 75 la statului de ajutoare băneşti gată să vă asigure la data lă­ încă puţin pentru înfrumu­ Oltului, pe Care locuiesc şi din Petroşani).
sută din salariul tarifar de lunare în raport cu numă­ seţarea oraşului nostru. Ce­ eu, nu se curăţă niciodată: Aspectele culese din teren,
‘încadrare aferent timpului rul copiilor. Astfel, pentru 8 sării la vatră,-după satisface­ tăţenii nu sînt mobilizaţi în Părerea mea despre modul cele ridicata de interlocuto-
respectiv, cu condiţia ca în­ sau, 9 copii care sînt în în­ rea serviciului militar, o această direcţie, deputaţii se cum. ş.e face.; toaleta .oraşu­ "“'rii "noştri, le-am discutat cu
muncă . echivalentă , cu. aceea
cetarea lucrului să se fi pro­ grijirea' mamei se primesc" pe care aţi avut-o înainte mulţumesc cu mult prea pu­ lui ? Străzile centrale — Piaţa Gheorghe Romoşan, directorul
dus fără vina lor şi dacă în 200 lei lunar, iar pentru 10 ţin. Dacă ar veni un. impuls Victoriei, .străzile Republicii, E.G.C. Petroşani.
tot acest timp au rămas la sau mai mulţi copii care sînt de încorporare. de undeva eu nu cred că ar Independenţei şi Unirii se — Avem un grafic stabilit
dispoziţia unităţii. în îngrijirea mamei, indem­ Ileana Covaci — Hunedoa­ ' ' ■ fi cetăţean care să nu iasă curăţă şi se stropesc mereu. de consiliul popular munici­
Gheorghe Muntean — De­ nizaţia acordată de stat este ra. Din părinţi cu grupa san­ să-şi facă frumos şi curat în Periferia, cartierele sînt ne­ pal pentru ridicarea gunoiu­
va. Carnetul de muncă este de 300 lei lunar. Apropierea guină AB se pot naşte copii faţa casei. Pe strada T. Vla- glijate. lui menajer, stropirea şi mă­
Pelrescu
Axente
Danclu
şl
Ileana
Tapiţerii
LăzăronI,
Ionel
act personal al titularului ca­ cu serviciul de domiciliul cu grupa A, B sau AB. de Ia F.I.L. Haţeg au fost declaraţi fruntaşi In Întrecere. £1 de­ dirmrescu, unde locuiesc, nu — Blocul turn, în care lo­ turarea străzilor. In mare
re nu poate fi reţinut decît părinţilor o puteţi solicita păşesc lunar sarcinile de plan cu 5-10 la sută. se mătură şi nu se stropeşte cuiesc, are 66 de apartamen­ parte el se respectă. Asocia­
în caz de cercetări penale, conducerii Regionalei de căi niciodată. Nici întreprinderile te. Inchipuiţi-vă cît gunoi ţiile de locatari nu manifestă
pentru fapte în legătură cu ferate din Timişoara, care şi instituţiile care au clădiri menajer se adună ! Nu vin însă interes în procurarea re­
datele pe care le cuprinde. în limita posibilităţilor vă în centrul oraşului nu se să-l ridice ritmic. Cum a- cipienţilor. Aşa că munca
Potrivit art. 137 (3) din Co­ poate satisface cererea. preocupă de buna întreţinere cuma-i cald, vă daţi seama lucrătorilor de la salubritate
dul muncii, unitatea este o- Laurenţiu Betea — Hălmă- Utilaje noi pentru abataje a acestora, de aspectul lor ce se întâmplă. Miros urît, este Îngreunată In loc să
bligată să elibereze persoa­ gel. Pentru fiecare ramură exterior şi interior. Aş zice muşte... Adevărat focar de golească cîţiva recipienţi, o-
nelor încadrate în muncă, la de producţie există regula­ (Urmare din pag. 1) termen a planului cincinal, bilizator, iar faptul că l-am că alături de poluarea in­ microbi. Mă întreb: Inspec­ peraţie ce s-ar face în cîteva
încetarea contractului, carne­ mente de premiere anuale. In îşi sporeşte amplitudinea cu depăşit deja substanţial ne dustrială masivă care se ştie toratul sanitar de ce nu-i a- minute, trebuie să lopăteze
tul de muncă, completat cu principiu, după expirarea a- fiecare zi, cu fiecare oră de permite aprecierea că s-a că există la Petroşani, contri­ mendează ? Cei care răspund ore în şir Ja un singur punct
toate datele la zi. Neelibe- nului pentru care se face bataje. Intrucît grinzile pă- lucru. Hărnicia şi dăruirea muncit foarte bine, că putem buim şi noi cetăţenii, gospo­ de curăţenia oraşului de ce gospodăresc. Apoi cartierul
rarea carnetului de muncă la premierea (gratificaţii), se a- şitoare se comportă bine şi oamenilor, înalta ior respon­ lucra şi mai bine, aşa că darii oraşului, prin slabul in­ nu.i controlează ? De ce nu-şi Aeroport nu este încă stabi­
desfacerea contractului de cordă premii anuale tuturor sînt solicitate de mineri, în sabilitate patriotică se evi­ vom reînnoi chiar în aceste teres faţă de menţinerea li­ fac drum mai des prin car­ lit în contract pentru a-1 în­
muncă constituie contraven­ salariaţilor care au avut o această lună vom fabrica un denţiază în realizările deose­ zile angajamentul anual. nei curăţenii perfecte peste tiere, pe străzile periferice ? treţine şi curăţa. Sîntem de
ţie şi se sancţionează cu a- contribuţie corespunzătoare la număr de 40 bucăţi, urmînd bit ae concludente obţinute tot.. Şi asta nu costă nimic. (Viorica Vasile, casnică). acord să se extindă reţeaua
mendă între 300 şi 1 000 lei. realizarea criteriilor de pre­ ca pînă la 23 August numă­ de la începutul anului. De Vrem ca în cinstea aniversă­ Doar interes şi preocupare, — Sînt incontestabili paşii străzilor pe care să le stro­
rii a 29 de ani de la elibera­
In afară de sancţiunea con­ miere. Acestea se acordă pro­ rul lor să se tripleze. . remarcat că angajamentele rea patriei să raportăm noi răspundere faţă de oraşul în mari făcuţi pe calea urbani­ pim şi să le măturăm, că
travenţională. persoanele ca­ porţional cu timpul efectiv La întreprinderea de utilaj anuale asumate în întrecere, care trăim, faţă de noi înşi­ zării, a bunei gospodă­ putem face faţă. Avem şi
ne, la urma urmei. (Adrian
re nu se pot încadra în mun­ lucrat în anul pentru care minier Petroşani, întrecerea suplimentate în cinstea zilei şi importante succese în ma­ Cândea, responsabilul restau­ riri şi înfrumuseţării ora­ două maşini speciale pen­
că pe motiv că unitatea la se face premierea. Nu bene­ socialistă ce se desfăşoară în de 1 Mai, au fost realizate rea întrecere socialistă de re­ rantului „Carpaţi“). şului Petroşani. Nici nu-l tru ridicarea containerelor cu
care au fost angajate a re­ ficiază de premii anuale (gra­ cinstea zilei de 23 August, alizare a cincinalului înainte însoţiţi de Aron Ştefan, putem compara cu cel de a- gunoi, maşini pe care nu le
fuzat să le elibereze carne­ tificaţii) salariaţii care în pentru onorarea exemplară a exemplar, ele fiind redimen- de termen. administrator, facem ocolul eum 15-20, de ani. In acelaşi putem folosi tocmai din lipsa
tul de muncă pot solicita o- anul pentru care se face pre­ sionate în aceste zile, în în-, Remarca aparţine tovarăşu­ timp este absolut firesc ca acestor containere.
bligarea acesteia la plata u- mierea nu au avut rezultate angajamentelor şi a sarcini­ tîmpinarea lui 23 August. lui Dumitru Boţa, secretarul pieţei din Petroşani, pentru a cerinţele şi pretenţiile noas­ ★
o vedea cît e de curată. In
nor despăgubiri.' satisfăcătoare In muncă sau lor de producţie pe acest an, — Să ştiţi că angajamentul comitetului de partid pe partea dreaptă, pa un platou tre, ale locuitorilor din Petro­ Nu ne propunem să formu­
Gheorghe Dumitreseu — aceia care în anul respectiv pentru realizarea înainte de anual a fost deosebit de mo­ I.U.M. Petroşani. şani, să crească. Ca cetăţean lăm concluzii la raidul nos­
întins, zac din luna octom­ al oraşului, pot spune că mai tru. De bună seamă că o vor
brie 1972 sute şi sute de lăzi sînt locuitori care nu-şi fac face edilii şi gospodarii ora­
ale Agrocoop, acum în mare datoria faţă de el. Văd pă­
o parte distruse. Ceva mai în­ rinţi care aruncă hîrtii şi gu­ şului. Am sugerat doar o
colo, din aceaaşi lună (!), hi­ noaie pe unde se nimereşte, idee, care aplicată şi contro­
îndeaproape
lată
mo­
asupra
înscrierea corecta în carnetul de munca bernează camionul 21-HD- nu-şi învaţă copiii să respec­ dului de înfăptuire practică,
1484, aparţinînd aceleiaşi fir­
nu
oraşului,
me. Desigur, pe locul ocupat te curăţenia întreţinerea zo­ considerăm că ar da roade :
la
participă
unei
Lansarea
întreceri
între
de aceste obiecta uitate, nu nelor verzi. Ca lucrător în circumscripţiile electorale din
se poate face curat nicioda­ domeniul ocrotirii sănătăţii oraş — în care factorii —
evita purtarea oamenilor pe drumuri tă. Din toamnă ! Vedem şi am semnalat în repetate rîn- exemplu, factorii — iniţiativă
unde
gospodăresc
punctul
se
absenţa
duri,
recipienţilor
să fie deputaţii — între străzi
gunoiul
menajer
din
adună
pentru
piaţă Tocmai trecuse. pe a- menajer. colectarea gunoiului Şi cartiere, şcoli, instituţii şi
recipienţi
Asemenea
colo maşiria salubrităţii şi. au fost, dar au dispăriit şi nu întreprinderi. Obiectivele în­
Carnetul de muncă este nitatea la care au lucrat pî­ rezervă, pot fi încadrate In berate de unităţile militare, ale acestora se vor efectua, chipurile, îl ridicase. Numai i-a mai înlocuit nimeni. De trecerii să fie stabilite precis,
documentul cu care să dove­ nă la încorporare. Codul locul lor alte persoane, însă acte care vor fi evidenţiate în ordinea succesivă, urmă­ că. nu. s.e prea observa aşa ca şi termenele de înfăptuire
deşte vechimea în muncă, muncii vechi, în vigoare pînă numai cu contracte de mun­ la col. 8. toarele înscrieri: „Incorporat' ceva. Era parcă mai urît ca ani de zile sesizăm existenţa şi responsabilităţile. Controlul
unei bălţi urîte, adevărat fo­
vechimea neîntreruptă în la data de 1 martie 1973, nu că pe durată determinată. Dacă cel care a fost trecut potrivit prevederilor art. 57 înainte. car de infecţie, în cartierul ducerii la îndeplinire să fie
muncă şi în aceeaşi u- reglementa deci situaţia con­ Există o singură situaţie cînd în rezervă sau lăsat la vatră din Legea nr. 14/1972 cu — Pentru a menţine cură-, .Carpaţi. Aici se adună ape riguros şi eficace, La sfîrşi-
nitate, pe baza căruia se tractelor de muncă ale anga­ unitatea poate desface con­ nu se prezintă, cu vinovăţie, menţinerea contractului de ţenia pieţei — ne spunea ad­ reziduale şi alte murdării. Nu tul perioadei acesteia credem
stabilesc' toate drepturile ce jaţilor chemaţi pentru satis­ tractul de muncă şi anume în la vechiul loc de muncă în muncă conform art. 73 din ministratorul — avem patru se respectă nici graficul de că s-ar obţine rezultate bu­
decurg din activitatea per­ facerea serviciului militar, cazul în care aceste persoane termenul stabilit de lege, şi Codul muncii“,' iar după ce lucrători. Doi dimineaţa, doi ridicare a gunoiului. Mai a- ne. Pentru că este anormal
soanei încadrate în muncă arătînd doar prin art. 102 şi sînt admise în şcolile milita­ dacă conducerea unităţii va se primeşte comunicarea că după masă. In general, reu­ les acum vara, curăţenia ora­ ca la cauzele obiective ale
cum ar fi: dreptul la acor­ 136 obligaţia unităţilor cr. la re sau în instituţiile militare desface contractul de muncă cel în cauză a fost primit în şim să păstrăm curăţenia. Vi­ şului se impune a fi respec­ poluării Văii Jiului, datorită
darea concediului de odihnă, înapoierea din armată să le de învăţămînt superior. din acest motiv, în carnetul şcoala militară sau în insti­ nerea, cînd este tîrg, e mai profilului preponderent . in-
la ajutor pentru . incapacitate asigure acestora o muncă e- Să vedem cum se eviden- \ de muncă se va menţiona : tuţiile de învăţămînt superi­ greu. tată eu sfinţenie de către fie­ dustrial-minier — care va
temporară de muncă, ajutoa­ chivalentă cu cea avută an­ ţiază aceste cazuri în carne­ „Desfăcut contractul de mun­ or, se va înregistra în car­ — Ca cetăţean al oraşului, care om. Igiena .urbană este cunoaşte şi el o soluţie în
re în caz de maternitate, spo­ terior. ţele de muncă. Pentru per­ că conform art. 130 lit. i din netul de muncă în rîndul ur­ ce părere aveii de aspectul factorul nr. 1 în prevenirea perioada următoare în con­
rul de vechime neîntreruptă Atît noul Cod al muncii soanele care încetează acti­ Codul muncii şi art. 76 alin. mător : „Desfăcut contractul lui ? îl întrebăm pe Aron bolilor cu poartă de intrare, formitate cu prevederile le­
în aceeaşi unitate, dreptul la prin art. 72, cît şi Legea a- vitatea în vederea satisface­ 2 din Legea nr. 14/1972“, in- de muncă conform art. 81 (3) Ştefan. digestivă, a altor infecţii. Ca­ gale — să se adauge nişte
sanitare,
drele
de
comisiile
pensie în cadrul asigurărilor părării naţionale prin art. 81, rii stagiului militar în ter­ dieîndu-se în col. 3, 4 şi 5 din Legea nr. 14/1972, fiind — Priviţi strada N. Băl- femei, asociaţiile de locatari, cauze absolut subiective, ali­
sociale de stat etc. De felul precizează că contractele de men, cu termen redus sau ca datele la care a avut loc a- admis la şcoala militară de eescu. perpendiculară pe bu­ cadrele didactice, organizaţii­ mentate de nepăsare şi uşu­
cum se fac înscrierile _ în muncă ale persoanelor înca­ elevi ai şcolilor de ofiţeri de ceasta. ofiţeri sau — după caz — levardul central. Este negli­ le de U.T.C. şi pionieri au rinţă în menţinerea şi res­
acest document unic depinde drate în muncă, chemate rezervă, unitatea unde acea Aşa cum am arătat deja, la instituţia militară de în­ jată de gospodari, deci mur- mari răspunderi în sensibili­ pectarea curăţeniei şi igienei
şi acordarea acestor dreptur:, pentru îndeplinirea stagiului persoană lucrează, va scrie în timpul satisfacerii stagiu­ văţămînt superior respectiv, oraşului !
fără a mai fi nevoie de alte militar în termen, cu termen la cap. IX col. 2 din carnetul lui militar pot interveni une­ iai* la col. 3, 4 şi 5 se va serie
acte eliberate de către uni­ redus sau ca*.elevi în şcolile de muncă : „Incorporat potri­ le situaţii, cum ar fi desfiin­ data admiterii prevăzută in
tăţi. militare de ofiţeri de rezervă, vit art. 45 sau (51 după caz) ţarea sau restrîngerea activi­ comunicarea făcută de către
In noul Cod al muncii se se menţin, cu excepţia a do­ din Legea nr. 14/1972, cu tăţii unităţii la care a lucrat unitatea militară de învăţă-
prevede că persoanelor _ care uă cazuri cînd aceste contrac­ menţinerea contractului de cel încorporat, situaţie în mînt respectivă. După înche­
sînt chemate să-şi satisfacă te de muncă pot fi desfăcute muncă conform art. 72 din care în carnetul de muncă al ierea carnetului de muncă,
serviciul militar li se menţi­ şi anume: cînd se desfiin­ Codul muncii". Carnetul de acestuia se va înscrie : „Des­ acesta va fi trimis cu aviz
ne contractul de muncă, iar ţează unitatea economică sau muncă va rămîne in păstra­ făcut contractul de muncă de primire Şcolii militare sau
această perioadă de satisfa­ cînd aceasta îşi reduce acti­ rea unităţii respective şi nu conform art. 130 lit. a ori b instituţiei militare de învă­
cere a serviciului militar in­ vitatea. Dar şi în aceste ca­ se va face încheierea lui prin — după caz — şi plasat con­ ţămînt superior unde se află
tră în calculul vechimii neîn­ zuri, unitatea sau organul ie­ semnătura conducătorului şi form art. 81 aiin. 3 din Le­ titularul, pentru a fi înmînat
trerupte în aceeaşi unitate. rarhic superior, după caz, ştampila unităţii. gea nr. 14/1972 la unitatea..." acestuia.
Cel în cauză are obligaţia să sînt obligate ca la reîntoar­ După satisfacerea serviciu­ In această situaţie carnetul Am mai vrea să precizăm
revină la locul de muncă jn cerea din armată, să le asi­ de muncă va fi încheiat, du­ că aceste înscrieri în felul
termen de 15 zile de la sati^- gure acestor persoane înca­ lui militar, cel în cauză a- pă care se va trimite unită­ arătat se vor efectua numai
facerea serviciului militar. drarea în aceleaşi munci sau vînd obligaţia să se prezinte ţii la care cel în cauză a fost pentru situaţiile intervenite'
Apare deci o reglementare în munci echivalente, in alte la aceeaşi unitate, în carne­ plasat, lucru care va fi adus după data de 1 martie 1973,
tul de muncă se va înscrie,
nouă, diferită faţă de trecut unităţi din aceeaşi localitate, pe baza actelor eliberate de şi la cunoştinţa unităţii mili­ data intrării în vigoare a Co­
şi în carnetele de muncă, în potrivit pregătirii şi capacită­ unităţile militare, pe rîndul tare unde se află titularul dului muncii, situaţiile ante­
această situaţie, se vor face ţii lor profesionale. imediat următor la Cap. IX carnetului de muncă. rioare urmînd a se înscrie
înregistrări în alt mod; decît Pe toată perioada cît per­ col. 2 „Trecut în rezervă sau In sfîrşit, în cazul persoa­ după vechile reglementări.
s-v făcut pînă în prezent. soanele încadrate 'n muncă nelor care încetează activita­ IOAN VASILIE
;
Este ştiut că potrivit De­ ş -au întrerupt activitatea lăsat la vatră" — după caz tea în vederea admiterii în
cretului nr. 468/1957 (art. 51) pentru îndeplinirea serviciu­ — iar la col. 3, 4 şi 5 se vor şcoala militară de ofiţeri sau şeful serviciului raporturi de
secund,
noi,
Hunedoara.
din
Flori
Zona
angajaţilor care au fost în­ lui militar în termen, cu ter­ scrie anul, luna şi ziua cînd — după caz — în instituţiile muncă clin Direcţia pentru pro­ se amplifică poştei de zi: înălţimea confortului şi cu multă verdeaţă. In planul combinatulu o , „întrecere“ ce
„plăminllor“
respira­
înălţimea
zi
:u
corporaţi li se desfăcea con-, men redus, sau ca elevi în a avut loc a :easta, aşa după militare de învăţămînt supe­ bleme de muncă şi ocrotiri ţia lor tot mai intensă. Foto : VIRGIL ONOIU
tractul de muncă de către u- şcolile militare de ofiţeri de cum rezultă din actele eli­ rior, în carnetele de muncă sociale